Președintele completului de judecată, Sergiu Stratan, a declarat că Plahotniuc a fost recunoscut vinovat de crearea și conducerea unei organizații criminale, care a sustras circa un miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc, în anul 2014.
În acest episod, a fost examinată doar o parte a fraudei bancare, prejudiciul estimat de procurori fiind de 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro. Prejudiciul urmează să fie încasat de la Plahotniuc, confiscându-i-se imobilele sechestrate în cadrul acestui dosar. Potrivit procurorului Alexandru Cernei, acestea valorează în jur de un miliard de lei.
De la Plahotniuc vor fi încasate și 96.000 de lei, cheltuieli pe care statul le-a suportat pentru a-l aduce pe oligarh de la Atena, unde a fost reținut în iulie 2025.
De asemenea, Plahotniuc a fost recunoscut vinovat de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari.
Sentința nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel Centru. Între timp, Plahotniuc va rămâne în arest preventiv. El a refuzat să fie escortat în instanță din Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, unde se află din septembrie 2025, când a fost extrădat din Grecia. Pe tot parcursul procesului, inculpatul s-a declarat nevinovat.
Avocatul Lucian Rogac a declarat presei că decizia instanței este „vădit ilegală” și că procesul ar fi avut loc cu încălcări, într-un „ritm alert” și cu „presiuni enorme din partea politicului asupra judecătorilor”. Rogac a mai anunțat că apărarea s-a adresat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pe motiv că în privința lui Plahotniuc sunt emise tocmai patru mandate de arest concomitente.
Apărătorul a spus că va contesta sentința încă pe 25 martie, ziua în care judecătorii au anunțat data la care vor pronunța hotărârea. Pe parcursul procesului, Rogac a susținut că nu este posibilă „o altă opțiune decât achitarea” clientului său.
Avocatul Lucian Rogac, la una din ședințele de judecată în dosarul clientului său, Vladimir Plahotniuc
O pledoarie de șase ore
Tot pe 25 martie, Plahotniuc și-a susținut pledoaria în instanță, ajutându-se de două flipcharturi. Ca și atunci când a fost audiat, inculpatul a insistat că procurorii nu au probat că el a creat și a condus o organizație criminală și a spus că aceștia, mai degrabă, s-au inspirat din romanul „Nașul”, despre mafia din New York.
Plahotniuc i-a reproșat procurorului Alexandru Cernei că ar fi mințit atunci când a spus că o martoră a confirmat că organizația criminală a fost creată în 2009. El le-a citit judecătorilor declarațiile martorei respective, ca să arate că aceasta a spus doar că i-a fost asistentă la companiile „Petrom Moldova” și „Prime Management”.
Inculpatul a respins și versiunea acuzării că organizația criminală ar fi înlăturat obstacolele din calea lui Ilan Șor – un alt oligarh, condamnat în absență la 15 ani de închisoare – ca acesta să preia controlul asupra celor trei bănci care au fost ulterior devalizate (Unibank, Banca Socială și Banca de Economii). El a explicat că primele două erau bănci comerciale și Șor avea nevoie doar de acordul acționarilor ca să le preia. La Banca de Economii, pachetul majoritar de acțiuni era deținut de Guvern. Plahotniuc spune, că în vara lui 2013, statul a decis să cedeze controlul către acționarii minoritari deoarece nu avea bani pentru a ajuta banca să-și rezolve problemele cu lichiditățile, apărute din cauza mai multor credite neperformante.
Fost lider al Partidului Democrat, Plahotniuc mai susține că nu avea influență asupra membrilor Partidului Liberal-Democrat, care la acea vreme conduceau Guvernul și dețineau funcțiile-cheie din domeniul financiar. El a spus că Șor a intrat în consiliul de administrare al Băncii de Economii după ce a fost ales de acționari și apoi s-a votat singur pe sine și a devenit președinte al consiliului.
Your browser doesn’t support HTML5
„Ultimul cuvânt” al lui Plahotniuc. Sentința, după Paștele Blajinilor
Primele mărturii despre gestionarea afacerilor
În premieră, Plahotniuc a vorbit în instanță despre felul în care și-a gestionat afacerile. De exemplu, el a recunoscut că a avut companii offshore în diferite țări, motivând că astfel le putea deține legal și să achite taxe mai mici. Pentru gestionarea lor, apela la companii-provideri, constituite în mare parte din avocați internaționali, care ajutau la efectuarea diferitor tranzacții. El a mărturisit că intenționa să schimbe legislația R. Moldova, astfel încât oamenii de afaceri să poată deschide și aici companii offshore.
- Te-ar putea interesa și: „Aici e varză în probe, în celelalte dosare e și mai urât”. Ce declarații a depus Plahotniuc în procesul despre frauda bancară
Plahotniuc a mai explicat că a avut holdinguri (companii mari, formate din mai multe companii mici) în jurisdicții străine, cum ar fi Olanda, pentru că acolo nu se percep taxe suplimentare pentru tranzacțiile dintre compania-mamă și compania-fiică. Oligarhul a povestit că, după ce a divorțat de Oxana Childescu, și-a unit afacerile într-un trust, pe care i l-a lăsat fostei soții. El însuși conducea doar compania Prime Management, care se ocupa de administrarea corporativă a companiilor din trust. „Ca bărbat, am lăsat totul familiei”, a precizat Plahotniuc.
