Capitala azeră, Baku, găzduiește în noiembrie a 29-a ediție a Conferinței Părților (COP), la care se reunesc țările care au semnat Protocolul de la Kyoto (1992) pentru reducerea emisiilor de gaze de seră.
Acolo, reprezentanții acestor țări discută împreună cu activiștii de mediu, experții din domeniu - dar și lobby-iști din industriile poluante - despre cum ar putea reduce emisiile de gaze de seră, pentru a combate schimbările climatice.
Guvernul azer este criticat, în calitate de gazdă, pentru că nu ar fi un loc propice pentru astfel de conversații. În primul rând, din cauza faptului că țara este unul dintre principalii exportatori de gaz natural din lume; în al doilea rând, din cauza problemelor pe care Azerbaidjanul le are cu drepturile omului și libertățile fundamentale.
„Azerbaidjanul găzduiește o conferință internațională pe tema justiției climatice, în timp ce subminează activ bazele activismului climatic, reprimând orice formă de critică și proteste”, declară secretarul general al Amnesty International, Agnes Callamard.
Guvernul de la Baku oprimă jurnaliștii, activiștii și opoziția, susțin organizațiile pentru drepturile omului. Cei care nu au fost reținuți într-un val recent de arestări au fost forțați să părăsească țara sau să tacă, iar societatea civilă nu se poate organiza din cauza legilor stricte impuse de guvernul azer, arată un raport al ONG-urilor Human Rights Watch (HRW) și Freedom Now.
Un panou numără momentele rămase până la începerea celei mai importante conferințe de mediu din lume, Baku, 11 septembrie.
Un eveniment precum COP ar putea, în teorie, să forțeze liderii autoritari să se „comporte mai bine” știind că toți ochii lumii sunt îndreptați spre ei - însă guvernul Aliev nu pare preocupat de condamnările internaționale, potrivit Financial Times. Organizația Amnesty International avertizează chiar și că cei care vorbesc în această perioadă împotriva guvernului Aliev riscă represalii și mai dure ca de obicei.
„E absolut dezgustător - percepem [aceste condamnări, n.r.] ca fiind acte ostile împotriva Azerbaidjanului. A suprapune cu agenda COP astfel de probleme care n-au nicio legătură cu schimbările climatice nu ajută cu nimic”, a răspuns Hikmet Hajiyev, consilier al președintelui Aliev.
La rândul său, președintele Aliev a numit campania HRW și a posturilor internaționale de știri „o campanie de defăimare a unor posturi media cu scopul de a murdări imaginea Azerbaidjanului sub pretexte false”.
Criticii întemnițați de Aliev
Cel puțin 33 de persoane publice azere sunt ținta guvernului de la Baku, iar 30 dintre aceștia sunt deja în spatele gratiilor. Este vorba de activiști, jurnaliști și alți critici ai guvernului, care au fost reținuți sub acuzații false sau exagerate: 20 dintre acești critici sunt acuzați de „trafic cu valută falsificată”.
Gubad Ibadoghlu este profesor la London School of Economics, una dintre cele mai prestigioase instituții din lume. El este în arest din iulie 2023, când se afla în vacanță în Azerbaidjan, sub false acuzații că ar fi produs sau folosit valută contrafăcută. Dacă va fi găsit vinovat, riscă să petreacă 17 ani în închisoare.
Gubad Ibadoghlu suferă și de probleme cardiace, care s-au înrăutățit în timpul arestului.
El este considerat a fi prizonier politic, iar autoritățile britanice sunt implicate în negocieri cu guvernul de la Baku pentru eliberarea profesorului, care are nevoie să ajungă înapoi în Marea Britanie pentru a putea fi operat pe cord.
Ibadoghlu este autorul mai multor studii științifice și rapoarte pe tema resurselor naturale din Azerbaidjan, spunând că cetățenii azeri nu s-au bucurat în măsură egală de beneficiile exportului de resurse naturale.
