Alina Russu: Vom vedea cum va fi ziua de mâine, dar CEC întotdeauna s-a ghidat de buchea legii (VIDEO)

Cum vor fi organizate alegerile locale, inclusiv în Capitală, ce schimbări se vor mai face în Codul Electoral odată cu revenirea la sistemul proporțional, cum a funcționat CEC în perioada guvernării „democrate” și cum poate fi asigurată independența autorității electorale? Valentina Ursu a discutat cu președinta CEC, Alina Russu.

Interviu cu Alina Russu

Europa Liberă: În curând va demara campania electorală pentru alegerile locale generale. Cum vă pregătiți?

Alina Russu: „Pe data de 20 octombrie se vor desfășura alegerile locale generale, dar asta nu înseamnă că deja campania electorală a început.”

Europa Liberă: Va începe cu două luni înainte, de la 20 august.

Alina Russu: „Da. Campania electorală începe din momentul în care concurenții electorali sunt înregistrați în cursa electorală, iar până la acel moment Comisia Electorală Centrală (CEC) are de întreprins un șir de acțiuni care sunt reglementate de Codul Electoral. De fapt, alegerile locale sunt cele mai complexe alegeri. Este cel mai complex tip de alegeri de organizat, pentru că aici venim cu constituirea circumscripțiilor uninominale de nivelul doi, pentru care sunt stabiliți unii termeni, după care urmează constituirea circumscripțiilor de nivelul unu și aici sunt alți termeni.”

Europa Liberă: Care ar fi termenii aceștia?

Alina Russu: „Circumscripțiile de nivelul doi se organizează cu 55 de zile, după care se constituie și organul electoral de nivelul doi – Consiliul electoral de circumscripție –, care propriu-zis, de fapt, va avea cea mai mare activitate și cele mai multe obligații, începând cu înregistrarea concurenților electorali și după care organizarea în circumscripții a alegerilor locale, iar circumscripțiile de nivelul unu – și aici mă refer la sate, comune, orașe – ele se constituie cu 45 de zile înainte de ziua votării și, respectiv, după care se organizează și organele electorale de nivelul întâi pentru a organiza alegerile în aceste circumscripții.”

Europa Liberă: Câți bani se vor cheltui pentru aceste alegeri locale?

Alina Russu: „Se estimează la circa 140 de milioane (lei). Sigur că noi acum suntem în procedura în care actualizăm datele, pentru că oficial Comisia Electorală Centrală încă nu a primit decizia Parlamentului cu privire la stabilirea datei, dar noi începem oficial pregătirea către alegerile locale doar atunci când este înregistrat un document oficial și printre primele acțiuni vom veni cu hotărârea prin care vom stabili numărul de consilieri...”

Europa Liberă: Dar ați spus că încă nu ați primit de la Parlament decizia?

Alina Russu: „De la Parlament încă nu am primit decizia cu privire la stabilirea datei alegerilor.”

Europa Liberă: Dar ați fost consultați atunci când s-a luat această decizie în Parlament?

Alina Russu: „Nu am fost consultați. Cred că vom fi consultați pe alte subiecte care vizează modificarea procesului electoral în Republica Moldova și nemijlocit a Codului Electoral. Bunăoară chiar astăzi am primit de la Cancelaria de Stat solicitarea de a aviza proiectul ca în Codul Electoral să fie stabilită o dată exactă de desfășurare a alegerilor locale ordinare. Această dată se propune a fi a treia duminică din luna octombrie. Noi, fiind o instituție colegială, așa cum am activat și până acum, vom veni cu poziția noastră în cadrul unei ședințe publice și vom aviza aceste proiecte de lege.”

Europa Liberă: Este bătut în cuie cum se va alege primarul municipiului Chișinău și pretorii?

Alina Russu: „Din câte am înțeles eu, dar iarăși nu am văzut o decizie deja adoptată și intrată în vigoare, este un proiect de lege discutat în Parlament în urma căruia se va propune amânarea organizării alegerilor primarilor de sector și a consiliilor de sector, pentru că așa cum prevede Codul Electoral, dar în special Legea cu privire la administrația publică locală, începând cu acest an, în cadrul acestor alegeri, noi urma pe lângă primarul municipiul Chișinău să alegem și primarii de sector.”

