Prezentând concluziile pe marginea dosarului, procurorul Cernei a spus că vinovăția inculpatului ar fi fost demonstrată pe deplin în timpul procesului.
Lucian Rogac, avocatul lui Plahotniuc, a susținut în instanță contrariul, anume că vinovăția clientului său nu ar fi fost demonstrată, iar despre termenul pedepsei a spus că ar fi „dictat politic"
În următoarele ședințe, urmează să-și prezinte poziția și apărarea, iar Vladimir Plahotniuc - să-și rostească ultimul cuvânt. După încheierea dezbaterilor judiciare, completul de judecată va stabili data pronunțării sentinței motivate.
Acest proces al lui Plahotniuc a început în septembrie 2023, dar a stagnat câtă vreme inculpatul se mai afla în căutare. După capturarea acestuia în Grecia și extrădarea sa la Chișinău, în septembrie în 2025, procesul a luat turații, iar prima sa etapă - cercetarea judecătorească - a durat șase luni.
Plahotniuc este judecat pentru presupusa creare a unei organizații criminale care, în 2014, a sustras din sistemul bancar moldovenesc circa un miliard de dolari.
În acest episod, oligarhul este acuzat că ar fi beneficiat de 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din frauda bancară, bani pe care i-ar fi cheltuit pentru afaceri și în scopuri personale, inclusiv pentru procurarea unui avion Embraer Legacy.
În ședința de judecată din 23 martie, procurorul Cernei a mai spus că cere încasarea de la Plahotniuc, în beneficiul statului, a celor peste 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro, precum și a 96 mii de lei, cheltuiți pentru extrădarea inculpatului în R. Moldova.
Acuzatorul a explicat jurnaliștilor că, în acest dosar au fost puse sub sechestru suficiente bunuri, a căror confiscare va permite acoperirea prejudiciului.
Ce s-a întâmplat cu dosarul până la extrădarea lui Plahotniuc
Procuratura spune că dosarul a fost pornit în 2014. Acuzațiile împotriva lui Vladimir Plahotniuc au fost înaintate în 2019, după ce oligarhul a fost înlăturat de la putere de coaliția formată din Partidul Socialiștilor și Blocul „ACUM” (PAS și Platforma DA) și a părăsit Republica Moldova.
În perioada în care Plahotniuc se ascundea peste hotare, în R. Moldova a fost modificată legislația, astfel încât dosarele penale să poată fi transmise în instanță în lipsa inculpatului. Astfel, în iulie 2023, dosarul lui Plahotniuc a ajuns pe masa judecătoarei Tatiana Postolache. Avocatul Lucian Rogac a insistat ca dosarul clientului său să fie examinat împreună cu dosarul celor șapte bancheri judecați pentru complicitate la furtul miliardului.
Cauzele au fost conexate în ianuarie 2024, iar examinarea propriu-zisă a început cu episoadele ce-i vizează pe bancheri. Până în vara anului 2025, când Plahotniuc a fost reținut în Grecia, în instanță nu a fost audiat niciun martor al acuzării din episodul în care este vizat oligarhul.
Inculpatul a acceptat să fie adus la Chișinău, declarând că vrea să se disculpe în fața judecătorilor, iar procurorii au cerut să fie judecat separat de bancheri, invocând faptul că, fiind în arest, acesta trebuie să fie judecat în regim de urgență
Pe 25 septembrie, Plahotniuc a fost adus în R. Moldova, iar la patru zile distanță dosarul lui a fost disjuns de restul cauzelor. Oligarhul a ținut însă publicul în suspans și, până la 2 decembrie, a refuzat să fie adus la ședințele de judecată.
Un proces fulger
Începând cu 27 octombrie, în dosarul lui Plahotniuc au avut loc câte două-trei ședințe pe săptămână, timp în care au fost audiați cel puțin 45 de martori ai acuzării și peste 20 din lista apărării. Pe 5 noiembrie a fost stabilit un record: judecătorii au audiat într-o singură zi opt martori ai acuzării.
Printre martorii acuzării s-au numărat foști angajați ai imperiului mediatic al lui Plahotniuc, despre care procurorii spun că ar fi fost finanțat ilegal de oligarh, fapt negat de apărare și neconfirmat de martori. În instanță au venit și mai multe angajate din cabinetul personal al oligarhului, care au relatat că dețineau carduri emise de o bancă străină, pe care le foloseau în deplasările cu Plahotniuc pentru achitarea hotelurilor, restaurantelor etc.
Martora Alina Deliana a fost audiată de două ori, atât la solicitarea procurorilor, cât și a apărării. Ea a povestit despre parcursul său profesional în companiile atribuite lui Plahotniuc: cum a ajuns de la funcția de recepționistă în Global Business Center (GBC) la cea de administrator al clubului de noapte „Drive”. Alina Deliana figurează într-un dosar penal de spălare de bani, deschis pe numele său deoarece aceasta apare în registrele notariale ale Olgăi Bodnarciuc, unde era consemnat că ar fi depus acte pentru o companie implicată în frauda bancară. Martora susține că nu a prezentat la notar acele acte, iar o expertiză dispusă de procurori arată că semnătura i-a fost falsificată.
Un martor secret
Unii martori au fost audiați online, de la Ambasada Republicii Moldova din București. De exemplu, numele avocatului român Aurelian-Iulian Ilie figura ca reprezentant al unor companii implicate în frauda bancară. Acesta a declarat însă că, la propunerea unui fost client - omul de afaceri român Bogdan Gheorghiu, care nu i-ar fi achitat un onorariu de 6.000 de euro, a fondat câteva companii în Hong Kong, sperând că acestea îi vor aduce profit – lucru care nu s-a întâmplat.
