Linkuri accesibilitate

Președintele azer, Aliev, la a cincea victorie consecutivă, împreună cu vicepreședintele său: soția Mehriban


Aliev și soția au votat în Nagorno-Karabah, enclavă armeană recucerită în toamnă de trupele azere.
Aliev și soția au votat în Nagorno-Karabah, enclavă armeană recucerită în toamnă de trupele azere.

Alegerile prezidențiale anticipate din Azerbaidjan s-au încheiat cu deznodământul prevăzut: realegerea aproape unanimă a președintelui în exercițiu, Ilham Aliev. El a numit-o de îndată vicepreședintă pe soția sa, Merhiban Alieva, mărind aspectul de „afacere de familie” al președinției.

În Azerbaidjan s-au organizat miercuri alegeri prezidențiale anticipate, la scurt timp după anexarea regiunii Nagorno-Karabah. Autoritățile nu au prezentat niciun motiv oficial pentru alegerile anticipate, punctează Voice of America, dar se crede că Aliev a căutat să fructifice creșterea popularității sale după ce a recucerit în toamnă enclava armeană Nagorno-Karabah.

Rezultatele preliminare arată că trei sferturi dintre alegători s-au prezentat la urne și că 92% dintre ei au votat pentru Aliev, scrie OC Media. Aliev a modificat Constituția țării în 2009, pentru a-și asigura un număr nelimitat de mandate, conform Al Jazeera.

„Cred că motivul pentru care alegerile au fost organizate acum este că vrea să continue fix în aceeași direcție”, spune pentru Europa Liberă Berit Lindeman, secretarul general al Comitetului Helsinki, despre Aliev.

Ilham a preluat puterea de la tatăl său, Heydar Aliev, care a condus țara în ultimii ani ai URSS și primul deceniu de independență.

Opoziția a boicotat alegerile, invocând represiunea și atmosfera de teamă creată de regimul Aliev, conform OC Media. Amnesty International a atras atenția asupra acestor condiții ostile criticilor.

Potrivit puținilor observatori independenți, alegerile nu au fost nici libere, nici corecte. Alegerile din Azerbaidjan nu sunt considerate a fi credibile la nivel internațional încă din anii ‘90, punctează Politico.

Parlamentul European nu a trimis observatori. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (organizația pentru drepturile omului la nivel european, nu structura UE) nu a fost invitată să observe alegerile.

Rezoluția Adunării Parlamentare pe subiectul expulzării Azerbaidjanului spune că „există încă dubii cu privire la capacitatea Azerbaidjanului de a desfășura alegeri libere și corecte”. Azerbaidjanul s-a și retras din această structură, după votul Adunării Parlamentare și cu două săptămâni înaintea alegerilor, potrivit Eurasianet.

În ziua alegerilor, au fost documentate mai multe cazuri de fraudă electorală.

Libertatea de expresie a fost practic inexistentă, la fel și libertatea presei. Mai mulți jurnaliști și activiști azeri au fost arestați în lunile de dinaintea alegerilor.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

XS
SM
MD
LG