Noua ministră a justiției, Victoria Iftodi, a participat vineri la Adunarea generală a judecătorilor, eveniment produs la mai puțin de o săptămână de la numirea sa în funcție. Iftodi a spus că breasla judecătorilor se confruntă cu multe probleme, dar mai ales cu probleme de imagine. Și judecătorii par convinși că în rândurile lor sunt mult mai mulți oameni onești, decât corupți, dar că presa prezintă situația invers.
Your browser doesn’t support HTML5
Din perspectiva celor care au vorbit în fața magistraților, radiografia sistemului judiciar arată în felul următor: tehnologizarea a crescut transparența actului de justiție, distribuirea aleatorie a dosarelor funcționează corespunzător, din acest an fiind pusă în aplicare și reforma de optimizare a instanțelor judecătorești, adică lichidarea celor mai puțin aglomerate și eficiente.
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, recunoaște însă că deocamdată această reformă nu a produs rezultatele așteptate, pentru că în unele instanțe nu este posibilă specializarea judecătorilor și în continuare magistrații sunt prea încărcați cu dosare. Referindu-se la lipsa de încredere care planează asupra judecătorilor, Victor Micu a fost rezervat în aprecieri, sugerând că percepția cetățenilor nu ar fi neapărat legată de carențe sistemice:
„Avem probleme în sistemul judecătoresc cu unii colegi, dacă e să vorbim cinstit, așa cum este. Noi ne cunoaștem unul pe altul, care este activitatea, prestația. Dați împreună să facem așa ca să ne mândrim, consider că mai mare transparență eu nu știu dacă există într-un organ la momentul actual. Vorbesc de publicarea hotărârilor, repartizarea aleatorie, dar e clar că noi o să fim blamați întotdeauna, o să fim criticați, mai ales, țineți cont că anul acesta este an electoral.”
Președintele CSM a ținut să precizeze totodată că finalitatea unui proces și atingerea unor rezultate reale nu depinde doar de prestația judecătorilor:
„Sunt unele cazuri ale unor judecători care poate au generat o foarte mare neîncredere. Și datorită faptului că marea majoritate a cetățenilor se informează din mass-media, eu nu vreau să spun nimic, dar câteodată se transmit informații eronate asupra unui fapt. Totodată ne pune în gardă că încrederea nu este cea care ne-o dorim. Și sunt de acord, noi întreprindem măsuri în acest sens, dar judecătorul este un actor într-un proces, fără reforma procuraturii, fără reforma avocaturii, judecătorul n-o să izbutească.”
Adresându-se judecătorilor, noua ministră a justiției, Victoria Iftodi, a accentuat anume rolul magistraților pentru a spori încrederea în justiție, menționând că există în continuare practici juridice neuniforme, o motivare insuficientă a deciziilor judecătorești și un număr mare de condamnări ale Moldovei la CEDO – mai ales pentru deficiențe în justiție. Am întrebat-o despre opiniile critice referitoare la independența sectorul justiției, care vin dinspre partenerii externi ai Republicii Moldova:
„Referitor la celelalte perceperi, aceasta depinde de integritatea, statutul și pregătirea psihologică a judecătorului. Nu cred că ingerința politicului este cea mai gravă problemă, este o problemă, dar nu este unica, dacă judecătorul nu poate menține presiunea. Pentru că în aceeași măsură poate fi considerată și ingerința presei, când încearcă să mediatizeze.”
Dacă în alți ani magistrați din rândul corpului judecătoresc se adresau colegilor și vorbeau despre nevoia de a întări autoritatea sistemului judecătoresc, astăzi nu s-au auzit voci critice din rândul celor prezenți, care să menționeze probleme de integritate, bunăoară.
Judecătoarea Curții Supreme de Justiție Tatiana Vieru a menționat doar că unele hotărâri sunt excesiv anonimizate, ceea ce este în detrimentul transparenței. Tot ea a menționat motivarea precară în cazul aplicării arestului preventiv, cazul la care s-a referit fiind cel al tânărului Andrei Brăguța, care a decedat în custodia statului.
Vorbitorii de azi au evitat însă subiecte despre care experți din societatea civilă cred că umbresc imaginea justiției moldovenești, cum ar fi promovarea unor judecători cu probleme de integritate, judecarea unor dosare sonore după uși închise sau cazul Domnicăi Manole, demisă din sistem în vara anului trecut, caz comentat în termeni critici inclusiv la nivel partenerilor europeni ai Republicii Moldova.