Captivi în matrioșka totalitară: răpiri, COVID, militarism

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și vă prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.

Captivi în matrioșka totalitară: răpiri, COVID, militarism

Din sumarul ediţiei:

Primele doze de vaccin anti-Covid au ajuns în Republica Moldova la sfârșitul săptămânii trecute, printr-o donație oferită de România, iar pentru zilele următaore este anunțată o nouă partidă, pe linia platformei Covax. Cum vor fi gestionate aceste prime doze și câte din ele vor ajunge în regiunea transnistreană? Chiar dacă numărul de infectări este în creștere, administrația de la Tiraspol permite organizarea târgurilor și evenimentelor festive de Mărțișor să planifică chiar și o paradă militară pe 9 mai. Ucraina anunță că din 1 septembrie mașinile cu numere transnistrene nu vor mai putea circula în țara vecină, anunț care a generat supărare la Tiraspol. Și din nou despre drepturile omului în regiunea transnistreană.

***

Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

Începând cu 1 septembrie Ucraina va admite în traficul rutier internațional doar automobilele din regiunea transnistreană care dețin plăcuțe de înmatriculare neutre, a anunțat ambasadorul ucrainean, Marko Șevcenko, în cadrul unei întrevederi cu prim-ministrul interimar Aureliu Ciocoi. Noile reglementări urmau să intre în vigoare la 15 ianuarie. Termenul a fost amânat întrucât, potrivit Ministerului de Externe de la Chișinău, nu au fost întreprinse măsuri suficiente pentru a informa cetățenii din regiunea transnistreană despre noile reglementări. Până pe 1 martie, polițiștii de frontieră desfășoară o campanie de informare a cetățenilor despre condițiile de traversare a graniței cu vehiculele înmatriculate în stânga Nistrului.

Tiraspol, centrul de inmatriculare a masinilor

De luni, 1 martie, în Republica Moldova intră în vigoare pentru două săptămâni un regim special de activitate la nivel național. Învățământul va trece complet în regim online, iar olimpiadele școlare nu vor mai putea fi organizate cu prezența fizică a persoanelor. Teatrele și sălile de concert se vor închide pentru public, iar din 5 martie persoanele care vor intra în Republica Moldova vor fi obligate să prezinte testul negativ la COVID-19, efectuat cu 72 de ore înainte de sosire.

Primele vaccinuri anti Covid-19 au sosit în Republica Moldova. Este vorba de prima tranșă de 21.600 doze de vaccin AstraZeneca din donația de aproape 200.000 de doze făcută de România, care a ajuns sâmbătă, iar zilele următoare ar urma să mai vină și 14.400 doze de vaccin AstraZeneca, pe linia platformei Covax. O parte din aceste vaccinuri vor ajunge și în regiunea transnistreană, spune Tatiana Zatîc, secretar de stat în Ministerul Sănătății: „Vom avea o repartizare, pentru acest lot, și pentru stânga Nistrului. Din fiecare ajutor umanitar, 10% din cantitate este utilizată pentru stânga Nistrului”.

Sosirea primului lot de vaccinuri AstraZeneca din România, 27 februarie

Administrația de la Tiraspol a permis organizarea festivalului Mărțișor, a concertelor și întâlnirilor atât în spații deschise, cât și în încăperi, cu păstrarea normelor sanitare. Iar structurile de forță au primit indicații să înceapă pregătirea pentru parada militară din 9 mai, când în Rusia este sărbătorită Ziua Victoriei în cel de al doilea război mondial, tradiție la care se aliniază și regiunea transnistreană. Militarii și tehnica din dotare vor începe pregătirile pentru această paradă. Încă nu s-a decis dacă parada va avea loc cu sau fără public, și nici dacă va fi organizat și un marș popular, numit „Divizia nemuritoare”, dar și tradiționala la Tiraspol petrecere de după paradă când toți doritorii pot gusta terci ostășesc și vizita expoziții militare organizate în aer liber. Numărul de infectări a început să crească semnificativ săptămâna trecută, ajungând și la 200 de cazuri pe zi, o cifră de 3-4 ori mai mare decât cu o săptămână mai devreme.