„Fără gestionarea eficientă, transparentă și asumată a veniturilor din petrol, Azerbaidjanul a suferit de pe urma corupției, stratificării societății, creșterii economice înăbușite și creșterii sărăciei. Banii s-au cheltuit pe cumpărarea loialității bugetarilor, pe sporturi luxoase și evenimente, pe proprietăți scumpe dar neprofitabile în străinătate și pe susținerea occidentală [pe cumpărarea acestei susțineri, n.r.]”, scria profesorul într-unul dintre rapoarte.
Într-un alt articol recent, expertul în transparența financiară în sectorul hidrocarburilor explică de ce Azerbaidjanul nu va putea extrage volumul de resurse la exportul cărora s-a angajat.
Procesul profesorului a fost oprit temporar pe motivul conferinței internaționale, iar procesele altor opozanți sunt și ele amânate.
Activistul Bahruz Samadov, militant pentru pace în regiune, a fost arestat în august, acuzat de trădare pentru că ar fi ținut legătura cu activiști armeni.
Anar Mammadli a întemeiat și singura organizație independentă de monitorizare a alegerilor din Azerbaidjan.
Anar Mammadli, critic al guvernului de la Baku și activist pentru drepturile omului și pentru mediu, a fost arestat în aprilie, tot sub acuzații false. Mammadli este unul dintre fondatorii Climate Justice Initiative (Inițiativa pentru Justiție Climatică), un grup care vrea să promoveze implicarea societății civile pentru combaterea schimbărilor climatice.
El profesează de peste 20 de ani în domeniul bunei guvernanțe și pentru promovarea drepturilor civice. A mai fost arestat și în 2013, când a vorbit critic despre acele alegeri. La acea vreme, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a declarat că era deținut politic. Un an mai târziu, Consiliul Europei îi acorda premiul Vaclav Havel pentru contribuția sa în domeniul drepturilor omului.
Alți 24 de oameni persecutați de guvernul azer sunt jurnaliști de la posturile independente Abzas Media și Toplum TV. Șase dintre jurnaliștii Abzas, un post specializat în investigația corupției, au fost acuzați recent de spălare de bani, evaziune fiscală, fals în documente și trafic de valută falsificată.
Arestarea jurnalistului Ulvi Hasanli de la Abzas Media, 20 noiembrie 2023. El încă se află în închisoare.
Un alt jurnalist reținut de autoritățile azere a fost bătut și electrocutat de polițiști și forțat să semneze un document prin care renunță la dreptul la un avocat.
Represiunea guvernului azer nu este limitată de granițele naționale. La începutul lunii octombrie, Vidadi Isgandarli, critic al guvernului Aliev care locuia în Franța, a fost înjunghiat de 21 de ori și a murit din cauza rănilor. Fratele său spune că atacatorii necunoscuți trebuie să fi fost motivați politic.
Agenda conferinței
Guvernul azer nu oferă nici protecții speciale pentru participanții străini de la conferință, așadar rămâne neclar chiar și odată cu începutul conferinței ce pot și ce nu pot spune participanții.
Potrivit HRW, deși guvernul oferă „imunitate pentru procesul legal în ceea ce privește cuvintele vorbite sau scrise sau orice faptă”, nu este clar cum se va aplica legea națională în zona conferinței - ceea ce este important, din moment ce Azerbaidjanul limitează mult libera exprimare și libertatea de adunare. O altă clauză din acordul azer oferit participanților le cere să respecte legile țării și să nu se implice în „afacerile interne” ale țării.
Mai mult, agenda conferinței a fost și ea influențată de guvernul azer. În loc să discute despre reducerea combustibililor fosili - cea mai importantă cale de reducere a emisiilor de gaze de seră - participanții vor discuta despre stocarea energiei, electrificare, emisiile de metan din deșeurile organice, disponibilitatea apei și aspecte geopolitice.
