Angela Grămadă: „Există potențial de a dialoga cu Ucraina pe diferite dimensiuni”

Victoria fulminantă a lui Volodimir Zelenski în alegerile prezidențiale din Ucraina nu i-ar fi suficientă pentru a conduce țara. La toamnă vor avea loc alegeri legislative, iar la Kiev se speculează că el va încerca să promoveze în Parlament propriul partid, care deocamdată există doar pe hârtie. Proaspătul lider de la Kiev a declarat că printre priorităţile sale va fi să pună capăt războiului din estul Ucrainei. Despre victoria actorului Volodimir Zelenski în alegerile prezidenţiale din Ucraina o discuţie cu Angela Grămadă, președinta Asociației „Experți pentru securitate și afaceri mondiale”.​

Interviu cu experta Angela Grămadă despre alegerile din Ucraina

Europa Liberă: Ce a câștigat Ucraina, alegându-l în fruntea țării pe Zelenski președinte?

​Angela Grămadă: „Câștigurile sunt cumva efemere în perioada dată, dar Ucraina și-a câștigat cumva propriul drept la a-și sancționa elita politică. Acum câțiva ani, atunci când la Chișinău erau proteste, în 2016, când a fost votat Guvernul Filip, mai mulți experți ucraineni au încercat să mă convingă de faptul că noi nu trebuie să protestăm și că e nevoie de stabilitate din simplul motiv că ei luptă cu Rusia, iar noi nu înțelegem nevoia de stabilitate în regiune. Și eu atunci m-am înverșunat și le-am spus: „OK, voi aveți dreptul de a protesta, de a organiza Euromaidan, de a vă sancționa propria elită politică, de a schimba cumva lucrurile din interior, de a lua inițiativa în propriile mâini, iar noi nu avem același drept?”.

Ei totuși au încercat să-mi spună că noi nu-i înțelegem pe ucraineni. Ba, dimpotrivă, tocmai pentru că îi înțelegem și avem aceeași situație apropiată, avem aceleași probleme, avem și noi un conflict înghețat pe teritoriul nostru, conflictul transnistrean, și întotdeauna politicienii noștri cumva s-au ascuns după acest conflict pentru a nu soluționa foarte multe probleme și pentru a nu implementa foarte multe reforme, am zis: „Și noi avem dreptul la a protesta!”.

De această dată, ucrainenii și-au reiterat acest drept la protest, la sancțiune. Deci, protestul a venit cu o sancțiune, pentru că a fost sancționată elita politică actuală. Rând pe rând au fost scoși din turul întâi politicieni cu foarte multă experiență în aceste alegeri – Iulia Timoșenko sau Oleg Leașko, care nu sunt de ieri, de astăzi în politica de la Kiev. Plus alți politicieni care sunt oarecum pro-ruși prin ceea ce fac sau prin ceea ce nu fac mai degrabă, preferă să nu implementeze politici publice, preferă să nu facă nicio schimbare din interior.”

​Europa Liberă: Și acum contează dacă va reuși noul lider de la Kiev să îmbunătățească relația cu Rusia sau dacă va reuși să apropie și mai mult Ucraina de structurile atlantice?

Angela Grămadă: „Eu cred că cea de-a doua opțiune este mai importantă sau este o prioritate pentru dl Zelenski, pentru că el nu a fost ales ca să soluționeze conflictul din estul Ucrainei, pentru că lumea înțelege că nu se va întâmpla acest lucru foarte curând. Totuși, votul pe care l-a primit dl Zelenski, revenim, este un vot de sancțiune, este un vot prin care cetățenii au arătat care este nevoia lor reală, iar nevoia lor reală este de a schimba sistemul politic – 1 și 2: de a implementa reforme economice și reforme anticorupție, astfel încât să poată beneficia de cât mai multe oportunități populația țării, nu doar un număr restrâns de persoane care se află în Rada ucraineană sau ocupă funcții înalte în diferite instituții publice.”

​Europa Liberă: Problema prioritară care se pune e să scape și Ucraina de oligarhie, iar, pe de altă parte, și președintele nou-ales este învinuit că și el ar avea legături cu anumiți oligarhi. Nu se contrazice situația?

