În vârstă de 62 de ani, Aliev se află la putere de peste 20 de ani, preluând puterea de la tatăl lui, Heidar, care a fost șef de partid comunist, iar apoi președintele țării timp de 10 ani după destrămarea Uniunii Sovietice.
În mod normal, alegerile prezidențiale ar fi trebuit să aibă loc abia la anul. Analiștii cred că Aliev s-a hotărât să le „grăbească” pentru a-și fructifica creșterea mare a popularității după ce Azerbaidjan a recucerit enclava armeană Nagorno-Karabah în septembrie 2023.
El a declarat că vrea ca alegerile să marcheze „începutul unei noi ere” în care azerii își controlează întregul teritoriu național.
Miercuri, el și familia au votat tocmai la Hankendi, orașul cunoscut în trecut ca Stepanakert, din Nagorno-Karabah, enclava armeană golită, practic, de localnici după scurta operațiune militară victorioasă a azerilor din toamna trecută.
Reuters notează că Aliev se va afla în centrul atenției internaționale în noiembrie când țara sa bogată în combustibili fosili va găzdui summitul mondial climateric COP29, de felul celui ținut anul trecut în Dubai.
Mandate nelimitate
Legislația azeră nu limitează numărul de mandate pe care le poate avea Aliev, care a câștigat alegerile trecute cu „scoruri” de peste 85% din voturi, iar ceilalți șase candidați de pe buletinele de vot actuale nu prezintă vreun pericol pentru el – unul l-a lăudat entuziasmat, în campanie.
Cele două decenii de aflare la putere a lui Aliev au fost marcate de introducerea de legi tot mai restrictive și arestări de personalități din opoziție și jurnaliști – inclusiv recente, în pregătirea alegerilor.
Principalele partide de opoziție azere, Musavat și Frontul Popular, nu participă la scrutin.
„Mulți jurnaliști și activiști politici sunt închiși. Sunt peste 200 de deținuți politici. Legea electorală este problematică, iar comisiile electorale se află sub influența autorităților”, a declarat pentru Reuters Arif Hajili, liderul formațiunii Musavat.
Azerbaidjan este un aliat apropiat al Turciei, cu care are afinități culturale, și respinge criticile dese ale Occidentului cu argumentul - folosit și de Ankara - că ar fi „islamofobie” mascată.
Ilham Aliev a vizitat Chișinăul în mai 2023, întâlnindu-se cu președinta Maia Sandu. Relația bilaterală dintre cele două țari cuprinse în programul UE Parteneriatul Estic a fost destul de apropiată în ultimii ani, bazându-se inclusiv pe speranța Moldovei că își va putea diversifica resursele de energie, pe fondul șantajelor rusești din domeniul energetic.
