Antony Blinken la Chișinău: ce pot face SUA pentru securitatea unei țări non-NATO?

Antony Blinken a declarat la Chișinău că Statele Unite vor răspunde „oricând și oriunde” unor acte de agresiune ale Rusiei în același fel în care au răspuns agresiunii rusești împotriva Ucrainei, anume prin mobilizare de sprijin internațional.

Este răspunsul dat de șeful diplomației americane într-o conferință de presă la întrebarea ce fel de asigurări de securitate pot oferi Statele Unite Moldovei în contextul războiului din Ucraina, context în care Washington-ul și-a reafirmat angajamentul față de securitatea țărilor din NATO, dar a spus că soldații americani nu vor lupta pentru a apăra țări ne-membre.

Ați văzut răspunsul pe care am ajutat să-l mobilizăm în lume față de agresiunea rusă împotriva Ucrainei. Oricând și oriunde o asemenea agresiune poate să apară, vom proceda la fel”, a spus Blinken la o conferință de presă comună cu președinta moldoveană, Maia Sandu.

Antony Blinken la Chișinău: ce pot face SUA pentru securitatea unei țări non-NATO?

Statele Unite au oferit Ucrainei armament și alte ajutoare de sute de milioane de dolari, conducând efortul internațional pentru a pedepsi Rusia prin sancțiuni și „costuri enorme” pentru invadarea Ucrainei.

La Chișinău, Blinken a spus că Statele Unite „lucrează activ” la un acord cu Polonia pentru a furniza Ucrainei avioane de luptă. Polonia a spus că va da Ucrainei avioanele sale MIG și SU de producție rusească, dacă primește în schimb avioane americane. „Nu pot vorbi despre un calendar, dar pot doar să spun că examinăm această posibilitate foarte, foarte activ”, a spus Blinken.

Secretarul de stat american a mai spus că Statele Unite „sprijină ferm integritatea teritorială a Moldovei și suveranitatea, dar și neutralitatea ei garantată de constituție”. „Moldova a ales calea democrației, unei economii mai incluzive, o relație mai strânsă cu țările și instituțiile Europei. Statele Unite sprijină Moldova în aceste eforturi pe baza respectului nostru în neutralitatea consfințită în constituția Moldovei”, a spus Blinken.

Președinta moldoveană a spus că autoritățile de la Chișinău „nu au informații despre schimbări semnificative” în ce privește prezența trupelor ruse în regiunea transnistreană, dar că această prezență „ilegală” care durează de decenii a trupelor Federației Ruse pe teritoriul R. Moldova reprezintă „o vulnerabilitate.

„Nu avem informații acum care ar confirma că există intenția ca aceste trupe să fie implicate în acțiunile militare din Ucraina”, a mai spus Sandu.

Secretarul de stat american a sosit la Chișinău cu avionul în cursul nopții în cadrul unui turneu european prin șase țări cu scopul de a întări unitatea în fața a ceea ce Statele Unite numesc „războiul neprovocat și nejustificat pe care Federația Rusă îl poartă împotriva Ucrainei”.

În R. Moldova, el a subliniat că Statele Unite vor oferi sprijin autorităților moldovene în criza refugiaților din Ucraina. „R. Moldova merită recunoștința comunității internaționale pentru primirea ucrainenilor. Statele Unite vor face tot posibilul pentru a ajuta Moldova, în timp ce țara are grijă de acești oameni, care au trecut deja prin atâta suferință”, a spus Blinken.

El a adăugat că președintele american Joe Biden a cerut Congresului să aprobe alocarea a 2,75 miliarde de dolari pentru ajutoare în criza refugiaților din Ucraina, inclusiv pentru țările afectate imediat, cum este R. Moldova. În același timp, Statele Unite vor cere comunității internaționale să ofere sprijin Moldovei pentru a face față impactului războiului.

De la începutul invaziei rusești în Ucraina, pe 24 februarie, aproximativ 250.000 de refugiați au intrat în R. Moldova până pe 6 martie, iar aproape jumătate au rămas deocamdată pe teritoriul moldovean.

Președinta Sandu a estimat că numărul de refugiați care au ales să rămână în R. Moldova alcătuiește 3% din populația stabilă, după doar zece zile de război, și că aceste cifre vor crește. Există și implicații de ordin economic încă dificil de evaluat. Dar numeroase companii care fac afaceri cu Ucraina au fost afectate grav, iar atragerea de investitori străini în R. Moldova este imposibilă în contextul războiului de peste graniță.

La conferința de presă de la Chișinău, șeful diplomației americane a mai fost întrebat care este poziția Statelor Unite față de cererea Republicii Moldova de a fi primită în Uniunea Europeană pe care președinta Sandu a semnat-o pe 3 martie.

„Statele Unite sprijină aspirațiile europene ale Moldovei și salută munca depusă în această direcție”, a spus Blinken adăugând că „acest proces depinde de Moldova, de Uniunea Europeană și de țările membre.

Cererea R. Moldova privind aderarea la UE a fost expediată președintelui francez Emmanuel Macron a cărui țară deține președinția prin rotație a UE.

Încă nu au existat reacții publice clare din partea președinției franceze sau din partea a Uniunii Europene și țărilor membre, cu excepția unei reacții imediate din partea președintelui României, Klaus Iohannis. El a salutat „cu căldură” ceea ce a numit „demersul istoric” al Maiei Sandu și a spus că România va „acorda tot sprijinul în acest sens”.

Antony Blinken s-a aflat pentru a doua oară la Chișinău. El a mai vizitat capitala moldoveană în 2015, ca secretar de stat adjunct. Turneul său european actual a început în Belgia cu participarea la o reuniune extraordinară a miniștrilor de externe din țările NATO, a continuat în Polonia și în R. Moldova, Blinken plecând mai departe spre țările baltice.