Angela Grămadă: „Cumva se contrazice, dar pentru că nu a existat o altă opțiune antioligarhică, s-a ales răul cel mai mic. Zelenski nu a fost convingător atunci când a încercat să se detașeze discursiv de Ihor Kolomoiski, Zelenski nu a fost foarte convingător atunci când a negat anumite realități, că ar avea afaceri, că ar avea conexiuni, că ar beneficia de anumite servicii de care beneficiază și Ihor Kolomoiski din partea unor persoane. El nu a reușit să facă acest lucru în fața populației.

Mai mult de atât, în momentul în care s-a început lupta doar dintre dl Poroșenko și dl Zeleski au mai apărut în presă câteva nume pe care trebuie să le luăm în considerare, pentru că ele vin dintr-un cerc un pic mai neobișnuit pentru cei care au militat pentru parcursul proeuropean al Ucrainei.

Și mă refer aici la oameni care au fost ori în echipa lui Ianukovici, ori au lucrat cu anumiți oligarhi, ori au servit intereselor anumitor cercuri economice, ceea ce cumva ar trebui să dea de gândit cetățeanului ucrainean, iar după primul tur noi am avut și câteva situații în care instanțele de judecată au revenit asupra unor decizii anterioare, ceea ce iarăși indică faptul că se schimbă puterea la Kiev și că există voință politică inversă, într-un sens negativ, de a-i face pe plac noii elite politice care încearcă să-și facă loc în viața politică.”

Europa Liberă: Piatra de încercare pentru noul președinte va fi oricum Crimeea, situația din Crimeea și cum va reuși să poarte discuții cu autoritățile de la Moscova. Șeful diplomației ruse Lavrov a spus clar că, indiferent ce va declara Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii, Rusia rămâne pe poziții ferme – Crimeea îi aparține. Dialogul ucraineano-rus va trebui să se bazeze pe situația din Crimeea sau există și multe alte probleme economice, energetice în relația dintre cele două state?

​Angela Grămadă: „Dl Zelenski va avea două provocări. Una va fi dialogul pe soluționarea conflictului din estul țării și reîntoarcerea Crimeei și aici eu nu-l văd în funcția de negociator ferm, așa cum a fost dl Poroșenko; dl Poroșenko are și experiență diplomatică, a avut și contacte în Vest, de altfel el a și declarat că este gata să pună la dispoziția noii președinții aceste contacte ale sale. Aceasta indică o doză de responsabilitate cu care a plecat dl Poroșenko din această funcție, dar cea mai mare problemă pentru dl Zelenski acum va fi să câștige teren în Rada ucraineană și să-și consolideze echipa. Fără o susținere din partea Legislativului ucrainean, el nu va putea să facă nimic.”

Europa Liberă: Alegerile parlamentare sunt în toamnă în Ucraina. Fostul lider ucrainean Poroșenko a zis că va lupta să obțină cât mai multe mandate. Ultima știre pe care am citit-o e că și premierul de la Kiev a spus că va merge de unul singur în campania electorală să-și consolideze echipa. De fapt, ce înseamnă faptul că se detașează premierul de Poroșenko, premierul de la Kiev de fostul președinte?

Angela Grămadă: „Eu am fost la Kiev pe 11-12 aprilie la Forumul de Securitate. Eu am văzut acolo foarte mulți lideri politici, fondatori ai unor partide, lideri ai unor partide, care după 31 martie s-au lansat deja în campania pentru alegerile parlamentare.

Mi s-a părut surprinzător faptul că anume la acest eveniment dl. Groisman l-a susținut în continuare pe dl. Poroșenko și imediat după primul tur...”

Europa Liberă: ...și la scurt timp se întâmplă altceva.

Angela Grămadă: „Da. Asta înseamnă că el a atins acel nivel de pregătire politică și consideră că este oportun să se lanseze anume acum. Probabil că e momentul potrivit pentru el, pentru dl Iațeniuk să revină în politică și să învețe din greșelile pe care le-au comis în această campanie electorală, să vadă ce așteptări are cu adevărat alegătorul ucrainean după aproape cinci ani în care reformele nu au fost prea consistente. Ei au avut foarte multe strategii care au încetinit acest proces.”

Europa Liberă: Și rezultatele acestor alegeri parlamentare din Ucraina ar putea să-l pună la perete pe președintele nou-ales?

Angela Grămadă

​Angela Grămadă: „Deocamdată, sondajele arată că această formațiune fictivă, Slujitorul poporului, formațiunea politică care a fost înregistrată în 2017 este prima în sondaje.”

Europa Liberă: A actualului șef de stat?

