Adelina Golubovscaia: „Facem tot posibilul ca studiul Holocaustului să fie lansat în R.Moldova”

Astăzi este marcată Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului. În acest an, se împlinesc 76 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare Auschwitz. Comunitatea evreiască din Moldova va organiza o serie de evenimente dedicate acestei zile şi Săptămânii Memoriei Holocaustului pentru a reaminti evenimentele tragice din istoria poporului evreu şi pentru a comemora cele 6 milioane de victime ale Holocaustului. De ce este important să vorbim şi astăzi, despre această filă tragică din istorie şi ce ar trebui să ştie locuitorii Republicii Moldova despre exterminarea populației evreiești din Basarabia? Am discutat cu Adelina Golubovscaia, redactor-şef la revista Nash golos (Наш голос), o revistă a Comunităţii Evreieşti din Moldova.

În dialog cu Adelina Golubovskaia, de Ziua comemorării victimelor Holocaustului

Adelina Golubovscaia: „Holocaustul este o pagină tragică și, într-adevăr, pe teritoriul actual al Republicii Moldova mulți oameni au fost uciși din cauza apartenenței lor etnice. Este vorba despre evrei și romi. Astăzi, noi comemorăm victimele acelor zile și trebuie să înțelegem un singur lucru: în niciun caz nu trebuie să tolerăm ignoranța și discursurile populiste, iar acea filă istorică aduce ca o idee ceea ce ține de înțelegerea faptelor care au fost făcute în trecutul istoric și Holocaustul trebuie să devină un punct de reper pe agenda noastră comună. În primul rând, copiii și tinerii care acum sunt în vârstă de până la 18 ani trebuie să înțeleagă că istoria noastră comună trebuie să fie studiată în cel mai larg sens. Și de aceea cei care se află acum la putere trebuie să înțeleagă acest fapt și să facă tot posibilul ca fila aceasta să nu se repete nici în Republica Moldova și nici în întreaga lume.

Bunăoară, mulți oameni din Republica Moldova până în ziua de astăzi nici nu știu unde era localizat ghetoul din Chișinău și dacă noi punem niște întrebări unor oameni în etate, unii nici nu pot să dea un răspuns clar referitor la ceea ce s-a întâmplat între anii 1941-1945 pe teritoriul actual al Republicii Moldova. Ceea ce încearcă să facă Comunitatea evreiască – în primul rând, să atragem atenția la provocările contemporane, la valoarea demnității umane. Pe parcursul „Săptămânii Comemorării Victimelor Holocaustului”, noi încercăm să facem tot posibilul ca informația despre ceea ce a fost în trecut să fie publicată în mai multe surse media, inclusiv la Universitatea de Stat a Republicii Moldova a fost lansată o expoziție dedicată comemorării victimelor Holocaustului, deschisă pentru toți vizitatorii, inclusiv studenții și profesorii universității, în care se poate de analizat ceea ce a avut loc atunci.”

Europa Liberă: Peste 200 de mii de evrei omorâți, cel puțin 10 mii de romi torturați până la moarte sau împușcați. În vara anului 1941, pe teritoriul actual al Republicii Moldova existau 49 de lagăre de concentrare și ghetouri, iar în regiunea transnistreană – 189. Cam așa arată matematica Holocaustului de pe teritoriul Basarabiei și al Moldovei moderne. Cum ați descrie cele întâmplate atunci?

Adelina Golubovscaia: „Cred că acesta era într-adevăr un genocid real și ideea era că oamenii doar din cauză că au fost născuți ca evrei sau romi, ei trebuiau să fie nimiciți doar pentru acest singur motiv. Aceasta era o mare tragedie și, în primul rând, tragedie pentru acei care au făcut acest lucru. Acum noi vorbim despre trupele românești și nemțești care au comis aceste acțiuni și noi nu putem să înțelegem nici până în ziua de astăzi de ce oamenii au făcut aceste lucruri, dacă într-adevăr nu au putut să stea într-o parte sau să refuze să le facă. De aceea ideea noastră acum este că ceea ce a avut loc atunci trebuie să fie comemorat în fiecare an, ca să înțelegem un singur fapt: viața omului are prioritatea cea mai largă.”