Europa Liberă: Pretorii.

Alina Russu: „De fapt, ei se numesc primari de sector.”

Europa Liberă: Da, dar lumea îi cunoaște ca pretori.

Alina Russu: „Da, lumea îi cunoaște ca pretori... Mai mult ca atât, legislația nu a fost ajustată în așa fel încât să vedem și care sunt competențele sau atribuțiile...”

Europa Liberă: S-ar putea ca mâine legiuitorii să revadă acest aspect, nu?

Alina Russu: „Am văzut că este un proiect de lege care amână alegerea acestei categorii de aleși locali și asta ar însemna că, dacă legea va intra în vigoare, atunci, bunăoară, vorbesc de municipiul Chișinău, vom alege primarul de Chișinău, vom alege Consiliul municipal, iar cetățenii din suburbii vor alege și primarii, și consilierii suburbiilor.”

Europa Liberă: Deci, cetățenii vor avea două buletine?

Alina Russu: „Sau vor avea două buletine, sau vor avea patru buletine. Deci, iarăși, dacă vorbim de suburbiile municipiului Chișinău, ei vor avea patru buletine de vot – două buletine de vot pentru primarul municipiului Chișinău și Consiliul municipal și deja cel orășenesc sau sătesc.”

Europa Liberă: Consilierii locali și, invers, cei care sunt în primării – consilierii și primarul, dar mai sunt și consilierii raionali?

Alina Russu: „Mai sunt și consilierii raionali, da.”

Europa Liberă: Vor avea trei buletine?

Alina Russu: „Da, vor avea trei buletine de vot, în funcție de organizarea administrativ-teritorială.”

Europa Liberă: La un an de când nu au fost validate alegerile locale din municipiul Chișinău, putem spune totuși care a fost motivul să nu fie validate sau cum s-a luat decizia de anulare?

Alina Russu: „Dacă e să revenim la rezultatele alegerilor locale noi, care s-au petrecut în 2018, și ne referim strict la municipiul Chișinău, organele electorale atunci au solicitat instanței de judecată legalitatea scrutinului și validarea mandatului. Au fost trei decizii ale instanței de judecată prin care a fost anulat rezultatul primului tur de scrutin și turul doi de scrutin și pe faptul că ambii concurenți în turul doi de scrutin au încălcat legislația electorală, făcând agitație electorală în ziua votării, ceea ce a readus pe partea de organizare a scrutinului la etapa în care noi urma să desfășurăm un scrutin nou, alegeri locale noi. Codul Electoral prevede o normă care stabilește că în ultimul an de mandat nu se mai organizează alegeri locale noi, pentru că, dacă să revenim la prevederile Codului Electoral, alegerile locale noi se organizează de două ori pe an și lucrul acesta este stabilit în Cod, de obicei în toamnă și în primăvară în toate localitățile unde mandatul primarului devenea vacant. Respectiv, cumulând aceste prevederi, Comisia Electorală Centrală n-a mai desfășurat alegerile locale noi.”

Europa Liberă: Poate fi considerat un precedent?

Alina Russu: „Noi am vorbit despre acest lucru și chiar în analiza inclusiv a alegerilor locale noi și a alegerilor parlamentare am vorbit despre necesitatea modificării Codului Electoral pe partea examinării contestațiilor și în special acest lucru este foarte important și vă mulțumesc că ați scos în evidență acest subiect. Ca să fie soluționat până la alegerile locale ce se întâmplă, când putem anula un tur sau altul, pentru că dacă vorbim de un exercițiu electoral, alegerile, ele pot să se încheie cu primul tur.”

Europa Liberă: Exact.