Angela Grămadă: „Exact! A actualului șef de stat. Dar asta nu înseamnă că ceilalți actori politici nu pot să distorsioneze acest val de susținere pe care l-a primit dl Zelenski, de fapt, val de protest împotriva actualei elite politice și nu înseamnă că ei nu se pot pregăti pentru campania electorală din octombrie. Există o perioadă de șase luni care oferă foarte mult spațiu de manevră pentru ceilalți actori politici și eu sunt sigură că fiecare dintre ei va încerca să distorsioneze imaginea dlui Zelenski în public, îl va arăta ca pe un politician neexperimentat, un politician incapabil să coaguleze Ucraina pentru un singur obiectiv.

Am în vedere pentru securitatea națională a țării, adică să o facă mai unitară, pentru că dl Zelenski a declarat în discursul său că „noi ne-am unit”, dar, de fapt, ei nu s-au unit, acesta a fost un vot de protest, dar asta nu înseamnă că a fost un vot ferm în favoarea a ceea ce el a făcut în campania electorală și promisiunile pe care le-a făcut.”

Europa Liberă: Faptul că liderul de la Kremlin nu l-a felicitat, a spus că mai întâi să vadă ce acțiuni vor urma după alegerea dlui Zelenski în calitate de președinte al Ucrainei, ce lasă de înțeles acest gest al liderului de la Kremlin?

​Angela Grămadă: „Că rușii vor continua să pună presiuni asupra Ucrainei, că vor încerca să continue acele strategii de influențare a discursului politic din Ucraina, și ei o fac, și o fac foarte abil. Vor găsi noi și noi misiuni pentru dl Medvedciuk, cel care a fost până acum un fel de reprezentant al Moscovei în cadrul formatului de negociere la Kiev, că ei nu sunt gata să cedeze niciuna dintre poziții. Mai mult, ei acum chiar se cred un fel de învingători în această campanie electorală, pentru că cel pe care ei îl considerau a fi dușmanul nr. 1 al Rusiei în Ucraina, dl Poroșenko, a plecat din funcția de președinte al țării.

Pe de altă parte, totul depinde și de modul în care se va construi viitoarea Radă ucraineană, pentru că da, Ucraina este un stat semi-prezidențial, dar Parlamentul contează mult mai mult și Parlamentul nu cred că-i va oferi instrumentele necesare dlui Zelenski pentru ca el să devină o figură mult prea independentă în ceea ce privește securitatea națională a țării.”

Europa Liberă: Igor Dodon, președintele Republicii Moldova, a fost printre primii care i-a trimis un mesaj de felicitare dlui Zelenski. Credeți că va reuși să îmbunătățească relația moldo-ucraineană după o perioadă de suspans, când dl Poroșenko practic nici nu a vrut să discute cu Igor Dodon?

Angela Grămadă: „Dl Dodon nu-i înțelege pe vecini în sensul în care nu te joci cu ei cu asemenea lucruri care pentru ucraineni au devenit foarte importante în ultima perioadă – integritate teritorială, suveranitate... Nu cred că vor accepta prea curând să existe o întrevedere între dl Dodon și dl Zelenski. Asta se referă, în primul rând, la partea sentimentală, emoțională și faptul că ucrainenii trec prin aceste operațiuni militare și agresiune externă. În al doilea rând, nu cred că prioritatea dlui Zelenski va fi să se întâlnească cu vreunul dintre vecinii săi din imediata apropiere.”

​Europa Liberă: Contează unde va face prima vizită?

Angela Grămadă: „Contează! Și deja a primit câteva invitații – dl Merkel l-a invitat, președintele Poloniei l-a invitat... Contează foarte mult, pentru că transmiți niște mesaje și practic susții o anumită direcție de politică externă.”

Europa Liberă: Și dl Zelenski, ca șef de stat ucrainean, nu va fi preocupat inclusiv de ce se întâmplă la hotarul Ucrainei, existând acest conflict transnistrean?

Angela Grămadă: „Dl Zelenski va fi preocupat de problema transnistreană în măsura în care vor fi preocupați consilierii săi de această problemă și dacă ei vor înțelege cât este de importantă Transnistria pentru siguranța națională a Ucrainei, adică pentru fortificarea frontierei dinspre sud-est, dacă acei consilieri pe care îi are în echipa sa nu vor înțelege acest lucru, atunci eu nu văd o întâlnire bilaterală, apropiată, la cel mai înalt nivel.

