Ce au în comun divinul, fierul vechi, telefonia, asfaltul, barajul de pe Prut și târgurile de la Moldexpo? Teoretic – mai nimic. Practic – un singur om. Tatiana Gorceac, șefă adjunctă a Direcției administrare corporativă, metodologii și reglementări a Agenției Proprietății Publice (APP).
Potrivit declarației sale de avere, Gorceac a încasat în 2025 indemnizații de la șapte companii de stat: Barza Albă (85.500 de lei), Metalferos (30.250 de lei), Direcția Nodului Hidrotehnic „Costești-Stînca” (38.500 de lei), Moldtelecom (58.339 de lei), Drumuri Criuleni (65.500 de lei), CIE Moldexpo (46.282 de lei) și Energocom (1.735 de lei).
Total: 326.000 de lei – adică 111% din valoarea salariului de la APP (294.666 de lei).
Când nu e prinsă cu rapoartele financiare sau alte documente administrative de la companiile din ale căror consilii face parte, Gorceac se ocupă la APP, printre altele, cu elaborarea unor proiecte pe care le înaintează Guvernului pentru aprobare.
În primăvara anului trecut, de pildă, ea a fost responsabilă la APP de proiectul cu privire la scutirea Societății pe Acțiuni „Barza Albă” de la plata dividendelor aferente profitului net obținut în anul 2024.
Proiectul a fost pus în dezbatere publică pe 29 aprilie 2025, potrivit informațiilor de pe platforma guvernamentală particip.gov.md.
A doua zi, pe 30 aprilie 2025, aceeași Tatiana Gorceac conducea – în calitate de președintă – o ședință a consiliului de administrație al SA „Barza Albă”.
Proiectul prin care compania producătoare de divin a fost scutită de la plata dividendelor avea să fie adoptat de Guvern pe 24 iunie. Trei zile mai târziu, pe 27 iunie, Gorceac conducea o nouă ședință a consiliului societății cu capital de stat.
Cazul Tatianei Gorceac – care nu a răspuns solicitării Europei Libere de a comenta aceste activități – nu este o excepție.
În contextul discuțiilor din ultimele săptămâni privind salariile din întreprinderile de stat, Europa Liberă a verificat sute de declarații ale unor funcționari publici. I-am căutat pe cei care cumulează mai multe funcții în consiliile de conducere sau de supraveghere sau care încasează sume ce depășesc veniturile salariale.
Am descoperit zeci de funcționari, în special de la APP și trei ministere – al Finanțelor, al Economiei și al Agriculturii – care au avut în 2025, uneori concomitent, între patru și șapte mandate în consiliile unor companii de stat.
În cazul celor mai mulți, indemnizațiile cumulate de la întreprinderi depășesc 200.000 de lei. Adică între 15-20.000 de lei lunar în plus față de leafă.
Anul trecut, salariul mediu net pe economie în R. Moldova a fost de aproximativ 12.000 de lei.
De ce acum?
Cumularea funcțiilor în mai multe întreprinderi nu e o practică nouă.
Subiectul, însă – da.
Scandalul de la MoldATSA a deschis cutia Pandorei în privința companiilor de stat, iar primele persoane din stat au spus că în aceste întreprinderi este debandadă.
Președinta Maia Sandu a cerut o „curățenie generală”, Parlamentul a constituit o comisie de anchetă ca să le verifice, în timp ce noul premier, Vasile Tofan, promite reforme. În ultimii 15 ani, Tofan a fost în peste zece consilii de administrare ale unor companii private.
„O spun ca practician, nu ca teoretician: o funcție în consiliul de administrare nu poate să fie un fel de venit extra, un bonus pentru un funcționar de stat”, afirmă premierul.
Tofan susține că unele consilii de administrație sau în comisiile de cenzori ale companiilor de stat din R. Moldova au mai mulți membri decât corporații internaționale cu venituri de miliarde de dolari.
El admite că, în unele instituții, desemnarea în aceste consilii e un fel de „plasă socială”, pentru a suplini salariile mici ale funcționarilor publici.
Guvernul Tofan, la prima ședință de după învestire – pe 22 iulie.
„Dacă trebuie revizuit salariul, atunci îl revizuim, deși, în ultimul timp, vedem că și salariile de bază sunt destul de mari. Nu putem folosi consiliile de administrare ca un fel de beneficiu social!”.
