Andrei Malghin: Se duce un război informațional și el este îndreptat împotriva Occidentului (VIDEO)

Primăvara care a trecut a fost marcată nu doar de epidemia de coronavirus, dar și de ceea ce a primit denumirea de „infodemie”, un val masiv de informații false care neagă existența virusului, vorbește despre scenarii conspirologice privind originea infecției sau controlul umanității prin vaccinare, nano-chipuri și tehnologia 5G. De unde vin astfel de valuri masive de dezinformare în perioada marilor crize și cine are nevoie de ele – un posibil răspuns într-un interviu realizat de Ivan Sveatcenco cu jurnalistul rus Andrei Malghin, stabilit în Italia. Interviul face parte din proiectul Europei Libere Antinostalgia – privind spre viitor. Următoarea dezbatere din cadrul proiectului va avea loc joi, 18 iunie, la ora 17.00.

Interviu cu jurnalistul rus Andrei Malghin despre dezinformare și fake news

Europa Liberă: Vorbim astăzi despre fake-uri, propagandă, coronavirus și marea politică. În legătură cu biroul de la Chișinău al Europei Libere este jurnalistul rus Andrei Malghin, care de mulți ani locuiește în Italia. Am avut o primăvară tragică și în paralel cu epidemia s-a dezvoltat și ceea ce s-a numit deja „infodemie”. Cum vi se pare această conspirologie și care dintre aceste informații false vi s-au părut cele mai „savuroase”?

Andrei Malghin: „Cred că în primul rând trebuie să vorbim aici despre propaganda rusească. Ei au încercat să folosească această situație dacă nu pentru a scinda Uniunea Europeană (ar fi fost ideal pentru ei să scindeze UE), atunci cel puțin pentru a crea impresia pentru consumatorii interni de informație din Rusia că UE este scindată. La asta a contribuit și acțiunea propagandistică de proporții, când au fost trimise 15 avioane militare de transport cu medici care ca și cum ar fi salvat Italia.

În plus, sunt alimentate intens tezele potrivit cărora „cu toții s-au abandonat unii pe alții”: mai întâi Italia a fost abandonată de toți, apoi, când totul s-a terminat, s-a trecut la faptul că Italia este discriminată, nu sunt deschise frontierele cu ea, deși ea ar fi vrut să le deschidă, având în vedere numărul mic de noi infectați. Deci, au fost două direcții. Dar cel mai important este desigur ca Uniunea Europeană, ca acel tot întreg care a introdus simultan sancțiuni (împotriva Rusiei) și care, dacă se va ajunge la o decizie de ridicare a acestora, ar trebui să o facă la fel, cu un tot întreg, Rusia ar vrea ca tot asta să se destrame pentru a putea lucra cu fiecare țară în parte.

Evident că scopul final al acestei propagande este ca Europa unitară din punctul de vedere al politicii externe să se separe în bucăți și cu fiecare bucățică să se poată lucra separat, identificând părțile slabe și „lucrând” cu acestea.”

Florin Lăzărescu: „În comunism te dezinformau alții, azi te dezinformezi singur”

Europa Liberă: Cum vi se pare, care sunt acum căile principale de difuzare a informațiilor false. Rețele de socializare dețin primul loc sau totuși televiziunea mai are încă un rol important?

Andrei Malghin: „În primul rând, în țările din Europa există o diasporă vorbitoare de limbă rusă foarte numeroasă. Și acești oameni în mare parte sunt sub influența propagandei ruse, pentru că printre ei sunt mulți oameni mai în vârstă care fie cunosc mai puțin limba țării în care sunt stabiliți, fie nu o știu deloc. Și evident că ei privesc posturile rusești de televiziune și „îmbibă” tot acest gunoi care se varsă și pe capul telespectatorilor din Rusia. Generația mai tânără, care deja s-a integrat în societatea europeană, este într-o mai mică măsură expusă acestui fenomen.

În plus, există oameni care sunt în fel de relee pentru propaganda rusească. Sunt și așa-numiții „idioți utili”, care sunt foarte mulți, în particular în Italia unde locuiesc acum. Sunt destui și printre deputații din parlament și printre conducătorii unor partide orientate către susținerea în orice circumstanțe a oricărei inițiative a lui Putin. Deci, sunt fie „idioții utili”, fie personalități care sunt pur și simplu cumpărate. Și cunoașteți foarte bine că și Marie Le Pen în Franța, și Salvini care a fost membru al guvernului în Italia aveau, după cum s-a demonstrat, relații economice strânse cu structuri comerciale rusești apropiate Kremlinului și primeau sume importante.