Europa Liberă: În tabăra istoricilor deseori s-a relatat cum contribuiau localnicii la genocidul evreilor. Dvs. se pare că doriți să schimbați această optică oarecum, prezentând în fiecare zi în această „Săptămână a Memoriei Holocaustului” istorii ale oamenilor care și-au riscat viața pentru a salva sute de mii de evrei de la suferință, maltratare sau chiar moarte?

Adelina Golubovscaia: „Într-adevăr, acest proiect a fost lansat săptămâna aceasta. Ieri, în primul video care a fost publicat pe pagina Comunității evreiești, dna Natalia Davidovici, autoarea proiectului „Proșcenie”, a povestit istoria unei persoane simple cu numele Adolf Buca. El a trăit în regiunea Soroca și odată când a văzut că oamenii suferă și există un mare pericol pentru o fetiță de șase ani, el a promis că o să facă tot posibilul pentru ca să o salveze. Și el și-a îndeplinit promisiunea. Părinții fetiței au fost uciși, dar el a salvat viața acestui copil și ceea ce a făcut el, într-adevăr, reprezintă faptele mai multor oameni care au trăit atunci pe teritoriul actual al Republicii Moldova și au făcut tot posibilul ca să le ajute oamenilor a căror viață era în pericol. În fiecare zi noi vom publica câte un video care reprezintă o istorie asemănătoare, vom prezenta și un video realizat de către dl Alexei Tulbure, în care el va relata despre dl Gheorghe și dna Liuba; dl Ian Feldman va relata o istorie despre faptele bune ale unor persoane care au ajutat oamenilor să supraviețuiască. De asemenea, Ina Șupac va prezenta o istorie care acum poate arată ca ceva luat din povești, dar, într-adevăr, au existat mai multe cazuri când localnicii au făcut mai multe fapte bune pentru binele poporului evreiesc, care era în pericol de moarte. Acest proiect are la bază ideea că noi trebuie să-i comemorăm nu doar pe cei care au căzut, dar și pe cei care au ajutat celor care au supraviețuit și în ziua de astăzi nepoții lor trăiesc și noi vedem că aceasta are un sens mult mai global. De ce? Pentru că în fiecare țară, în fiecare comunitate există oameni care pot să facă nu doar ceva pentru binele lor, pentru binele propriu, dar și pentru alții. Și oamenii care au salvat viața evreilor făceau aceasta nu doar pentru binele evreilor, dar și pentru binele propriu. De ce spun asta? Pentru că salvarea fiecărei vieți reprezintă o idee globală, fiindcă noi trebuie să ajutăm celor care sunt în apropiere. Aceasta poate servi drept un bun exemplu pentru tinerii noștri.”

Monument în memoria preotului Gheorghe Benea din Văratic care a salvat peste 20 evrei în 1941

Europa Liberă: Un studiu publicat în septembrie 2020 arăta că aproape două treimi din tinerii din Statele Unite nu știu că șapte milioane de evrei au fost exterminați în timpul Holocaustului și unul din 10 crede că Holocaustul a fost provocat de evrei. În Republica Moldova nu cred că s-au făcut asemenea sondaje, dar, din observațiile Dvs., în ce măsură discuțiile despre Holocaust ies din interiorul comunității evreiești și al celor interesați de acest subiect?

Adelina Golubovscaia: „Comunitatea evreiască încearcă nu doar în format intern să facă prezentări, discuții, discursuri la acest subiect, dar și face mai multe proiecte legate de scrierea și publicarea informațiilor despre această tragedie care a avut loc. De asemenea, Comunitatea evreiască publică diverse videoclipuri, am lansat o expoziție video și o expoziție la Universitatea de Stat din Moldova; noi încercăm să luptăm cu ura și orice încercare de vandalism pe teritoriul Republicii Moldova; noi suntem contra antisemitismului și prin evenimentele lansate de către Comunitatea evreiască, inclusiv masa rotundă dedicată Zilei Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, care a avut loc pe 26 ianuarie, încercăm să atragem atenția oamenilor dimprejur și organizațiilor internaționale asupra acestui subiect, pentru ca să facem tot posibilul ca studiul Holocaustului să fie lansat în Republica Moldova, cărțile de istorie să fie revizuite și să fie creată o bază istorică și informațională pentru toți doritorii. Inclusiv Muzeul Holocaustului și Muzeul Istoriei Evreilor trebuie să fie deschise în Republica Moldova și există aceste proiecte care trebuie duse până la capăt. Sperăm că aceste planuri vor fi implementate și din partea Comunității evreiești încercăm să facem tot ce ne stă în puteri ca elevii să studieze istoria în școli din cel mai global punct de vedere.