Alina Russu: „În cazul în care au participat la vot o pătrime din alegători, atunci alegerile sunt declarate valabile și în cazul în care un candidat a acumulat 50+1 din numărul de voturi valabil exprimate, deci avem ales primar din primul tur. De fapt, ceea ce s-a întâmplat în municipiul Bălți. În cazul în care nu putem alege primarul din primul tur, atunci se organizează al doilea element al exercițiului electoral – turul doi. Și atunci când vorbim de repetarea votării, pentru că Codul Electoral așa și prevede – repeți votarea cu aceleași organe electorale și cu aceiași concurenți electorali. Doar în cazul în care anularea unui tur de scrutin se face fie din vina funcționarilor electorali, fie din vina concurenților electorali, aceștia sunt excluși din implicarea și organizarea sau participarea în scrutin, respectiv această claritate ar trebui să fie reglementată, totuși instanța de judecată stabilește legalitatea după primul tur de scrutin și atunci dacă se întâmplă anumite nereguli în turul doi de scrutin, respectiv repetăm votarea pentru turul doi cu concurenții care au participat în turul doi sau dacă sunt nereguli identificate în turul întâi de scrutin, atunci ar trebui să repetăm turul întâi de scrutin cu aceiași concurenți electorali care au fost înscriși în cursa electorală. Sunt detalii care trebuie să fie luate în calcul și reglementate foarte bine.”

Europa Liberă: Referitor la agitația care se permite sau nu se permite în ziua alegerilor, cum le explicați alegătorilor ce pot face și ce nu pot face, alegătorilor, dar și concurenților electorali?

Alina Russu: „Este o încurcătură. Mai mult ca atât, dacă să revenim la modificarea articolului care a permis agitația electorală în ziua votării și a fost exclusă ziua tăcerii, atunci sigur că era o cutumă, mai mult o tradiție aici, în Republica Moldova, pentru că interdicția de a desfășura agitația electorală, ea se regăsește din anul 1997, atunci când a fost adoptat Codul Electoral. Acum, dacă vorbim de Codul Electoral care încă este în vigoare, această interdicție se păstrează, deci, în ziua de sâmbătă și în ziua de duminică concurenții electorali, dar și alegătorii pot realiza activități de agitație electorală, doar că această interdicție se referă numai la incinta secției de votare.”

Europa Liberă: Deci, în incinta secției nu se permite, în împrejurimi… până la 100 de metri în apropiere de secția de votare?

Alina Russu: „În împrejurimi… Și iată aici tot este o neclaritate. Noi am venit cu anumite explicații și circulare, ce înseamnă la intrare în secția de votare, pentru că legiuitorul a stabilit doar că nu se permite la intrarea în secția de votare.”

Europa Liberă: Adică, când treci pragul secției sau cum?

Alina Russu: „Deci, practic, fizic atunci când intri în secția de votare, pentru că ceea ce este reglementat pe partea 100 de metri se referă la ordinea în preajma secției de votare care este pusă pe seama președintelui Biroului electoral al secției de votare, dar nicidecum acești 100 de metri nu se referă și la agitația electorală.”

Europa Liberă: Referitor la felul cum se adună semnături în susținerea unui candidat au fost foarte multe replici la adresa Comisiei Electorale Centrale, dacă îmi amintesc chiar atunci când se vorbea dacă s-a încălcat sau nu legea când s-a refuzat certificarea semnăturilor falsificate ale dnei Radu în municipiul Chișinău, să explicați și acest aspect.

Alina Russu: „În primul rând, semnăturile în cadrul alegerilor locale sunt verificate de către Consiliul electoral de circumscripție, care se ocupă, de fapt, de înregistrarea concurenților și în cazul…”

Europa Liberă: Dar ele ajung și la CEC?

Alina Russu: „Da, în cazul în care concurenții electorali contestă hotărârea de înregistrare sau de neînregistrare a unui concurent electoral, atunci aceste contestații ajung la Comisia Electorală Centrală. Nici Consiliul electoral de circumscripție, dar nici Comisia Electorală Centrală nu realizează expertiza grafologică a semnăturilor. Deci, metodologia de verificare a semnăturilor din listele de subscripție rezidă din prevederile legii, dacă cetățeanul care a semnat are vârsta de 18 ani, dacă domiciliază în raza circumscripției unde își înaintează candidatura pretendentul, dacă nu sunt alte incompatibilități. Deci, prima etapă de verificare a listelor de subscripție este, de fapt, nu altceva decât introducerea tuturor datelor în modulul informatic…”

Europa Liberă: Dar se contestă felul cum sunt adunate semnături. Îmi amintesc și în campania prezidențială, atunci când i s-a reproșat dlui Lupu și Comisiei Electorale Centrale că ar fi acceptat în câteva ore să se adune X număr de semnături, se mai spunea că în această campanie parlamentară dl Plahotniuc nu ar fi mers la nici un alegător, dar foarte repede s-a adunat întreg numărul de semnături.