În dosar figurează și declarațiile unei agente sub acoperire din București, cu numele de cod „Maria Ursu”, care nu a fost prezentă în instanță din motive de securitate. Aceasta a făcut parte din anturajul lui Plahotniuc și a fost audiată în 2021 la ambasada din București. Mărturiile ei au fost citite în instanță, cu permisiunea judecătorilor, de acuzatorul Alexandru Cernei.
„Maria Ursu” a afirmat că Plahotniuc ar fi pus la punct, împreună cu Bogdan Gheorghiu, o schemă care făcea să se piardă urma unor sume mari de bani, prin intermediul holdingului Uniasia din Hong-Kong.
De asemenea, ea a declarat că afacerile oligarhului erau structurate pe două niveluri: cele oficiale, gestionate de Andrian Candu, și cele din jurisdicții netransparente, gestionate de Vladimir Andronache.
Apărarea s-a opus să fie citite declarațiile acestui martor, iar judecătorii au promis că vor analiza pertinența lor la finalizarea procesului.
Martorii apărării schimbă accentele
Apărarea a propus audierea a 160 de martori pentru a demonstra nevinovăția clientului. Lista a fost transmisă judecătorilor chiar de Vladimir Plahotniuc, când s-a prezentat, în premieră, în sala de ședință. Magistrații au admis însă doar 27 dintre aceștia, dintre care au acceptat să fie audiați doar 18. Ulterior, instanța a mai admis trei martori suplimentari.
Unii, precum fostul partener de afaceri și coleg de partid Vladimir Andronachi, au refuzat să se prezinte în instanță, invocând faptul că figurează și ei în dosare penale legate de frauda bancară. Alții - cum ar fi fosta președintă a Victoriabank, Natalia Politov-Cangaș, fostul președinte al parlamentului Andrian Candu, fosta notară Olga Bodnarciuc și fostul premier Iurie Leancă - au depus marturii, deși figurează și ei în dosare privind furtul miliardului.
O parte dintre martori au fost chestionați personal de Plahotniuc. Strategia apărării se bazează pe ideea că, în perioada fraudei bancare, Partidul Democrat nu era la butoanele sectorului financiar-bancar. Republica Moldova era guvernată de Alianța pentru Integrare Europeană, formată din PD (condus de Vladimir Plahotniuc), PLDM (condus de Vladimir Filat) și PL (condus de Mihai Ghimpu), iar mai mulți martori au confirmat că, prin algoritmul de partajare politică a funcțiilor, majoritatea pozițiilor-cheie din domeniul financiar și le-a adjudecat PLDM, șefia Băncii Naționale a revenit PL, iar PD s-a ales cu funcția de președinte al Parlamentului.
Plahotniuc, dar și unii martori, susțin că reprezentanții PLDM din domeniul financiar ar fi refuzat să discute cu el și să-i execute indicațiile, pe care, potrivit acuzării, acesta le-ar fi dat. De asemenea, mai mulți martori au afirmat că mecanismul de acordare a creditelor băncilor, garantate de stat, a fost introdus la solicitarea Fondului Monetar Internațional (FMI).
Plahotniuc acuză procurorii, Platon vrea să fie parte în proces
Pe 23 februarie, Vladimir Plahotniuc a făcut declarații în instanță. Apărarea i-a adus o tablă cu foi mari pe care erau imprimate tabele, scheme ale tranzacțiilor financiare și articole din Codul Penal. Plahotniuc a intervenit frecvent asupra schemelor de pe tablă, făcând marcaje cu un pix roșu.
El a acuzat procurorii că nu au probat că el ar fi condus o organizație criminală și că mai degrabă „s-au inspirat din [romanul polițist] «Nașul» de Mario Puzo”. Oligarhul neagă că ar fi comis escrocherii sau spălare de bani și spune că acuzarea a făcut mai multe greșeli aritmetice.
Plahotniuc și avocații săi mai reproșează procurorilor că au atribuit compania „Zenit Managment” atât lui Ilan Șor (un alt oligarh, condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare pentru rolul său în furtul miliardului), cât și lui Veaceslav Platon (achitat în 2021 în același dosar în care, în 2017, fusese recunoscut ca beneficiar al acestei companii).
Platon, care se află în prezent la Londra, în procedură de extrădare în R. Moldova, a solicitat instanței să fie recunoscut în calitate de martor, deși nici acuzarea, nici apărarea nu au cerut audierea sa.
Avocatul Lucian Rogac a cerut respingerea solicitării, argumentând că Platon este „un inamic declarat și adversar politic” al clientului său și, prin urmare, nu poate fi considerat un martor credibil. Platon a mai cerut să fie recunoscut ca parte vătămată și a solicitat despăgubiri de la inculpat, însă ambele cereri au fost respinse.
Un alt adversar politic a lui Plahotniuc, ex-liderul PLDM Vladimir Filat, a asistat la una din ședințele de judecată în calitate de spectator. Nici Plahotniuc, nici Filat nu au încercat să comunice, iar inculpatul a refuzat să comenteze prezența fostului premier.
***
Pe lângă dosarul examinat de Judecătoria Buiucani, Plahotniuc figurează în calitate de învinuit în alte patru dosare penale, aflate la etapa investigațiilor: un alt episod din frauda bancară, escrocherii legate de întreprinderea de stat „Metalferos”, procurarea frauduloasă a blanchetelor pentru pașapoarte și mituirea fostului președinte al R. Moldova, Igor Dodon.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