Rețelele de socializare sunt o poveste cu totul aparte. Pentru că acum există nu doar fabricile de troli despre care cunoaștem deja, sunt două, dar astfel de centre sunt deja create și în interiorul acelor țări înspre care este îndreptată propaganda rusească. Aceasta este foarte sofisticată, este difuzată prin toate canalele - și prin intermediul televiziunii, și prin rețele sociale, sunt folosiți și politicieni și jurnaliști occidentali. Sunt multe eforturi concomitente și în anumite domenii se poate spune că au succes, dar în altele – nu. De exemplu, acest așa-zis ajutor medical pentru Italia, salvarea Italiei pe care ca și cum nu a vrut să o ajute UE, nu a avut mare succes în interiorul Italiei, a jucat un rol în principal pentru spectatorii din Rusia.”

Europa Liberă: Este o afacere profitabilă? E o plăcere scumpă totuși - și politicieni, și rețele sociale, și internet…

Andrei Malghin: „Știți cum, Putin la noi e geo-politician, într-o măsură mai mare decât oricine altcineva. El este mai interesat de situația internațională mai mult decât chiar de cea internă. Iată de ce el este gata să cheltuiască oricâte miliarde va fi nevoie. Toate aceste lucruri sunt finanțate foarte generos, în ideea de a-și răspândi influența în toată lumea, iar în cazurile în care ceva nu-i convine pur și simplu să facă mizerie.”

Europa Liberă: O întrebare care are și implicații economice, dar vizează și Moldova. Anul 2020, toată lumea are probleme economice: și Rusia, și Occidentul și o creștere economică este puțin probabilă. Pe teritoriul Republicii Moldova există Transnistria. Cum credeți, ar putea Rusia, în schimbul ridicării sancțiunilor, să renunțe la sprijinul regiunilor separatiste – nu doar a Transnistriei, ci și a Donbasului.

Andrei Malghin: „Atunci când au fost introduse sancțiunile, Transnistria nu a fost amintită. Și, respectiv, pentru ca aceste sancțiuni să fie anulate, trebuie ca Rusia să facă pași concreți care deja sunt descriși în documentele privind introducerea acestor sancțiuni. Adică unele sancțiuni pot fi ridicate în cazul reglementării conflictului din Donbas. Unele dintre sancțiuni, altele decât în primul caz, pot fi anulate dacă Rusia își va lua tălpășița din Crimeea.

Au fost și sancțiuni introduse în legătură cu otrăvirea familiei Skripal, altele după doborârea Boeing-ului. Adică fiecare pachet de sancțiuni a avut un anumit motiv și pentru ca pachetul să fie ridicat, trebuie eliminată cauza. Acest lucru nu-l poate nicidecum înțelege Putin. El încearcă să se târguiască, dar această târguială nu are niciun sens, având în vedere că pentru scoaterea sancțiunilor trebuie eliminate cauzele. Sancțiunile cele mai importante sunt legate de Crimeea. Și atâta timp cât Crimeea este considerată rusească, Putin o consideră rusească, nimeni nu le va ridica.

Europa Liberă: Washingtonul a acuzat direct, la sfârșit de mai, Rusia și China de purtarea unui război informațional. Este o acuzație prea dură sau poate fi interpretată ca o sugestie?

Andrei Malghin: „Un război informațional împotriva Occidentului purtat de Rusia se duce sigur, nu mă apuc să judec dacă și în cazul Chinei e la fel. Acest război nu se încheie pentru nicio secundă și este purtat prin toate mijloacele posibile, unele dintre ele le-am amintit deja – este vorba și de presa tradițională, și de internet, și de politicienii corupți sau în unele cazuri cei care au un rol de „idioți utili”.