Noi vom continua să colaborăm pe partea executivă, parlamentară, pentru că avem și acea inițiativă trilaterală Moldova-Ucraina-Georgia care a fost lansată anul trecut și care poate fi o platformă bună pentru a continua un dialog consistent pe ceea ce înseamnă soluționarea conflictelor în spațiul acesta. Mai mult de atât, această platformă are acces, cred eu, din modul în care am văzut că se desfășoară aceste întâlniri și cine participă la aceste întâlniri la actori politici care contează în Vest, care și-ar dori să existe mai multă stabilitate în zonă, iar stabilitatea poate să existe doar prin instituții puternice, democratice, printr-o atitudine responsabilă față de platformele de negociere a acestor dosare regionale. Deci, cred că vom continua să dialogăm, dar la nivel de executiv și la nivel de Parlament.”

Europa Liberă: Și ideea că pentru liderul democrat, cel care din 2016 aranjează toate treburile în cadrul guvernării, dl Plahotniuc, odată cu plecarea dlui Poroșenko din fruntea Ucrainei, pierde și el frâiele aici?

​Angela Grămadă: „Nu neapărat, pentru că Partidul Democrat din Republica Moldova are foarte mulți consilieri bine pregătiți și ei nu vor permite ca politica externă să fie acel instrument prin care se pot pierde frâie de gestiune a unor afaceri interne. Noi mai avem o problemă. Noi avem o clasă politică care nu poate să facă față mai multor tipuri de provocări în același timp, adică ori le ia pe rând, ori nu se descurcă cu niciuna, pentru că, dacă vin din toate părțile anumite provocări sau amenințări, membrii opoziției sau chiar și alte formațiuni care au avut reprezentanți în Parlament cumva păreau confuzi în fața a ceea ce se întâmplă în interiorul țării și întotdeauna au cedat.

Și au cedat tocmai din cauza nepregătirii, din cauza faptului că nu înțeleg prea bine instrumentariul de care dispune o anumită formațiune politică atunci când este parte a Guvernului sau este parte a Parlamentului, sau are reprezentanți în alte instituții publice. Din punctul meu de vedere, problema nu e la dl Poroșenko că a plecat, problema o constituie cât de pregătiți sunt ceilalți actori politici din Republica Moldova...”

Europa Liberă: Dar dl Poroșenko a fost un sprijin pentru dl Plahotniuc?

Angela Grămadă: „Eu cred că dl Poroșenko a fost un sprijin pentru Ucraina, în primul rând, și el a convins Republica Moldova prin PDM, prin dl Plahotniuc, că trebuie să existe un dialog și acest dialog este în beneficiul ambelor țări. Altfel noi nu am fi asistat la acele puncte de frontieră comună, întărirea frontierei pe linia transnistreană, nu am fi asistat nici măcar la lansarea acelei dezbateri publice despre centralele de la Novodnestrovsk, pentru că nu era în interesul niciuneia dintre părți ca să se discute această problemă ecologică în spațiul public.

Nici media ucraineană, nici media din Republica Moldova nu prea știau nimic despre acest lucru și în momentul în care s-a descoperit că poate să fie o problemă de securitate națională, atunci nu s-a mai putut evita subiectul. Și includerea în agendă a acestei probleme denotă faptul că există potențial de a dialoga cu Ucraina pe diferite dimensiuni, dar nu întotdeauna problema este la vecinii noștri, pentru că noi avem tendința de a-i blama pe ruși, de a-i blama pe ucraineni, de a-i blama pe români că nu acționează sau nu ne sunt suficient de buni avocați în cadrul unor formate de cooperare regională, dar niciodată noi nu facem analiza propriului nostru potențial – cine sunt actorii, care sunt strategiile, ce tactici ar trebui să adoptăm și care ar fi mesajele pe care trebuie să le comunicăm către cetățeni, de ce cetățeanul trebuie să se implice și cum poate să se implice cetățeanul?

La urma urmei, beneficiarul acestor politici publice este cetățeanul, iar noi încercăm cumva să-l scoatem din această ecuație și să-i sugerăm că e mai bine să tacă, e mai bine să stea acolo, într-un colț...”

Europa Liberă: ...și că dușmanul e în afară?

Angela Grămadă: „Și dușmanul e în afară, de obicei o mână invizibilă a cuiva care gestionează lucrurile din exterior.”