Jurnaliştii de investigaţie continuă campania de responsabilizare a funcţionarilor care utilizează cu rea-credinţă Legea ce apără confidenţialitatea datelor cu caracter personal sau cea privind secretul de stat. De această dată, nemulţumirea ziariştilor şi a juriştilor e legată de îngrădirea informaţiei ce se referă la persoanele date în căutare internaţională. Problema a fost dezbătută astăzi în cadrul unui club de discuţii.
Jurnaliştii şi juriştii au făcut front comun împotriva funcţionarilor care se ascund în spatele Legii privind datele cu caracter personal sau celei privind secretul de stat pentru a feri de ochii presei informaţii de interes public.
Avocaţii organizaţiei Juriştii pentru Drepturile Omului au început a da în judecată instituţiile de stat care refuză să ofere informaţiile cerute sau formulează răspunsuri irelevante.
Your browser doesn’t support HTML5
Avocata Tatiana Puiu, coordonatoare de proiecte în cadrul Freedom House, susţine că s-a ajuns chiar la situaţii anecdotice când se îngrădeşte accesul la date despre persoanele aflate în căutare internaţională, or, fotografiile acestora sunt făcute publice, deci, refuzul autorităţilor pare lipsit de logică:
„Una din întrebările adresate MAI-ului (Ministerul Afacerilor Interne; n.r.) a fost să ne dea, totuşi, informaţii referitoare la persoanele care sunt date în căutare naţională şi internaţională. Interesul faţă de această întrebare nu a apărut acum, deoarece şi jurnaliştii de investigaţie anterior s-au adresat Ministerului cu solicitări similiare şi de fiecare dată s-a invocat protecţia datelor cu caracter personal. Respectiv, suntem acum în faza dezbaterilor judiciare. De asemenea, vreau să atrag atenţia asupra faptului că este pentru prima dată, cel puţin în experienţa mea, când judecătorul care examinează această cauză solicită Centrului pentru protecţia datelor cu caracter personal să se expună asupra faptului dacă această informaţie reprezintă date cu caracter personal sau nu?”
Angajaţii de stat ridică din umeri şi fac trimitere la buchea legii. Ofiţerul superior din cadrul Inspectoratului Naţional de Investigaţie, Victor Rimiş, confirmă că poza, numele şi anul naşterii unei persoane sunt publice atunci când aceasta este dată în căutare naţională sau internaţională. Dacă jurnalistul vrea să afle mai mult decât atât, nu-i rămâne decât să solicite informaţia pe căi oficiale. Va obţine un răspuns mulţumitor? Greu de spus, anticipează Victor Rimiş:
„Dacă avocaţii sau alte persoane se adresează, noi le răspundem individual anume despre persoana care-i interesează sau despre care au ei informaţii. La moment, în toate inspectoratele din republică sunt panourile de căutare, unde sunt plasate toate persoanele aflate în căutare de către subdiviziunile teritoriale. În plus, ne străduim în fiecare subdiviziune să mai adăugăm şi persoanele aflate în căutare şi care sunt învinuite de crime excepţional de grave.”
Expertul Centrului naţional pentru protecţia datelor cu caracter personal Sergiu Bozianu recunoaşte că în ultima perioadă a crescut numărul cererilor venite din partea instituţiilor de stat care se întreabă în ce măsură o informaţie sau alta cade sub incidenţa legii privind datele cu caracter personal. El admite că unii funcţionari dau dovadă de exces de zel atunci când refuză oferirea informaţiilor mai ales despre persoanele aflate în căutare, or, anumite articole din lege justifică interesul jurnaliştilor faţă de anumiţi indivizi, mai ales cei care sunt în vizorul public.
Ce recomandă Sergiu Bozianu jurnaliştilor? Să aibă răbdare: „Atunci când există neclarităţi, interpretări sau refuzuri, ar fi bine să nu fie privite aceste refuzuri ca o ultimă instanţă sau, într-un fel, definitive. Să admitem prin absurditate că un funcţionar public a interpretat excesiv Legea privind protecţia datelor şi el, pentru a nu dezvălui informaţii cu caracter personal, a decis mai bine să nu le furnizeze decât să vină Centrul, altă entitate sau chiar subiectul să-l dea în judecată că i-a dezvăluit datele. De aceea trebuie să aveţi un grad de răbdare faţă de aceste refuzuri poate că la prima vedere neîntemeiate, ele vor dispărea treptat odată cu identificarea acestor cazuri şi soluționarea de comun cu Centrul”.
În urmă cu câteva luni, o altă sursă de informaţii a fost îngrădită pentru jurnalişti. E vorba de portalul instanţelor de judecată care adună toate dosarele şi deciziile de judecată. Până nu demult, ziariştii puteau afla, de exemplu, dacă un funcţionar are dosare sau condamnări, căutându-l după nume. Astăzi acest lucru este imposibil, or, Ministerul Justiţiei a blocat căutarea după nume, invocând … Legea privind datele cu caracter personal.