Așa că da, un astfel de război se duce și el este îndreptat către slăbirea Occidentului. Greu de spus cât este de eficient acest război. Impresia mea este că el este mai puțin eficient decât au impresia oamenii care sunt pasionați de acest război și l-au inspirat. Dar, din păcate, în acest moment totul se rezumă la o singură persoană. Sunt sigur că în conducerea Rusiei există oameni care gândesc limpede și care înțeleg foarte bine lipsa de perspectivă, într-o dimensiune istorică pe termen lung, a tuturor acestor eforturi.”

Europa Liberă: Dar cât de eficientă este lupta cu informațiile false? Țările baltice au creat chiar centre de combatere a atacurilor informaționale. Și Occidentul creează diferite structuri, chiar și Mark Zuckerberg a creat un departament special și intenționează să marcheze specific postările suspecte distribuite cu sponsorizare…

Andrei Malghin: „Sigur că lupta cu informațiile false este necesară. Doar că vreau să atrag atenția că mijloacele pe care Putin le pune la dispoziție pentru crearea acestei realități false sunt incomparabile cu mijloacele pe care le alocă UE sau NATO pentru combaterea acestor falsuri. Și nu vorbim de sume duble sau triple, ci de milioane de ori mai mari. Bugetele site-urilor anti-fake sunt derizorii, sunt doar pentru a pune o bifă.

Trebuie acordată o atenție mai mare și alocate finanțări mult mai mari. De exemplu, în țările baltice se încearcă, cu bugete foarte mici, să fie create, măcar pentru audiența de limbă rusă, canale de presă, inclusiv posturi de televiziune. Dar în comparație cu puterea copleșitoare a posturilor de televiziune federale rusești acest lucru pare chiar ridicol. Așa că dacă e să aloci mijloace și efort, acestea trebuie să fie cât decât adecvate presiunii pe care o exercită inamicul.”

Europa Liberă: Dacă e să comparăm situația actuală cu perioada sovietică? A existat și atunci lupta cu „vocile inamice”, se acționa și în plan politic, și în plan diplomatic, și pe linia serviciilor secrete…

Andrei Malghin: „De fapt, ei merg pe scenariile lor vechi, s-a mai adăugat doar internetul care nu a existat în perioada sovietică. În rest, abordările lor vizavi de subiectul propagandei au rămas identice. Unele campanii propagandistice ale Uniunii Sovietice au fost destul de reușite. Altele au fost un eșec. De exemplu, campania pentru discreditarea lui Soljenițîn, după ce a apărut cartea lui Arhipelagul Gulag, a fost nereușită. S-au depus eforturi foarte mari pentru a-l compromite, însă în ochii Occidentului Soljenițîn a rămas o autoritate incontestabilă.

Iar alte campanii au fost de succes, de exemplu propaganda succeselor cosmonautice ale URSS sau realizărilor, imaginare sau reale, din domeniul militar. În Occident exista la modul real frică și URSS era considerat ca inamic egal ca putere militară. Deși ulterior s-a aflat că nu era decât un colos cu picioare de lut.”

Europa Liberă: Care ar fi rețeta Dvs. despre cum să nu înnebunești în fluxul de informații din prezent, destul de compact și care crește zi de zi?

Andrei Malghin: „Aici nu am rețete inedite. Eu mă consider printre oamenii cu mai multă experiență și încep să-mi dau seama destul de repede care sunt troli și boți și blochez uneori și sute pe zi, după care ei nu mă mai deranjează. După care apar alții. Dar eu am deja o anumită dexteritate în a-i identifica. Dar nu este cazul majorității utilizatorilor de internet. Iată de ce cred că cel mai important este să stabiliți anumite platforme de unde vă informați, de unde citiți știrile. Dacă v-ați obișnuit să le luați de pe rețelele de socializare, atunci trebuie să învățați să verificați cât de solidă este sursa.

În cazul presei, inclusiv on-line, este mai simplu. Dacă citiți cu regularitate BBC sau Radio Svoboda sau alte denumiri cunoscute încă din perioada sovietică, cum ar fi Vocea Americii sau Radio Franța – toate acestea au site-uri bune de limbă rusă cu informație în care se poate avea încredere.

Așa că este o chestiune de exercițiu. Și în niciun caz să nu folosiți informațiile posturilor federale din Rusia. Acolo sunt emisiuni interesante, filme bune, seriale, emisiuni de divertisment, emisiuni educative. Dar când vine buletinul de știri, pur și simplu opriți televizorul și nu va uitați la el.”