Alina Russu: „Deci, modalitatea cum se colectează semnăturile, de fapt, face parte din pregătirea sau organizarea de implicare în campania electorală, pentru că important e ca semnăturile să fie colectate de către persoane autorizate și doar urmare a înregistrării colectorilor aceștia primesc liste de subscripție, pentru că nu poți colecta semnături, pentru că sunt date cu caracter personal pe oricare formulare.”

Europa Liberă: Absolut.

Alina Russu: „Deci, doar pe listele de subscripție eliberate de către Consiliile electorale și fie că semnăturile se colectează seara, organizând un oarecare eveniment, fie se merge din casă în casă, fie în stradă se colectează. Deci, noi am văzut că concurenții practică diverse modalități de colectare a semnăturilor. E important ca aceste semnături să fie aplicate de către însuși cetățeanul care dorește prin semnătură să susțină un cetățean sau o cetățeancă să se înscrie în cursa electorală, pentru că atunci când cetățenii merg în ziua votării în secțiile de votare, votul este secret și atunci cetățeanul este în drept să aleagă, prin semnătură a susținut un pretendent, dar realmente în ziua votării să susțină pe altcineva.”

Europa Liberă: Dar când cetățeanul zice că a venit cineva și i-a spus că trebuie să-și pună semnătura pentru o cu totul altă solicitare, ca la urmă să se pomenească că semnătura lui a fost folosită în susținerea unui concurent electoral?”

Alina Russu: „Noi nu o dată am făcut și apel și ne-am adresat și către cetățeni. În primul rând, să fie foarte atenți pe care documente își aplică semnătura, pentru că am văzut că s-au colectat semnături fie ținând cont de anumite proiecte politice sau alte întrebări și subiecte. Deci, în primul rând, cetățeanul trebuie să fie responsabil pe partea unde își aplică semnătura și în favoarea cui își aplică semnătura. Și dacă, într-adevăr, sunt constatate anumite încălcări, atunci și concurenții electorali, dar și cetățenii pot depune contestații cu privire la încălcarea normelor Codului Electoral, pentru că Comisia Electorală Centrală...”

Europa Liberă: Vigilența îi aparține cetățeanului.

Alina Russu: „În primul rând, cetățeanului.”

Europa Liberă: Dar responsabilitate poartă și cel care adună aceste semnături?

Alina Russu: „În primul rând, responsabilitatea este pe seama colectorului. Prezumția nevinovăției este prezentă. În cazul în care se constată că au fost admise încălcări, atunci colectorul poartă răspundere, iar răspundere juridică poartă și pretendentul...”

Europa Liberă: Și concurentul electoral.

Alina Russu: „Păi sigur că da.”

Europa Liberă: Iată în cazul Silviei Radu, când s-a zis că s-au adunat semnături falsificate?

Alina Russu: „Au fost atunci depuse contestații pe partea că s-au înscris în listele de subscripție cu o singură mână, pentru că Codul Electoral stabilește că cetățeanul personal își înscrie datele în lista de subscripție și important semnătura și-o pune olografică. În momentul în care cetățeanul nu poate de sine stătător să-și înscrie datele, atunci o poate face colectorul, indicând care este motivul, dar semnătura este foarte importantă; semnătura trebuie cetățeanul personal s-o aplice.”

Europa Liberă: Cei care au constituit majoritatea parlamentară au revenit la sistemul proporțional și următoarele alegeri parlamentare se vor face în baza votului proporțional?

Alina Russu: „Proiectul de lege cu privire la modificarea Codului Electoral, prin care revenim la sistemul proporțional, a fost adoptat în prima lectură. Noi putem vorbi despre revenirea și organizarea alegerilor ordinare parlamentare în baza sistemului proporțional doar atunci când legea va intra în vigoare, până atunci...”

Europa Liberă: Deci, ea urmează să fie votată în variantă finală?

Alina Russu: „Ea urmează să fie dezbătută, pentru că o abordare frivolă față de modificarea regulilor de organizare a scrutinelor nu poate fi aplicată, pentru că asta ar intra în contradicție și cu principiul de transparență în procesul decizional, dar și pe partea în care trebuie să fie dezbătute propunerile de modificare a procedurilor de organizare a scrutinelor...”