Transnistria, tarabă la un târg cu ocazia Mărțișorului la Tiraspol

Feribotul peste Nistru în zona Moldovata, singura legătură cu malul drept pentru mai multe sate din regiunea transnistreană subordonate Chişinăului, a funcționat anul trecut la capacitate dublă față de anul 2019, din cauza restricțiilor de circulație impuse de administrația de la Tiraspol. Prin posturile instalate sub pretextul pandemiei, administrația transnistreană a blocat singurul drum terestru care permitea legătura satelor Molovata Nouă, Cocieri și Corjova din raionul Dubăsari cu restul teritoriului controlat de Chişinău. În câteva situații, atunci când vara nivelul Nistrului a scăzut din cauza secetei, dar și în iarnă, atunci când râul a înghețat, circulația peste Nistru s-a oprit complet, iar satele subordonate Chişinăului nu au mai putut fi alimentate cu produse de primă necesitate și alimente. Un comunicat al Biroului de reintegrare anunță că vicepremiera Olga Cebotari a cerut modernizarea și fortificarea capacităților bacului de la Molovata.

Bacul de la Molovata, februarie 2021

Mii de oameni au depus sâmbătă flori pe podul Bolșoi Moskvoretsky de lângă Kremlin, locul unde a fost asasinat, în urmă cu șase ani, politicianul rus de opoziție Boris Nemtsov. Critic înflăcărat al președintelui Vladimir Putin, Nemțov lucra la un raport care examina rolul Rusiei în conflictul din Ucraina în momentul uciderii sale, în noaptea de 27 februarie 2015. Autoritățile municipale au respins cererea de a pune o placă acolo în onoarea sa. Angajații salubrității au înlăturat de mai multe ori memorialele improvizate. Două persoane au fost condamnate în 2017 pentru implicarea lor în asasinarea lui Nemțov, dar aliații regretatului politician au spus la acea vreme că oamenii care au ordonat uciderea lui au rămas în libertate.

La comemorarea asasinării politicianului rus Boris Nemțov

Tot sâmbătă, Fundația Nemțov pentru Libertate i-a decernat premiul său anual lui Alexei Navalnîi, alt opozant care acum ispășește o pedeapsă de doi ani și jumătate de închisoare și a cerut eliberarea imediată a acestuia. Organizația Națiunilor Unite a declarat că anchetatorii săi în domeniul drepturilor omului publică luni, pe 1 martie, la Geneva concluziile unei anchete în cazul Navalnîi.

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a declarat că SUA vor continua să sprijine Ucraina împotriva agresiunii rusești și nu vor recunoaște niciodată anexarea de către Kremlin a peninsulei Crimeea. Biden a făcut declarația vineri, 26 februarie, când ucrainenii marchează 7 ani de la anexarea Crimeii de către Rusia. „Statele Unite nu recunosc și nu vor recunoaște niciodată anexarea ilegală a peninsulei de către Rusia și vom sprijini Ucraina împotriva actelor agresive ale Rusiei. Vom continua să acționăm pentru a trage Rusia la răspundere pentru abuzurile și agresiunile sale din Ucraina”, a spus președintele Statelor Unite, Joe Biden.

***

1 martie, prima zi de primăvară, aduce împreună cu mărțișorul și multe speranțe de mai bine, în acest an în mod special. Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au discutat cu locuitorii de la Tiraspol și Bender, care au mărturisit că așteaptă cu nerăbdare reînnoirea naturii, dar mai ales încheierea carantinei și a pandemiei.

Vox

Tarabă la un târg cu ocazia Mărțișorului la Tiraspol, regiunea transnistreană

- Vrem primăvară, căldură. Să plece în sfârșit acest frig și să vină vremuri mai bune, fără această boală, fără pandemie. Și fericire tuturor oamenilor – odată cu venirea primăverii se ridică și dispoziția.