Pentru unii dintre funcționarii identificați de Europa Liberă, indemnizațiile nu doar completează leafa, ci o depășesc.
Un exemplu este Oxana Cucerova, consultantă în aceeași Direcție administrare corporativă, metodologii și reglementări de la APP.
Potrivit declarației de avere, funcționara a făcut parte din consiliile de administrație sau de audit de la Administrația Națională „Apele Moldovei”, Drumuri Cahul, Arena Chișinău, FEE Nord, Direcția Bazinieră de Gospodărire a Apelor, Franzeluța și Inmex.
Cumulat, a încasat de la cele șapte întreprinderi de stat puțin peste 241.000 de lei. Adică mai mult decât leafa anuală pe care a primit-o de la APP – în jur de 211.000 de lei.
Europa Liberă a solicitat un punct de vedere tuturor angajaților APP menționați în acest articol. Reprezentanții instituției ne-au confirmat că funcționarii au primit întrebările noastre.
Oxana Cucerova a refuzat să comenteze situația.
Nici colega ei Viorica Beșliu – și ea șefă de direcție la APP – nu a răspuns.
În 2025, potrivit declarației sale de avere, Beșliu a încasat indemnizații de la cinci societăți: Termoelectrica, Loteria Națională, Franzeluța, Cricova și CET Nord.
Total: 321.723 de lei, mai mult decât salariul de 295.182 de lei.
Suma pălește în fața indemnizațiilor încasate de la întreprinderile de stat de directorul adjunct al APP, Valerian Bobu.
Valerian Bobu, directorul adjunct al APP.
În 2025, el fost șef al consiliului de administrare la ÎS Aeroportul Internațional Chișinău, de unde a încasat peste 199.000 de lei.
Tot șef a fost și în consiliul de administrare al Moldtelecom – de unde a încasat în jur de 100.000 de lei, și la fabrica de vinuri Cricova – unde a fost tot șef și a primit 88.000 de lei.
Al patrulea consiliu din care a făcut parte Bobu, Administrația Națională a Drumurilor, i-a adus venituri mai modeste: 65.000 de lei.
Cumul de funcții și în ministere
Nu doar în APP am descoperit funcționari care își rotunjesc salariul cu sume frumușele din diferite consilii de administrare sau de cenzori.
Victoria Blănuță, de pildă, este șefă de direcție în Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), unde a avut anul trecut salarii în sumă de 488.000 de lei, adică în jur de 40.000 de lei pe lună.
Anul trecut, ea a mai câștigat, cumulat, 286.000 de lei din indemnizațiile primite de la cinci companii de stat: Poșta Moldovei, Franzeluța, Moldtelecom, Cricova, Mileștii Mici. Ultimele două sunt combinate de vinuri care concurează pe aceeași piață.
Blănuță a spus Europei Libere că a lucrat pentru aceste întreprinderi în afara programului de muncă de la minister:
„Examinarea materialelor se face în afara orelor de muncă. Ședințele, la fel, se stabilesc la o oră convenabilă pentru toți membrii, preponderent în afara orelor de muncă, iar rapoartele elaborate în calitate de membru al organelor de control (Comisiei de cenzori și Comitetului de audit), de asemenea, se elaborează în afara orelor de muncă.”
„În unele cazuri”, susține Blănuță, „înainte de numire, potrivit cerințelor legislației, candidatura mea a fost supusă verificării de către instituțiile competente, inclusiv prin prisma unor eventuale conflicte de interese”.
Un alt funcționar care face parte din consiliile mai multor companii de stat este Sergiu Gherciu, secretar general al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA). În 2025, el a avut un salariu anual de 489.273 de lei, potrivit declarației sale de avere.
Pe lângă leafă, Gherciu a mai încasat 220.000 de lei de la patru companii în care statul are interese: Stațiunea Tehnologico-Experimentală Pașcani, Franzeluța, Cricova, Barza Albă.
Gherciu a spus Europei Libere că, pe lângă funcțiile remunerate, a fost în 2025 membru și în câteva structuri ale Guvernului în care a muncit fără a fi plătit, cum ar fi Oficiul de gestionare a programelor de asistență externă sau Consiliul consultativ al Centrului de consiliere agricolă și rurală.
„Consider că aceste atribuții pot fi exercitate efectiv în paralel cu funcția de bază, fără a afecta activitatea curentă”, ne-a declarat secretarul general al MAIA. El crede că „experiența acumulată de-a lungul timpului și buna cunoaștere a sectorului reprezintă un avantaj în exercitarea eficientă a acestor responsabilități”.
