Alexandru Flenchea: „Adevărul e că, cel puțin din 2008, în afară de militari ruși, la Cobasna nu a fost nimeni”

Catastrofa petrecută în Liban, susține fostul vicepremier, ar trebui să impulsioneze eforturile de căutare a unei soluții pentru depozitul de muniții ruse de la Cobasna. El mai spune și că, fiind cea mai interesată, R. Moldova ar trebui să fie prima care să insiste pe acest lucru. Într-un interviu cu Europa Liberă, Alexandru Flenchea a explicat și de ce crede că riscul de securitate pe care îl prezintă depozitul – considerat cel mai mare din Europa de Est - e la ora actuală mai mare decât cele politic și militar.

Interviu cu Alexandru Flenchea

Alexandru Flenchea: „Din primele zile de independență a Republicii Moldova și până în prezent, fără excepții, toate guvernările care au fost până acum în Republica Moldova au zis clar că prezența militară străină pe teritoriul Republicii Moldova trebuie să înceteze necondiționat și trebuie să fie retrase trupele străine - și munițiile, și armamentele. Bine, armamentele au fost retrase, a rămas un stoc impresionant de muniții și știți foarte bine că în ‘99, în cadrul summitului OSCE, Rusia s-a angajat să retragă tot ce a mai rămas, lucru care nu s-a mai întâmplat și sunt câteva probleme.

Prima și cea mai importantă este, dincolo de problemele politice la care deja m-am referit, problema de ordin politic, și anume subminarea suveranității statului nostru prin prezența trupelor și munițiilor străine fără acordul țării-gazdă. Din punctul de vedere al securității și al siguranței populației și a mediului vor fi îngrijorări atâta timp cât există lipsă de informație și transparență cu privire la ce este acolo. Deci, există estimări că ar fi în jur de 20 de mii de tone, dar adevărul e că, cel puțin din 2008, în afară de militari ruși, de ofițeri ruși, la Cobasna nu a fost nimeni. A fost o vizită a ambasadorilor țărilor membre OSCE de la Viena în vara anului 2008, dacă îmi amintesc corect, nu au fost experți, asta tot e important, că nu au fost experți capabili să evalueze conținutul acelor depozite sub aspect de riscuri de ordin militar și sub aspect de riscuri de ordin de siguranță, adică de siguranță antiincendiară și explozii, și toate legate de asta.

Iarăși, repet, dincolo de marea problemă de ordin politic, riscuri de securitate și pericolul eminent de dezastru persistă, pentru că cel puțin din spusele experților care au fost totuși acolo în perioada când Federația Rusă coopera în cadrul angajamentelor sale în cadrul OSCE, estimările sunt că ceea ce a mai rămas acolo, de fapt, sunt muniții vechi, învechite și moral, dar cel mai important fizic, care nu mai pot fi transportate și asta la fel e una din estimări și una din interpretări că ceea ce a mai rămas e ceea ce nu a putut să fie fizic transportat în perioada 1999-2004, când au avut loc evacuările pe cale ferată. Deci, vă dați seama, înseamnă ceea ce fizic nu poate fi transportat, nu este transportabil, probabil poartă riscuri de securitate.”

Europa Liberă: Nu se poate chiar nimic de făcut, ziceați de la început că toate guvernele mereu au cerut evacuarea, nu se poate? Dl Șoigu zicea că hai să casăm sau să înnoim, n-am înțeles exact ce se intenționa, nu s-a întâmplat nimic. Chiar nu se poate nimic de făcut?

Alexandru Flenchea: „De ce nu se poate? Se poate și, mai mult decât atât, cred că la un moment dat și se va întâmpla, pentru că, evident că în momentul în care Cobasna devine o problemă mare, și eu sper să nu fie, în sens de incidente și explozii, implicit asta va însemna probleme foarte mari de ordin politic pentru Federația Rusă.

Și eu cred că sunt riscuri pe care Kremlinul le înțelege și vrea să le evite, iar contingentul militar care este acolo să activeze într-un cadru mai confortabil, dacă vreți, în sensul că nu-i deranjează nimeni la modul practic, pentru că în cazul în care vor fi incidente nedorite acolo, sunt sigur că întreaga comunitate internațională, și nu doar OSCE și țările membre OSCE vor pune foarte serios problema retragerii și trupelor, și munițiilor și distrugerea lor. Deci, e un scenariu pe care din considerente politice Federația Rusă vrea să-l evite și eu cred prin asta se explică declarația lui Șoigu din luna august a anului trecut. Deci e un semnal de disponibilitate a Federației Ruse de a aborda problema și de a o rezolva. Cum să fie rezolvată, e o altă întrebare, pentru că eu văd aici, în acea declarație și oportunități, dar și riscuri și depinde exclusiv de Chișinău cum gestionăm disponibilitatea anunțată a Rusiei, pentru că riscurile implicite care există nu trebuie să ne descurajeze în sensul ca să renunțăm și să nu mai facem nimic.”

Europa Liberă: Dar nu vi se pare că s-a renunțat, dacă nu s-a întâmplat nimic din august până acum?

Alexandru Flenchea: „Nu, eu cred că și situația legată de COVID, pe de o parte, a suspendat multe procese în sensul relațiilor internaționale, pe de altă parte, probabil și cadrul electoral al anului 2020 tot și-a lăsat amprenta. De asta vreau să cred, pentru că nici COVID, nici alegerile prezidențiale în Republica Moldova, nici referendumul din Federația Rusă pe care s-a mizat mult, niciuna din ele nu anulează pericolul pe care îl prezintă depozitele de la Cobasna.

Asta cred că e vorba doar de o suspendare și cred că discuțiile vor fi reluate mai târziu și, repet, cred că Chișinăul este actorul care trebuie să fie proactiv și să țină subiectul mereu pe agenda discuțiilor, pentru că vrei, nu vrei trebuie să se înceapă. În primul rând, este țara noastră, teritoriul nostru și oamenii noștri, și responsabilitatea statului nostru, în al doilea rând, e un proces de distrugere de muniții vechi și expirate care necesită pregătiri și care necesită și un cadru juridic bilateral. Deci e nevoie de acorduri bilaterale pentru a reglementa acest proces, e nevoie de aranjamente pentru asigurarea transparenței acestui proces prin intermediul OSCE, deci e un mare lucru diplomatic care trebuie inițiat de Chișinău și făcut în mare parte de Chișinău.”