- Să vină vremurile mai calde, să avem roadă bună. Impofrtant e să nu se împuște, să fie pace în lume.

- Vrem o dispoziție mai bine, mai multe plimbări, mai multă căldură și doare.

- Sperăm că odată cu venirea primăverii ne va reveni și pofta de viață. Acum este așa și așa. Totul renaște și sperăm că și noi, împreună cu natura.

- Eu aș vrea să se termine carantina odată și odată, să vină căldura și să fie mai multă bucurie pe străzi, mai mult oameni pe străzi, ca orașul să înflorească.

- Vrem să vină vremea caldă! Și poate că vor deschide și frontierele. Tare bine ar fi dacă s-ar deschide frontierele și să se îmbunătățească situația aceasta legată de coronavirus. Și un pic de dispoziție mai bună, de primăvară!

- În rimul rînd, așteptăm să vină vremea mai caldă. Iar pe lângă studii și școală aș vrea foarte mult să se termine carantina. Să ne scoatem aceste măști, să intrăm normal în transport public, în magazine și să vedem fețele bucuroase ale oamenilor.

Primăvara e întotdeauna deosebită – cu mască sau fără mască

***

Autoritățile medicale moldovene și-au dat vineri, 26 februarie, aprobarea de urgență pentru vaccinurile occidentale contra covid-ului, Astra Zeneca și Pfizer/BioNTech, care au fost deja autorizate și de Organizația Mondială a Sănătății și care urmează să ajungă în Republica Moldova prin platforma internațională COVAX, dar și printr-o donație directă a României.

Dar Comisia Medicamentului a mai autorizat direct și vaccinul rusesc Sputnik-V, care nu a primit încă certificat de siguranță și eficiență de la OMS și pe care țări ca Ucraina l-au interzis prin lege. Deciziile medicale se suprapun și la Chișinău pe disputele politice în chestiunea vaccinurilor. Liliana Barbăroșie are detalii:

Agenția medicamentului și dispozitivelor medicale de la Chișinău nu a explicat de ce a autorizat și SputnikV, neînregistrat încă de OMS, în contradicție cu asigurările date anterior de autoritățile medicale moldovene că nu vor lua în calcul decât vaccinuri deja recunoscute de Organizația Mondială a Sănătății.

Într-un comunicat al agenției se spune doar că a înregistrat vaccinuri ce figurează pe lista de utilizare în urgențe (Emergency Use Listing) a OMS. „Prin urmare, s-a hotărât autorizarea condiționată” a celor trei seruri, arată comunicatul.

„Autorizarea condiționată permite deja utilizarea lor în imunizare”, a mai adăugat agenția...

### Vezi și... ### Începe distribuirea primelor vaccinuri anti Covid-19

Anunțul agenției mai spune că înregistrarea e valabilă timp de un an și suscită prezentarea ulterioară a unor studii post-autorizare privind siguranța și eficacitatea vaccinurilor.

Pe 16 februarie, aceeași agenție anunțase că analizează cinci dosare și că, în rezultatul evaluării, „se va asigura că eficiența, inofensivitatea și calitatea vaccinurilor autorizate sunt în deplină corespundere cu cele propuse spre utilizare la nivel mondial”.

Și comunicatul de acum zece zile, și cel de vineri vin ambele după declarații făcute de liderul socialist de la Chișinău, fostul președinte Igor Dodon, un cunoscut fan al vaccinului rusesc și adversar al celor folosite în Occident, cu referire la ipotetice viitoare acțiuni ale regulatorului moldovean de pe piața farmaceutică. Atunci, după o vizită la Moscova, Igor Dodon a anticipat că agenția va înregistra vaccinul rusesc, iar azi tot el a anunțat primul că înregistrarea s-a și întâmplat.

Adversarii vaccinului rusesc, pe de altă parte, spun că Igor Dodon utilizează tema în scopuri politice...

