La început, detaliile erau puține, dar acum au apărut mai multe informații.
Estonia a fost prima țară care a semnalat că intrarea rușilor în UE ar putea constitui o problemă, atrăgând atenția celorlalte capitale ale UE asupra faptului că aproximativ 1,5 milioane de cetățeni ruși au participat la operațiuni de luptă în Ucraina începând din februarie 2022, dintre care aproape 650.000 se află încă în serviciul activ.
Tallinn a avertizat, de asemenea, că există o legătură între foștii soldați și creșterea violenței în interiorul Rusiei. Se estimează că 180.000 de deținuți au fost recrutați pentru a servi în unități militare speciale, iar mulți dintre aceștia și-au reluat deja activitățile criminale.
La începutul anului, pe fondul temerilor crescânde că mulți dintre acești foști combatanți ar putea veni și în UE, Estonia a început să identifice soldați și foști soldați, folosind în principal conturile de pe rețelele sociale, și a început să impună așa-numita interdicție de intrare în spațiul Schengen asupra a sute dintre aceștia.
O astfel de interdicție, valabilă timp de cinci ani, împiedică orice cetățean din afara UE să intre în toate țările UE, cu excepția Ciprului și a Irlandei, precum și în țările din spațiul Schengen care nu sunt membre ale UE: Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.
Deși eliberarea sau refuzul vizelor ține de competența națională, ar fi necesară o abordare la nivelul întregii UE pentru ca aceste interdicții să fie cu adevărat aplicabile.
Iată de ce statele membre ale UE – atât în cadrul summiturilor liderilor din martie, cât și acum, în iunie – au solicitat Comisiei Europene să elaboreze diverse evaluări privind modalitățile de a facilita interzicerea accesului acestor persoane.
Avioane private la Aeroportul Internațional Nisa-Coasta de Azur. Riviera franceză este o destinație iubită de ruși, mai ales de cei cu bani.
Săptămâna trecută, Comisia a prezentat o evaluare de trei pagini, consultată de Europa Liberă (RFE/RL), pe tema „posibilelor modalități de abordare a problemei combatanților ruși”, cu scopul de a ajunge la un acord în această privință – precum și cu referire la celelalte sancțiuni – până la reuniunea miniștrilor de externe ai UE de la Bruxelles, din 13 iulie.
Prima propunere constă într-o actualizare a orientărilor Comisiei Europene din 2022 privind eliberarea vizelor pentru solicitanții ruși. Procedura de eliberare a vizelor a fost deja foarte strictă încă de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, după ce Bruxelles a suspendat acordul de facilitare a vizelor cu Moscova. Acest lucru a dus la creșterea taxelor, la perioade de așteptare mai lungi și la cerințe de documentație mai extinse.
Totuși, asta nu a împiedicat cetățenii ruși să sosească în număr tot mai mare pe baza vizelor turistice, eliberate adesea de statele membre din sudul UE, care depind de oaspeți străini.
Cum afli dacă au fost soldați?
Această modificare ar oferi orientări suplimentare statelor membre ale UE cu privire la modul de evaluare a cererilor depuse de foști combatanți ruși, în special faptul că sarcina probei ar trebui să revină solicitantului și nu consulatului statului membru al UE care evaluează cererea.
Aceasta ar implica verificarea tuturor bărbaților aflați la vârsta de recrutare care solicită vize, precum și, eventual, desfășurarea de interviuri ca parte a procesului de solicitare — ceva ce nu reprezintă o procedură standard în prezent.
O a doua propunere împuternicește consulatele și misiunile diplomatice ale statelor membre din Rusia și din alte țări non-Schengen să actualizeze lista existentă a documentelor justificative necesare pentru solicitanții de vize ruși. Aceasta ar însemna că solicitanții, cum ar fi bărbații aflați la vârsta de recrutare, trebuie să prezinte documentele oficiale de identitate militară, care conțin înregistrări privind serviciul lor militar.
În ciuda războiului din Ucraina, în gondolele din Veneția tot se aude foarte des rusa. Țările nordice din UE atrag atenția că vizele pentru ruși au fost în creștere tocmai din cauza sudului, setos de turiști.
O a treia măsură, pe termen mai lung, implică actualizarea Codului vizelor UE – legislația care reglementează toate tipurile de vize Schengen.
Dacă va fi adoptată de o majoritate calificată a statelor membre (55% din cele 27 de țări ale UE, reprezentând 65% din întreaga populație a UE), aceasta ar permite blocului să dispună suspendarea generală, respingerea sau restricționarea cererilor de viză depuse de „cetățeni ai țărilor terțe care prezintă riscuri concrete pentru securitatea Uniunii, ordinea publică sau relațiile internaționale”, potrivit unei evaluări a Comisiei Europene.
Acest lucru ar putea însemna interzicerea totală a vizelor pentru cetățenii ruși, deși acest scenariu rămâne puțin probabil. Este mai probabil ca Comisia Europeană să instituie măsuri vizate privind vizele pentru anumite categorii, cum ar fi foștii și actualii combatanți ruși.
Propunerile privind modificarea cadrului legislativ la nivelul UE sunt deja în curs de elaborare și ar putea fi prezentate spre adoptare la începutul anului 2027.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te