În schimb, azerii au cerut un armistițiu global pe durata conferinței - similar armistițiului olimpic - în care mai ales războaiele din Ucraina și Gaza să fie puse pe pauză. Guvernul de la Baku a fost acuzat de ipocrizie, din moment ce țara a recăpătat prin forță acum un an regiunea Nagorno-Karabah și încă ține prizoniei politici.
Statul autoritar pe care Europa îl vrea ca partener comercial
În ciuda problemelor guvernului de la Baku cu respectarea drepturilor propriilor cetățeni și campania de epurare etnică din Nagorno-Karabah, UE a încheiat în 2022 un acord de import al gazului natural, care ar dubla cantitatea exportată de țara din Caucaz către UE până în 2027.
În încercarea de a se deconecta de la resursele exportate din Rusia pe fondul războiului din Ucraina, UE a ales un partener comercial considerat de Freedom House a fi un regim autoritar.
Dependența Azerbaidjanului de extracția și exportul de combustibili fosili îi face pe mulți să se îndoiască de angajamentul guvernului pentru combaterea emisiilor de seră. În fond, cu cât țările consumă mai mult gaz și petrol azer, cu atât mai bogată va deveni țara.
Harta gazoductului care aduce gaz azer în Europa.
„Faptul că avem depozite de gaz și petrol nu e vina noastră. E un dar de la Dumnezeu”, a declarat președintele azer.
Deși Baku s-a angajat la creșterea masivă a exporturilor de gaz către UE, și mai mult de jumătate din exporturile de gaz azer ajung în Europa, țara nu a reușit până acum să crească semnificativ exporturile, ca să facă față la țintele promise în acordul din 2022.
Pentru a atinge volumul promis, Azerbaidjanul ar trebui să exporte cu 50% mai mult gaz în următorii trei ani. Deocamdată, pentru a se putea ține de promisiunile făcute Europei, azerii importă gaz rusesc.
Deocamdată, în jur de 5% din gazul folosit de țările UE provine din Azerbaidjan. Majoritatea trece prin gazoducte pe teritoriul Turciei, dar în 2022 țara a încheiat și un acord de transport al energiei electrice din surse regenerabile, printr-un cablu pe sub Marea Neagră, către țări precum România și Ungaria.
Acordul pentru o nouă conexiune electrică Azerbaidjan-UE, 2022. În imagine, liderii Ungariei (V. Orban), Azerbaidjanului (I. Aliev), României (președintele K. Iohannis și fostul premier N. Ciucă), Georgiei (I. Garibashvili) și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Acum un an, Azerbaidjanul a preluat cu forța enclava armeană Nagorno-Karabah (Arțah), după un an de blocadă care n-a permis intrarea ajutoarelor în regiune. Cei peste 100.000 de locuitori ai regiunii au fost expulzați, mulți dintre ei refugiindu-se în Armenia. De atunci, guvernul de la Baku s-a ocupat cu ștergerea oricăror urme că acea regiune ar fi fost vreodată locuită de armeni.
Mai mult, guvernul azer este unul dintre cele mai dure împotriva oamenilor din comunitatea LGBTQ+, depășit în atitudini și represiune doar de Rusia.
Alegerile care au avut loc în septembrie în Azerbaidjan „nu au oferit alegătorilor alternative adevărate și au avut loc într-un cadru legislativ care restricționează prea mult libertățile fundamentale și presa”, consideră observatorii internaționali.
Baku a fost ales să găzduiască COP29, după ce Rusia a blocat aplicațiile tuturor țărilor europene care s-au arătat dornice: Moldova, Bulgaria și Slovenia.
Nu este prima oară când o țară care găzduiește COP este criticată aspru pentru regimul care se află la conducere. Ultimele două ediții ale conferinței au fost organizate la Dubai (2023) și Sharm-el-Sheikh (2022), țări în care guvernele întemnițează criticii, nu respectă pe deplin drepturile femeilor și n-au un istoric bun de combatere a emisiilor de gaze de seră.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te