O companie aeriană vândută lui Șor și ultimul cuvânt de un minut
Oligarhul a mai spus că până prin 1998 exporta vin în Federația Rusă, dar după ce rușii au impus embargo, și-a redirecționat afacerile spre Romania și Italia. În 2002, a cumpărat un avion mic, cu patru locuri, ca să facă săptămânal naveta între Chișinău, București și nordul Italiei. „Lucram mult și voiam să fac și mai mult”, a povestit el.
Pentru gestionarea aeronavei și angajarea echipei de zbor, a fondat compania „Nobil Air”, pe care i-a vândut-o lui Șor în 2013. Plahotniuc a explicat că, după ce a intrat în politică, a înțeles că are nevoie de un avion mai mare, pentru 12 pasageri, și că e mai avantajos să închiriezi o aeronavă de la o companie străină decât să o deții în proprietate.
Oligarhul a mai spus că banii care, potrivit procurorilor, provin din frauda bancară au ajuns în conturile lui în urma tranzacțiilor cu Ilan Șor și Veaceslav Platon – un alt om de afaceri moldovean cu câteva dosare la activ. Procurorul Alexandru Cernei a spus presei că Plahotniuc a recunoscut astfel că este beneficiarul unor companii care apar în dosar, dar nu a fost de acord cu versiunea lui. „Considerăm că este doar o justificare a acelor tranzacții care au fost efectuate în beneficiul dumnealui”, a spus acuzatorul de stat.
Procurorul Alexandru Cernei, la ședința pe cazul Plahotniuc din 29 ianuarie 2026, Judecătoria Buiucani
În total, ședința din 25 martie a durat mai bine de șase ore, timp în care Plahotniuc a stat în picioare, în fața tribunei. După ce și-a terminat pledoaria, el a rugat judecătorii să-i ofere timp ca să-și pregătească ultimul cuvânt. Magistrații au răspuns că legea nu le permite să întrerupă ședința. În cele din urmă, ultimul cuvânt nu a durat mai mult de un minut, oligarhul pledând nevinovat.
Un proces-fulger
Procuratura spune că a pornit acest dosar penal în anul 2014, dar acuzațiile împotriva lui Vladimir Plahotniuc au fost înaintate în 2019, după ce oligarhul a fost înlăturat de la putere de coaliția formată din Partidul Socialiștilor și Blocul „ACUM” (Partidul Acțiune și Solidaritate și Platforma „Demnitate și Adevăr”) și a părăsit R. Moldova.
În perioada în care Plahotniuc se ascundea peste hotare, legislația R. Moldova a fost modificată astfel încât dosarele penale pot fi transmise în instanță și în lipsa inculpatului. Prin urmare, în iulie 2023, dosarul lui a ajuns pe masa judecătoarei Tatiana Postolache. Avocatul Lucian Rogac a insistat ca oligarhul să fie judecat împreună cu șapte bancheri acuzați de complicitate la furtul miliardului.
Cele două dosare au fost conexate în ianuarie 2024, iar examinarea propriu-zisă a început cu episoadele care-i vizează pe bancheri. Până în vara anului 2025, când Plahotniuc a fost reținut în Grecia, în instanță nu a fost audiat niciun martor al acuzării din episodul care se referă la oligarh.
Vladimir Plahotniuc a fost adus în R. Moldova din Grecia pe 25 septembrie 2025. Imagine de pe Aeroportul Internațional Chișinău, unde a fost escortat de polițiști și întâmpinat de protestari
Plahotniuc a acceptat să fie adus la Chișinău, spunând că vrea să se disculpe în fața judecătorilor, iar procurorii au cerut să fie judecat separat de bancheri, invocând faptul că, fiind în arest, el trebuie să fie judecat în regim de urgență.
Pe 25 septembrie 2025, Plahotniuc a fost adus în R. Moldova, iar peste patru zile dosarul lui a fost separat de celălalt.
Începând cu 27 octombrie 2025, în dosarul lui Plahotniuc au avut loc câte două-trei ședințe pe săptămână, timp în care au fost audiați cel puțin 45 de martori ai acuzării și peste 20, din lista apărării. Pe 5 noiembrie 2025, a fost stabilit un record: judecătorii au audiat într-o singură zi opt martori ai acuzării.
Inculpatul s-a plâns constant că nu are suficient timp ca să studieze materialele din dosar și să se pregătească de ședințele de judecată, dar Codul de Procedură Penală prevede că procesele în care o persoană se află în arest trebuie să fi examinate în mod prioritar, pentru a evita detenția nejustificat de lungă.
Pe lângă acest dosar, examinat de Judecătoria Buiucani, Vladimir Plahotniuc figurează în calitate de învinuit în alte patru cauze penale, aflate la etapa investigațiilor: un alt episod din frauda bancară; escrocherii la întreprinderea de stat „Metalferos”; procurarea frauduloasă a blanchetelor pentru pașapoarte; mituirea fostului președinte al R. Moldova, Igor Dodon.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te