### Vezi și... ### Pfizer/BioNTech, AstraZeneca și Sputnik V autorizate condiționat în R. Moldova

Anterior, el a vorbit despre Sputnik-V ca despre cel mai de nădejde vaccin și a spus că nu ar avea încredere în cele folosite în Occident. Anunțul de vineri, venit la doar câteva zile de la o decizie din parlamentul României de a da undă verde donației de 200 de mii de vaccin împotriva noului coronavirus promisă Chișinăului, socialistul și l-a însoțit cu acuzații la adresa președinției de la Chișinău, că ar fi exercitat presiuni ca Sputnic-V să nu fie autorizat.

Șefa statului i-a răspuns că vaccinurile ce pot fi administrate sunt cele aprobate de OMS, iar pentru că Sputnik încă nu este, Republica Moldova va aștepta concluzia OMS, mai ales că e lipsită de capacități proprii de studiu. La scurt timp, însă, agenția medicamentului a înregistrat vaccinul.

Un comunicat al ministerului sănătății a anunțat tot vineri sosirea, începând cu 28 februarie, a primului lot de peste 14 mii de doze livrate Chișinăului pe platforma COVAX a OMS.

***

Primele vaccinuri anti Covid-19 au sosit sâmbătă în Republica Moldova. Este vorba de prima tranșă de 21.600 doze de vaccin AstraZeneca din donația de aproape 200.000 de doze făcută de România.

Republica Moldova a primit din România primul lot de vaccin anti-Covid

Președinta Maia Sandu a fost prezentă la transmiterea lotului de vaccinuri ajuns la Chişinău cu un avion Smurd. „Suntem foarte recunoscători României, autorităților de la București, pentru acest vaccin. Această primă tranșă este tare importantă pentru noi, pentru că merge în primul rând pentru personalul medical din prima linie, iar ei în continuare ne vor putea ajuta pe noi. Rugămintea mea este încă o dată către toți cetățenii Republicii Moldova să fie vigilenți, să respecte regulile, așa încât să nu admitem creșterea numărului de îmbolnăviri”, a spus Maia Sandu.

### Vezi și... ### Din primele vaccinuri anti Covid, 10% sunt pentru stânga Nistrului

Zece la sută din vaccinurile oferite de România sunt pentru locuitorii din stânga Nistrului, a precizat Tatiana Zatîc, secretar de stat în Ministerul Sănătății, care a spus că acest procent va merge în regiunea transnistreană și din următoarele donații.

„Vom avea o repartizare, pentru acest lot, și pentru stânga Nistrului. Din fiecare ajutor umanitar, 10% din cantitate este utilizată pentru stânga Nistrului. În perioada 28 februarie-3 martie așteptăm un alt lot de vaccin pe platforma Covax. Vorbim despre 14.400 doze de vaccin AstraZeneca. La fel, va fi repartizat și pentru stânga Nistrului”, spune Tatiana Zatîc.

Vaccin din România, sosirea primului lot de vaccin AstraZeneca, 27 februarie, SMURD, Aeroportul Internațional Chișinău

Cu aceste două donații, Republica Moldova va dispune în total de 36 de mii de doze de vaccin.

Luni responsabilii din sănătate de la Chişinău decid cum vor fi repartizate aceste prime doze. Din declarațiile făcute ar reieși că 3600 de doze din acest vaccin occidental ar urma să ajungă în regiunea transnistreană, unde numărul îmbolnăvirilor a început să crească semnificativ săptămâna trecută, ajungând și la 200 de cazuri pe zi, o cifră de 3-4 ori mai mare decât cu o săptămână mai devreme. Nu se știe nimic despre soarta celor 30 de mii de doze de vaccin Sputnik-V promise de Vadim Krasnoselski încă la începutul anului ca donație convenită cu decidenți de la Moscova.