Europa Liberă: Legiuitorii mai au de lucru în Parlament?

Alina Russu: „Legiuitorii mai au de lucru, pentru că nu este vorba în proiect doar de revenirea la sistemul proporțional, sunt propuneri de a modifica și alte reglementări, cum ar fi, bunăoară, organizarea în secțiile de votare peste hotare a votării timp de două zile, cum ar fi permisiunea de a vota în secțiile de votare peste hotare cu pașapoartele expirate și cu buletinele de identitate și mai sunt încă multe, multe propuneri care vizează și finanțarea în cadrul campaniei electorale, diminuarea plafonului donațiilor în campaniile electorale și alte propuneri, cum ar fi modificarea documentelor care trebuie să fie depuse de către pretendenții de a se înscrie în cursa electorală. Deci, toate aceste modificări trebuie examinate, trebuie implicată și societatea civilă, trebuie implicați experții electorali ca într-adevăr să fie luat în calcul fiecare detaliu.”

Europa Liberă: Cum s-a luat decizia privind refuzul înregistrării grupului de inițiativă pentru referendumul anti-mixt atunci?

Alina Russu: „Atunci au fost două cereri de înregistrare a grupului. A fost respinsă prima cerere pe partea de încălcare a procedurilor stabilite de către Codul Electoral și a doua cerere la fel a fost respinsă. Totuși vorbim despre un referendum legislativ și, din păcate, nici până astăzi Codul Electoral nu este modificat pe partea clarificării dreptului cetățenilor de a iniția orice tip de referendum, pentru că anul trecut noi am primit un proiect de lege de la Ministerul Justiției pe partea de modificare a capitolului referendum republican în Codul Electoral, unde ar fi foarte bine stabilit totuși câte tipuri de referendumuri avem în Republica Moldova, care sunt subiecții...”

Europa Liberă: Legislativ, consultativ...

Alina Russu: „Avem, în primul rând, referendum constituțional, avem referendum consultativ, avem referendum legislativ, avem și referendum de demitere a președintelui Republicii Moldova. Și atunci, iată, în funcție de care sunt subiecții care pot iniția unul din tipurile de referendumuri trebuie să fie foarte clar stabilit în Codul Electoral.”

Europa Liberă: Un aspect destul de important – finanțarea partidului și dacă formațiunile care primesc bani din exterior poartă vină pentru acest lucru?

Alina Russu: „Pentru finanțarea din exterior legislația Republicii Moldova stabilește interdicție și sancționarea pentru această abatere, inclusiv cu caracter penal. Deci, atât pe partea activității curente a partidelor politice, pentru că această activitate de gestiune a finanțelor este reglementată de Legea privind partidele politice, se regăsește această prohibiție și această interdicție se regăsește și în Codul Electoral pe partea finanțării campaniei electorale. Din momentul în care va fi investigat, pentru că aici deja vorbim de investigare...”

Europa Liberă: Și aici instanțele trebuie să-și spună părerea.

Alina Russu: „Aici organele competente sunt organele de drept, care din câte am văzut deja au demarat procedura de investigare și urmează să ne anunțe dacă au constatat încălcare sau nu.”

Europa Liberă: A fost precedent când partidul lui Renato Usatîi a fost scos din joc. Acum se insistă foarte mult că și Partidul Socialiștilor ar trebui să suporte aceleași consecințe.

Alina Russu: „Noi, de fapt, am avut trei precedente. În anul 2014, în alegerile parlamentare este vorba de partidul lui Renato Usatîi pentru acceptarea finanțării din exterior; în alegerile prezidențiale a fost exclusă din cursa electorală pentru nedeclararea fondurilor concurentul electoral din partea Partidului „Șor” și în alegerile locale de anul trecut, 2018, la fel Comisia Electorală Centrală, dar, de fapt, nemijlocit a înaintat solicitarea Consiliul electoral de circumscripție în instanța de judecată pentru a exclude concurentul electoral înaintat de către Partidul „Șor” pentru finanțare din exterior, pentru că au fost identificate două dispoziții de plată care veneau din exterior. În campania electorală, noi când verificăm rapoartele financiare depuse de către concurenți, noi doar contrapunem cu datele din instituțiile bancare și atunci vedem de unde vin banii – sunt surse interne sau aceste surse vin din exterior.”