La fel, în fiecare an, special pentru „Săptămâna Comemorării Victimelor Holocaustului”, împreună cu Ministerul Educației lansăm o revistă specială, în care descriem Holocaustul, evenimentele organizate dedicate Holocaustului și această revistă este transmisă la instituțiile de învățământ, la instituțiile publice și sperăm noi ca în acest mod să putem să informăm atât tinerii, cât și organizațiile sociale din Republica Moldova despre Holocaust, istoria Holocaustului și ceea ce trebuie să fie memorizat și transmis generațiilor viitoare.”

Europa Liberă: Manifestările de antisemitism reizbucnesc periodic în Republica Moldova, rămân frecvente cazurile de vandalizare a cimitirelor evreiești. Chiar recent, în luna noiembrie anul trecut a fost vandalizat Cimitirul Evreiesc din Chișinău. De fiecare dată, autoritățile condamnă post-factum asemenea acțiuni și cer anchetarea rapidă și pedepsirea vandalilor, dar ce se întreprinde sau ar trebui să se întreprindă pentru a preveni manifestările de antisemitism?

Adelina Golubovscaia: „Cimitirul Evreiesc de pe strada Milano face parte din Muzeul Istoriei Evreilor din Republica Moldova. Bineînțeles că acest cimitir trebuie să fie protejat și, da, aveți dreptate, acest caz de antisemitism sau vandalism, putem să-l numim și așa, și așa, trebuia să fie cercetat. La momentul de față la Cimitirul Evreiesc au fost instalate camere de înregistrare video și acum sperăm că în acest mod vom putea controla situația de la cimitir și dacă cineva este vinovat sau va repeta cazurile de vandalism, cel puțin vom putea găsi vinovații, pentru că Cimitirul Evreiesc este un simbol al Pogromului din anul 1903, când evreii erau uciși în stradă și 16 persoane au murit în urma pogromului, iar mai mult de 70 de persoane au fost rănite. Și aceasta reprezintă, de asemenea, o filă istorică tragică pentru Republica Moldova. Mormintele persoanelor care au fost omorâte atunci se află în Cimitirul Evreiesc. Era o întrebare: de ce doar în Republica Moldova cimitirul face parte din Muzeul Istoriei Evreilor? Răspunsul la această întrebare este legat de Pogromul din anul 1903, adică iarăși o filă istorică care nu trebuie să fie ștearsă din istoria Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar cum vă explicați că totuși mai există persoane care recurg la asemenea acțiuni de a vandaliza aceste cimitire?

Adelina Golubovscaia: „Dacă dorim să răspundem la această întrebare, trebuie să înțelegem ce educație primesc tinerii din Republica Moldova. În cărțile de istorie nu există descrieri clare referitoare la ceea ce reprezintă Holocaustul și de ce este o filă tragică, câți oameni au pierit în această perioadă și de ce atât de tragic este pentru Republica Moldova tot ceea ce ține de Holocaust. Eu am avut norocul și șansa să discut această pagină, evenimentele din trecut cu o persoană care a văzut situația din anii trecuți și ea mi-a descris mai pe larg ceea ce este descris în cărțile de istorie, conform cărora elevii din Moldova fac acum studii. De aceea, după părerea mea, noi trebuie să adăugăm mai multe video-uri, mai multă informație despre trecutul istoric, pentru ca acei care acum încearcă să facă acte de vandalism mai întâi să se gândească la ceea ce a fost în trecutul nostru istoric și să nu repete, să nu comită astfel de acțiuni în prezent.”

Europa Liberă: În 2016, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat o declarație prin care a acceptat raportul final al Comisiei internaționale privind studierea Holocaustului, raport prin care România a recunoscut oficial participarea sa la Holocaust. În acea declarație, Parlamentul de la Chișinău a condamnat orice tentativă de ignorare și negare a Holocaustului. De ce a fost importantă adoptarea acestei declarații?

