Duminică, precum se ştie, vor avea loc alegeri generale. Peste 60 de milioane de germani sînt chemaţi la urne. Este greu de estimat cîţi dintre alegători se vor prezenta la vot. La ultimele alegeri au participat la scrutin doar 71,5 la sută (adică 44,31 milioane). 28,5 la sută s-au abţinut.
Reprezentanţii partidelor cu şanse reale de a intra în Bundestag au participat vineri la o rundă de discuţii, organizată de cele două televiziuni publice principale (ARD şi ZDF). Este vorba despre: Uniunea Creştin-Democrat/Creştin-Socială (bavareză), Partidul Social-Democrat (SPD), Partidul Stîngii postcomuniste (Die Linke), Partidul Ecologist (Bündnis 90/Die Grünen), Partidul Liberal (FDP) şi gruparea naţionalist-autoritară, Alternativa pentru Germania (AfD). Candidaţii de frunte ai creştin-democraţilor şi social-democraţilor, Angela Merkel şi Martin Schulz, au lipsit. Cele două partide au fost reprezentate de ministrul creştin-democrat al apărării, Ursula von der Leyen, şi de primul ministru social-democrat, din landul Mecklenburg Vorpommern, Manuela Schwesig. În această rundă televizată, finală, reprezentanţii partidelor au încercat să-şi prezinte programele, care în linii mari nu se deosebesc prea mult. Toţi s-au pronunţat contra unei alianţe cu partidul naţionalist-autoritar, eurosceptic şi anti-musulman, Alternativa pentru Germania (AfD).
Acest partid, înfiinţat în urmă cu 4 ani, va intra cu siguranţă în viitorul Bundestag. Potrivit sondajelor, AfD-ul ar putea obţine între 9 şi 11 procente. Dacă sondajele se adeveresc, AfD-ul se va situa pe locul 3 din Bundestag şi ar deveni, practic, vocea cea mai puternică a opoziţiei.
Pentru a evita această situaţie, ecologiştii şi liberalii şi-au intensificat campania, încercînd să atragă alegătorii nedecişi. Această luptă pentru locul 3 în parlament este importantă, de ea depinde şi formarea unor viitoare alianţe guvernamentale.
Uniunea Creştin-Democrată nu va obţine un număr necesar de voturi pentru a forma un guvern monocolor. Sondajele prezic în jur de 36 la sută. Nici social-democraţii nu au vreo şansă să preia viitorul executiv. Pentru ei ar vota maximum 23 la sută din electorat.
Pentru stînga postcomunistă ar vota între 9 şi 10 la sută. Potrivit sondajelor, mai mulţi decît pentru ecologişti (cotaţi cu 7 %) şi liberali (cotaţi cu un procentaj între 9 şi 11 puncte).
Participanţii la sondaje şi-au ascuns în ultima vreme opţiunile reale. De aceea, analiştii susţin că pronosticurile cuprinse în statistica sondajelor poate fi înşelătoare.
În ceea ce priveşte şefia viitorului guvern, nu există niciun dubiu că Angela Merkel va fi din nou cancelară. Merkel, în vîrstă de 62 de ani, se află din 2005 în fruntea guvernului federal.
Marea întrebare este cu cine va guverna Mekel. Din nou cu social-democraţii - sau cu liberalii şi ecologiştii? Deocamdată este prematur de a vorbi despre aritmetica alianţelor. Se va şti mai mult după ce se cunosc rezultatele finale.
În ultima zi a campaniei electorale, mai mulţi politcieni au propus o reformă a legii electorale, ceea ce ar permite reducerea numărului de deputaţi. În prezent, în Bundestag se află 631 de deputaţi (reprezentînd 4 partide: CDU/CSU, SPD, stînga postcomunistă, şi Partidul Ecologist). Din cauza sistemului de vot, în viitorul parlament, în care vor intra 6 partide (1. CDU/CSU, 2. SPD, 3. stînga postcomunistă, 4. liberalii, 5. ecologiştii şi 6. AfD) ar putea să intre peste 700 deputaţi.
