R. Moldova va întreprinde toate măsurile pentru a elimina barierele birocratice create artificial în trecut astfel încât Acordul de Liber Schimb cu UE să fie transpus în viaţă. Declarația a fost făcută de ministrul economiei, Vadim Brînzan, la o conferință internațională dedicată aniversării a cinci ani de la adoptarea Acordului de Asociere, implicit a celui de Liber Schimb. Cel mai vizibil rezultat e că UE a devenit principalul partener comercial al Moldovei, 70 la sută din exporturile moldovene ajungând pe piaţa europeană.
Your browser doesn’t support HTML5
Agricultura şi industria, principalele beneficiare ale liberalizării comerțului cu UE
La capitolul exporturi, liberalizarea comerțului cu UE a produs cele mai puternice efecte în R. Moldova, comparativ cu Ucraina şi Georgia, care au semnat acorduri de liber schimb similare. Concluzia aparține expertului Ricardo Giucci, directorul executiv al Centrului de consultanță şi expertiză Berlin Economics, care a analizat comparativ efectele Acordului de Liber Schimb în cele trei ţări semnatare. Deşi Moldova reușește să exporte mai mult în UE, problema e că produsele şi bunurile exportate rămân practic similare. Moldova trebuie să se concentreze pe diversificarea exporturilor şi să pună accent pe produse noi, de nișă, a menționat expertul.
O altă concluzie e că Moldova nu a fost inundată de investiții străine directe după semnarea Acordului de Liber Schimb. Una din explicații ar fi că nu există un climat investițional favorabil. „Acum privim spre noul guvern, vrem să îmbunătățim climatul investițional şi sunt sigur dacă acest lucru va reuşi, vom obţine investiții străine directe substanțiale”, a afirmat Ricardo Giucci.
Expertul a mai menționat că Moldova şi Ucraina au legături economice mai puternice cu UE inclusiv pentru că Rusia le-a impus tot felul de interdicții din moment ce au semnat acorduri de asociere, ceea ce nu s-a întâmplat şi în cazul Georgiei. Cum s-ar putea schimba comerțul extern dintre R. Moldova şi UE dacă Rusia şi-ar schimba politica faţă de R. Moldova şi ar ridica sancțiunile? Ricardo Giucci nu vede cu ochi buni reînceperea comerțului cu Rusia pentru că există riscul unor presiuni din partea rusească.
Directorul executiv al Centrului Expert Grup, Adrian Lupuşor, constată că cei cinci ani de liberalizare a comerțului cu UE au demontat multiple mituri promovate de eurosceptici atunci când Moldova a semnat Acordul de Liber Schimb. Domeniile unde existau inițial reticențe - producţia agroalimentară şi industria - s-au adeverit a fi principalele beneficiare ale liberalizării comerțului, spune Lupuşor:
Adrian Lupușor
„Datele statistice arată demontarea unui alt mit. Acordul de Liber Schimb nu a dus la o explozie a importurilor. Avem o creștere moderată a importurilor pentru produsele agroalimentare, însă vedem că la nivel de structură acele importuri sunt complementare cu ceea ce produc companiile autohtone. Sunt importuri de produse de consum şi importuri de unele produse agroalimentare care sunt de fapt inputuri în producerea de mai departe, cum ar fi seminţe de porumb sau de floarea soarelui şi nu prezintă pericol pentru producătorul autohton.”
Pentru următorii ani de implementare a Acordului de Liber Schimb există câteva mari provocări, a menționat Lupuşor. Prima provocare ţine de diversificarea produselor exportate inclusiv la nivel geografic. Acum peste jumătate din exporturi sunt orientate doar pe trei pieţe: România, urmată de Italia şi Marea Britanie. O altă provocare este legată de sustenabilitatea exporturilor, spune expertul.
### Vezi și... ### „România este pentru Transnistria, în pofida divergențelor ideologice, o fereastră economică către UE”„Creşterea pozitivă a exporturilor de până acum a fost determinată de efectul eliminării tarifelor, liberalizării tarifare a exporturilor şi mai puţin prin intermediul investițiilor, prin intermediul transferului de tehnologii. Evident că acest efect al liberalizării tarifare este unul temporar. Trebuie să luăm în considerație acest lucru.”
Prioritățile pentru următorii ani, spune Adrian Lupuşor, sunt trecerea la exporturi de produse cu un nivel ridicat de tehnologizare, promovarea exporturilor de produse de origine animalieră, crearea de instrumente pentru aplicarea standardelor europene şi asigurarea ireversibilității tendințelor pozitive de până acum.