Întrebat dacă funcțiile în companii a căror activitate este reglementată de ministerul la care lucrează ar putea fi un conflict de interese, Gherciu spune că activitatea sa și a altor colegi a fost verificată de Autoritatea Națională de Integritate (ANI), care nu a identificat probleme.
Nu doar funcționarii din ministere găsesc timp pentru a lucra în paralel în mai multe societăți de stat, ci și șefii numiți politic din acestea.
Ion Gumene este secretar de stat la Ministerul Finanțelor din februarie 2022 și unul dintre susținătorii programului prin care cetățenii pot să investească în valorile mobiliare de stat.
În 2025, potrivit declarației de avere, a fost printre cel mai bine plătiți oameni dintre cei pe care i-am analizat: 901.561 de lei.
Suma reprezintă salariul de 617.167 de lei plus 284.394 de lei din patru mandate fără nicio legătură între ele sau cu portofoliul său: Loteria Națională (106.069 lei), Sanfarm Prim (86.369 lei), Poșta Moldovei (81.756 lei) și Cricova (10.199 lei).
Ion Gumene, secretar de stat în Ministerul Finanțelor.
Veniturile familiei Gumene au fost rotunjite anul trecut de un contract de consultanță, în valoare de 467.857 de lei, încheiat de soția secretarului de stat cu organizația non-guvernamentală EcoContact.
Dar și cu 10.512 de lei românești – alocații de la statul român pentru copiii familiei. Ion Gumene nu a răspuns solicitării prin care i-am cerut un punct de vedere.
Nu e singurul funcționar de la Ministerul Finanțelor de pe lista celor cu funcții multiple.
Stela Paduca este șefa Direcției monitorizarea activelor statului de la Ministerul Finanțelor. Fișa postului ei cuprinde, literalmente, supravegherea de la centru a companiilor publice.
În 2025, aceleași companii au plătit-o a doua oară, ca cenzor sau membru de comitet de audit la Moldtelecom, Termoelectrica, Cricova, Cartuș și CET-Nord cu 253.686 de lei peste salariul ei de 552.385 de lei. Total: 806.071 de lei.
Modelul se repetă un etaj mai sus pe organigramă: Andrei Balan, șeful Direcției Juridice a aceluiași minister, a cumulat cinci mandate și un venit total de peste 900.000 de lei.
Și Stela Paduca, și Andrei Balan – la fel ca secretarul de stat Gumene – au încasat bani de la statul român pentru alocațiile copiilor.
Ce face un membru în CA sau în comisia de cenzori
Consiliul de administrație conduce o întreprindere de stat între adunări: aprobă bugetul, planul de afaceri, propune administratorul. Comisia de cenzori verifică activitatea economico-financiară.
„Impuși de lege” să facă parte din consilii
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Ministerul Finanțelor (MF) spune că prezența reprezentanților săi în consiliile de administrație, comisiile de cenzori și comitetele de audit „nu reprezintă o opțiune a ministerului”, ci este o obligație legală: legile 146/1994 și 1134/1997 impun includerea delegaților MF în aceste organe, la întreprinderile de stat și la societățile în care statul deține peste 50%.
Ministerul invocă și plafoane: un membru poate face parte din consiliile a cel mult trei întreprinderi de stat și a cel mult cinci societăți pe acțiuni. Cine depășește pragul pierde de drept mandatele în plus și restituie sumele încasate.
Desemnarea aparține fondatorului, respectiv adunării generale a acționarilor, care fixează și remunerația. MF susține că în 2025 reprezentanții au participat la ședințele convocate, desfășurate în afara programului de lucru.
Despre conflictul de interese, ministerul invocă art. 25 din legea 158/2008, care permite expres funcționarilor să reprezinte statul în societăți comerciale.
Întrebat despre aceleași lucru, reprezentanții Ministerului Agriculturii au precizat pentru Europa Liberă că nu se pune problema unui conflict de interese în cazul funcționarilor care cumulează mai multe mandate, „întrucât persoanele desemnate de autoritatea competentă nu își reprezintă propriile interese, ci interesele statului”.
Europa Liberă a cerut un punct de vedere privind activitatea funcționarilor în companiile de stat și de la APP. Nu am primit un răspuns până la publicarea acestui articol.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te