În cadrul conferinței din 1 septembrie, deputatul Vitalie Jacot a spus că este pentru a doua oară când monitorizează un scrutin în Azerbaidjan, țară unde alegerile nu sunt pe deplin libere și corecte, potrivit organizațiilor internaționale de monitorizare a alegerilor.
„În timpul procesului de monitorizare, am acordat atenție atât problemelor de infrastructură, cât și atmosferei din interiorul secțiilor de votare. De asemenea, am acordat atenție conștientizării alegătorilor”, a spus el în conferința de presă de la Baku, citat de media azeră.
Unul din site-urile azere de limbă engleză a sintetizat declarațiile pozitive ale lui Jacot sub titlul: „Parlamentar: Moldova ar putea folosi experiența Azerbaijdanului în ținerea alegerilor”.
În mod ironic, aproape în același timp ministrul de Externe moldovean, Mihai Popșoi, declara într-un interviu pentru Europa Liberă că ținerea de alegeri corecte este deja o tradiție în Moldova. Azerbaidjan, pe de altă parte, este un exemplu de lipsă de competitivitate electorală: în ultimii 30 de ani, șefii statului au fost un tată (Heidar Aliev, 1993-2003) și un fiu (Ilham, până în prezent).
Presa occidentală folosește în mod curent cuvântul „dictatură” pentru a descrie realitatea azeră, iar unii comentatori avertizează că insuficienta condamnare în lumea democratică a exceselor familiei Aliev se poate răzbuna, pe termen mediu.
S-a referit la votare, nu la campanie
Contactat de Europa Liberă, deputatul PAS a spus că în acea conferință de presă a vorbit despre procesul din ziua alegerilor și componentele tehnice ale acestuia. Mai exact, spune Jacot, s-a referit la aspecte care țin de amplasarea secțiilor de votare, pregătirea membrilor comisiilor electorale, securitatea din ziua votării, accesul la informații pentru alegători și deschiderea autorităților față de observatorii internaționali.
„Eu nu am participat la procesul de monitorizare a campaniei electorale și nu am informația necesară să mă expun pe alte aspecte ce țin de corectitudinea alegerilor, participarea opoziției etc.”, a spus Jacot.
Reprezentanții PAS au transmis Europei Libere că nu comentează afirmațiile făcute de deputatul formațiunii la Baku.
OSCE: Votarea eficientă, numărarea voturilor - mai puțin
Aspectul organizării eficiente a procesului de votare din ziua alegerilor parlamentare anticipate din 1 septembrie din Azerbaidjan a fost reflectat și de organizațiile internaționale de monitorizare a alegerilor, cum ar fi Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).
În raportul său preliminar, OSCE spune însă că deși votarea a fost organizată bine, alegerile propriu-zise au fost marcate de o lipsă a concurenței reale, reprimarea vocilor disidente și un control major al partidului de guvernământ asupra tuturor aspectelor electorale.
„Au existat nereguli grave și inconsecvențe în aplicarea unor proceduri și garanții importante, în special în timpul numărării voturilor, care au generat îngrijorări cu privire la integritatea procesului în ansamblu.”, se arată în comunicatul misiunii comune conduse de OSCE.
Observatorii OSCE susțin că campania electorală a fost „abia vizibilă”, inclusiv în mediul online.
La parlamentarele anticipate din Azerbaidjan au participat 25 de partide politice, care au înaintat 990 de candidați pentru cele 125 de locuri din legislativ. Ele au fost câștigate de partidul prezidențial „Noul Azerbaidjan” care a obținut 67 de mandate.
Aceste alegeri au fost primele care au avut loc de la recucerirea de către forțele azere a regiunii Nagorno-Karabah, aflată din 1994 sub controlul forțelor etnice armene susținute de Armenia. În urma unei ofensive din toamna lui 2023, armata azeră a preluat controlul zonei și a înlăturat autoproclamatul guvern, provocând refugierea celor circa 120 de mii de etnici armeni din regiune.
Moldova și Azerbaidjanul - o relație „energetică”
Interesul autorităților de la Chișinău față de Azerbaidjan, prezent în activitatea multor generații de diplomați moldoveni, a părut să crească la scurt timp după ce actuala guvernare condusă de PAS a preluat puterea în urma alegerilor din 11 iulie 2021.
Când este întrebată ce o atrage la Azerbaidjan, guvernarea PAS arată fără greș spre factorul energetic; în condițiile livrărilor scăzute de gaze rusești la Gazprom și incertitudinii din jurul acestora, oficiali din guvernul moldovean, în special ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, dar și prim-ministra de atunci, Natalia Gavrilița, au făcut mai multe vizite la Baku, pentru discuții în vederea importului de gaze naturale din Azerbaidjan.
Rugat de Europa Liberă să evalueze relațiile bilaterale după întoarcerea de la Baku, deputatul PAS Vitalie Jacot a spus că acestea sunt marcate de o cooperare la nivel de guvern și parlament, precum și în domeniile culturale și de învățământ. Parlamentarul a menționat că R. Moldova a ajutat etnicii azeri să se refugieze din Ucraina după invazia rusă din 2022.
Președintele azer Ilham Aliev a vizitat R. Moldova pe 31 mai 2023, când a participat la summitul Comunității Politice Europene, care a avut loc pe 1 iunie 2023 la Bulboaca.
Moldova nu este singură când închide ochii la politica internă azeră, de dragul intereselor ei economice. Azerbaidjanul bogat în resurse energetice a fost „curtat” și de Uniunea Europeană, care a încheiat în 2022 un acord de import al gazelor naturale din această țară și discută extinderea acestor posibilități.
- Te-ar putea interesa și: UE se dezlipește de energia rusească, dar cu greu. Cine mai este dependent de Gazprom?
Exemplele de interes european pentru ce are de oferit Baku - dincolo de experiența electorală! - sunt numeroase: chiar săptămâna aceasta, la București s-a lansat un mare proiect de construcție a unui cablu pe sub Marea Neagră, care ar urma să aducă electricitate din Azerbaidjan, prin Georgia, spre România și Ungaria.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