Adelina Golubovscaia: „Adoptarea declarației din partea Republicii Moldova reprezintă o importanță valoroasă, pentru că în acest mod autoritățile naționale au acceptat evenimentele care au avut loc în trecutul istoric pe teritoriul statului nostru și au dat în acest sens acordul să implementeze niște planuri de acțiuni pentru ca trecutul nostru istoric să fie studiat și analizat și ca elevii, tinerii care acum trăiesc în Republica Moldova să cunoască mai multe detalii despre ceea ce a avut loc pe teritoriul actual al Republicii Moldova.”

Europa Liberă: În ce măsură s-a avansat cu acel plan de acțiuni care a fost aprobat odată cu acea declarație și prin care autoritățile și-au asumat responsabilitatea de a organiza și încuraja măsuri prin care să vorbească deschis despre genocidul suportat de evrei?

Adelina Golubovscaia: „În data de 15 ianuarie 2021 a fost aprobat un Plan de acțiuni pentru anii 2021-2024 privind promovarea memoriei Holocaustului și culturii toleranței în vederea combaterii rasismului, antisemitismului, xenofobiei și a altor forme de intoleranță, pentru că planul inițial nu a fost realizat până la capăt și acum el a fost revizuit. Și în acest plan de acțiuni printre mai multe puncte este, în primul rând, evaluarea externă a manualelor școlare de istorie a românilor și universală pentru clasele a IX-a și a XII-a cu privire la studierea Holocaustului cu ajustarea ulterioară a conținutului manualelor. Manualele vor include pe parcurs materiale legate de Holocaust și niște date istorice legate de situația nu doar din Republica Moldova, dar și de cea universală. În același timp, era elaborat deja suportul didactic la disciplina opțională „Holocaustul: istorie și lecții de viață”.

Această disciplină este elaborată de către Ministerul Educației, Comunitatea evreiască, specialiști în domeniul istoric și problema este că această disciplină până la momentul de față este opțională. Aceasta înseamnă că nu specialiști în domeniul Holocaustului le predau elevilor și doar elevii interesați de trecutul istoric puteau să studieze această disciplină. La fel, după cum vedem în planul de acțiuni, se preconizează și formarea cadrelor la această disciplină. De ce este atât de problematic de a implementa disciplina opțională? Pentru că nu există specialiști în domeniul respectiv și pentru elevii care au un program academic intensiv este greu de mai adăugat ceva în plus și, dacă disciplina nu este una obligatorie, atunci pentru mulți elevi nu reprezintă niciun interes. În același timp, conform acestui plan de acțiuni se preconizează organizarea și desfășurarea Concursului național cu genericul „Holocaustul: istorie și lecții de viață”. În trecut, Comunitatea evreiască organiza acest concurs și câștigătorii lui în Republica Moldova participau la conferințe internaționale. Scopul acestui concurs este, înainte de toate, de a trezi interesul tinerilor, pentru ca ei să poată face un studiu propriu al acestui subiect, să nu se limiteze doar la ceea ce va fi scris în manualele școlare, dar și să caute de sine stătător situații din viața reală și din trecutul istoric. Totodată, ca în fiecare an, Comunitatea evreiască organizează și anul curent, de pe 25 până pe 31 ianuarie, „Săptămâna Comemorării Victimelor Holocaustului”. Și conform planului de acțiuni aprobat în data de 15 ianuarie deja anual, în perioada 27-31 ianuarie, se va desfășura această „Săptămână a Memoriei Holocaustului”, inclusiv în instituțiile de învățământ general. Ce înseamnă asta pentru noi și pentru elevi? Că în fiecare an, fiecare generație de elevi va face studii și proiecte, va desfășura diferite evenimente legate de studierea Holocaustului. Sperăm că, analizând trecutul nostru istoric, toate aceste măsuri vor atrage atenția tinerilor la ceea ce nu trebuie să se repete. În Planul de acțiuni pentru anii 2021-2024 sunt incluse mai multe acțiuni și sperăm că toate vor fi realizate cu succes.”