Europa Liberă: În ultimul timp se vorbește mult despre excesiva politizare a Comisiei Electorale Centrale. Dvs. ce le răspundeți celor care tot insistă pe ideea că sunteți politizați?

Alina Russu: „Atunci când membrii Comisiei Electorale Centrale din momentul în care și-au depus jurământul și anunță că vor avea o activitate independentă și apolitică trebuie să realizeze acest lucru și pe partea partidelor politice. Din momentul în care subiectul care înaintează membri și iarăși aici este marea problemă, pentru că în mare parte partidele politice consideră că dacă au înaintat membri în cadrul autorităților electorale, și aici vorbesc de toate trei categoriile...”

Europa Liberă: Au exponenții lor care pot supraveghea procesul.

Alina Russu: „Ori dimpotrivă, când vorbim de funcționari electorali, fie Comisia Electorală Centrală, Consiliul electoral de circumscripție, birourile electorale - sunt funcționari care se implică pe partea de organizare și desfășurare a scrutinului și nu sunt reprezentanții partidului. Reprezentanții partidului au, în primul rând, observatori și au reprezentanți cu drept de vot consultativ, dar pe partea de implicare a organizării și desfășurării deja sunt funcționari electorali, care se obligă să-și exercite competențele în baza cadrului legal și respectând Codul de Etică.”

Europa Liberă: Referitor la actuala componență a CEC-ului, așa se zicea că anumite decizii erau plămădite la sediul Partidului Democrat și doar cineva de acolo venea și le aducea, ca membrii CEC să voteze pentru acele decizii.

Alina Russu: „Nu o singură dată am fost raportor la multe proiecte de hotărâri adoptate la Comisia Electorală Centrală și vreau să vă spun cu toată responsabilitatea că toate proiectele se scriu la Comisia Electorală Centrală; se scriu de către echipa profesionistă care este în cadrul Comisiei Electorale Centrale și întotdeauna ne-am ghidat de prevederile legale, poate nu întotdeauna ne-au plăcut aceste prevederi legale, dar dura lex, sed lex. Asta și este democrația participativă. În cazul în care nu ne mai aranjează legislația aplicabilă, atunci vin alți exponenți în forul legislativ și modifică legislația în vigoare, după care se aplică regulile noi.”

Europa Liberă: Se fac auzite sugestii că ar fi bine mai mulți din cei care au reprezentat până acum o putere să se retragă de la conducere, așa cum a făcut-o dl Poalelungi de la Curtea Constituțională. Mandatul membrilor CEC expiră în 2021, mi-ați spus înainte de a începe această discuție. Vă țineți tari până atunci?

Alina Russu: „Mandatul membrilor Comisiei Electorale Centrale este de cinci ani. Noi suntem o instituție colegială și toate deciziile la Comisia Electorală Centrală nu se adoptă unilateral, ele se adoptă de către membrii Comisiei Electorale Centrale. Vom vedea care va fi ziua de mâine, dar Comisia Electorală Centrală întotdeauna s-a ghidat de buchea legii și a aplicat reglementările așa cum ele sunt.”

Europa Liberă: Dl Candu, fost speaker, actualmente vicepreședinte al Partidului Democrat, zicea că dacă actuala majoritate parlamentară încearcă să modifice legea, inclusiv ca să fie schimbați membrii CEC, va putea fi atacată în instanță și chiar să se ajungă la Comisia de la Veneția, pentru că ar fi o încălcare. Dvs. cum vedeți acest lucru?

Alina Russu: „Noi vorbim de depolitizarea membrilor Comisiei Electorale Centrale. Din momentul în care atentezi la independența membrilor Comisiei Electorale Centrale și excluderea inamovibilității acestor membri, atunci sigur că ajungem la concluzia că în orice moment mandatul depinde de o decizie politică adoptată de către Parlament. Or, Codul bunelor practici, adoptat de către Comisia de la Veneția, stabilește că motivele pentru care un membru poate fi revocat din funcție trebuie să fie foarte clar stabilite și trebuie să fie constatate aceste încălcări.”