„Ziua de 24 septembrie 2017 se încheie cu sentimente amestecate. A fost o zi bună pentru democraţie, pentru că participarea la vot a crescut [de la 71 la sută, în 2013, la peste 76 la sută acum]”, notează ziarul „Rhein-Neckar Zeitung”. „Dar alocarea voturilor de către electorat periclitează democraţia – mai ales dacă, acum, partidele nu dau dovada de chibzuială”, continuă comentatorul ziarului din Heidelberg.
Your browser doesn’t support HTML5
Corespondența zilei de la Berlin
„Asta contează mai ales pentru perdanţi – pentru Uniunea Creştin-Democrat/Creştin-Socială [care a obţinut 33 la sută din voturi], cît şi pentru social-democraţi [care au acumulat 20,5%]. Problema ce trebuie rezolvată acum este cea a unui viitor guvern stabil. Asta ar putea să dureze cîteva săptămîni bune, fiindcă Angela Merkel va avea sarcina să-i aducă la masa negocierilor pe liberali [care au obţinut 10,7 procente] şi pe ecologişti [cu 8,9% din voturi]”. Social-democraţii au anunţat că vor trece în opoziţie şi nu mai sînt dispuşi să intre într-o alianţă guvernamentală condusă de Angela Merkel. Între timp, liberalii şi ecologiştii au semnalat că sînt de acord să dea curs invitaţiei de a participa la negocieri în vederea intrării într-un viitor guvern. Asta în pofida unor vizibile diferende liberalo-ecologiste legate de problematica protecţiei mediului.
Pentru societatea civilă democratică, cît şi pentru organizaţiile care militează pentru drepturile omului sau comunităţile religioase, ascensiunea partidului xenofob, autoritar, antimusulman şi naţionalist, Alternativa pentru Germania (AfD) constituie o provocare. La nivel naţional, partidul AfD a obţinut 12,6 %.
Dreapta radicală europeană jubilează
Partidele ideologic înrudite cu AfD - Frontul Naţional din Franţa, Liga Nordului din Italia, Partidul Libertăţii din Olanda sau Partidul aşa-zis Liberal din Austria (FPÖ) - s-au grăbit să-şi felicite camarazii germani.
Your browser doesn’t support HTML5
Sute de persoane protestează la Berlin împotriva extremei drepte
Preluînd un articol din publicaţia radicală de dreapta „NapocaNews”, gazeta neolegionară din România „Buciumul” şi-a exprimat bucuria vis-á-vis de succesul electoral al partidului AfD, titrînd: „Naționaliștii germani de la AfD, rezultat istoric. Ne vom lua țara înapoi!”
Elocvente pentru alunecarea electoratului spre dreapta radicală şi tentaţiile autoritare din estul Europei sînt rezultatele înregistrate în răsăritul Germaniei. Acolo, AfD-ul a devenit cel de-al doilea partid. În Saxonia chiar a devenit prima forţă politică a landului. Bărbaţii estici au votat într-o proporţie de 26 la sută pentru AfD, iar femeile într-o proporţie de 17 %.
Imediat după publicarea primelor estimări, reţelele de socializare au fost invadate de comentarii. Inclusiv de către anumiţi analişti politici români care nu şi-au ascuns aversiunea faţă de politica migraţionistă a Angelei Merkel. Unul dintre aceşti comentatori a susţinut că ascensiunea AfD-ului este rezultatul acestei politici, uitînd, de exemplu, că Pegida (acronimul pentru mişcarea xenofob-rasistă Patrioţi Europeni contra Islamizării Apusului care iniţial trebuia să se numească: Patrioţi Europeni contra Americanizarea Apusului), şi care e o pepinieră de cadre pentru AfD, a apărut înaintea intrării refugiaţilor în Germana, în 2015. AfD-ul a fost fondat în februarie 2013. Aşa că etichetarea Angelei Merkel ca „naşă a AfD” nu este altceva decît o formulă plină de rea-voinţă.
Disensiunile din interiorul partidului AfD
Copreşedinta Alternativei pentru Germania, Frauke Petry a anunţat luni că nu se va alătura grupului parlamentar AfD. (Din 709 de deputaţi, 94 aparţin AfD-ului!) Decizia ilustrează disensiunile din interiorul partidului în care există trei fracţiuni distincte.
Petry reprezintă aripa moderată, care a încercat să izoleze, chiar să elimine AfD-iştii care îşi expuneau în public ideile rasiste, negaţioniste sau antisemite, ca de pildă Björn Höcke. Acesta reprezintă aripa politică dură, radicală de dreapta a partidului. Un apropiat al lui Höcke este Markus Cornel Frohnmeier, născut în 1991 la Craiova.
Frauke Petry
Frohnmeierm care a cîştigat un mandat parlamentar, a lansat numeroase provocări care pot fi interpretate ca o adevărată declaraţie de război la adresa celorlalte partide din Bundestag. În urmă cu cîtva timp, Frohnmeier a spus într-o cuvîntare agresivă textual:
„Cînd venim noi, vom face ordine, vom face curăţenie în grajd, atunci se va face din nou politică pentru popor şi numai pentru popor.”
Aripa radicală din AfD pe care o reprezintă Frohnmeier, care este şi preşedintele organizaţiei de tineret (JA), are legături cu Mişcarea Identitară (o organizaţie radicală de dreapta prezentă cu filiale în mai multe ţări europene) sau cu asociaţii studenţeşti (Burschenschaften) ultranaţionaliste şi cu partidul extremist „Libertatea” (Die Freiheit).
Cea de-a treia fracţiune a partidului este cea naţional-conservatoare, reprezentată de către Alexander Gauland. Doctrina acestei fracţiuni este inspirată din aşa numita Revoluţie Conservatoare, o mişcare naţionalistă din perioada interbelică. Gauland s-a remarcat prin declaraţii negaţioniste şi revizioniste, cu un evident substrat anti-semit. După aflarea primelor estimări, duminică seara, Gauland a declarat că, de acum încolo, partidul său va „vîna” guvernul federal.