### Vezi și... ### Liderul de la Tiraspol a dat indicații să fie procurat un frigider pentru depozitarea vaccinului Pfizer

Joi la Tiraspol s-a anunțat că vaccinurile anti-covid vor fi depozitate la Centrul de igienă și epidemiologie, unde a fost instalată o cameră frigorifică care asigură temperatura de -25 de grade. Peste cinci mii de lucrători medicali au depus deja cereri pentru a se vaccina, dar prioritate vor avea cei care lucrează direct cu pacienții cu coronavirus. Următorii la vaccinare vor fi cadrele didactice și angajații din structurile de forță din regiunea transnistreană.

Iar vineri specialiștii Organizației Mondiale a Sănătății și cei de la Chişinău i-au instruit pe medicii transnistreni cu privire la organizarea procesului de vaccinare, specificul vaccinării grupurilor de risc, reacțiile adverse întâlnite.

Și chiar dacă numărul de îmbolnăviri crește în ultimul timp, administrația de la Tiraspol a permis organizarea festivalului Mărțișor. A fost permisă organizarea de concerte și întâlniri atât în spații deschise, cât și în încăperi, cu păstrarea normelor sanitare.

Iar structurile de forță au primit indicații să înceapă pregătirea pentru parada militară din 9 mai, când în Rusia este sărbătorită Ziua Victoriei în cel de al doilea război mondial, tradiție la care se aliniază și regiunea transnistreană. Militarii și tehnica din dotare vor începe pregătirile pentru această paradă.

Cadeți de la colegiul militar Suvorov

Încă nu s-a decis dacă parada va avea loc cu sau fără public, și nici dacă va fi organizat și un marș popular, numit „Divizia nemuritoare”, dar și tradiționala la Tiraspol petrecere de după paradă când toți doritorii pot gusta terci ostășesc și vizita expoziții militare organizate în aer liber.

***

Începând cu data de 1 septembrie, Ucraina va admite în traficul rutier internațional doar automobilele din regiunea transnistreană care dețin plăcuțe de înmatriculare neutre, a anunțat ambasadorul ucrainean, Marko Șevcenko, în cadrul unei întrevederi cu prim-ministrul interimar Aureliu Ciocoi.

Punct de înmatriculare mașini în Transnistria

Administrația transnistreană a declarat, ca răspuns, că „astfel de măsuri restrictive impuse atât de Kiev, cât și de Chişinău contravin principiilor procesului de negociere și ar încălca drepturile și libertățile transnistrenilor”. Într-un comunicat al departamentului de externe de la Tiraspol se spune că „problemele au fost puse de către Misiunea OSCE într-un document care este parte a procesului de negocieri”. Misiunea OSCE din Republica Moldova nu a comentat în niciun fel această afirmație a Tiraspolului.

Administrația de la Tiraspol spune că „în condițiile lipsei unei alternative reale care să permită oricărui locuitor al Transnistriei să participe la traficul auto internațional, aplicarea unor astfel de măsuri restrictive nu are niciun motiv, contravine principiilor procesului de negocieri și duce la încălcarea drepturilor și libertăților transnistrenilor, inclusiv a celor 100 de mii de cetățeni au Ucrainei”, se spune în declarația departamentului de externe de la Tiraspol.

Într-o postare pe pagina de Facebook a Misiunii OSCE, șeful acesteia, Claus Neukirch, vorbește despre necesitatea de a se asigura că „orice persoană interesată poate primi plăcuțe neutre în timp util la unul dintre centrele comune de înmatriculare a mașinilor”, iar problema trebuie să fie discutată „în cadrul unor întâlniri regulate ale grupurilor de lucru din acest domeniu”.

Noile reglementări privind traversarea frontierei Republicii Moldova de mașinile din regiunea transnistreană doar în condițiile deținerii plăcuțelor cu numere de înmatriculare neutre urmau să intre în vigoare la 15 ianuarie. Termenul a fost amânat, întrucât, potrivit Ministerului de Externe de la Chișinău, nu au fost întreprinse măsuri suficiente pentru a informa cetățenii din regiunea transnistreană despre noile reglementări.

Până pe 1 martie, polițiștii de frontieră desfășoară o campanie de informare a cetățenilor despre condițiile de traversare a graniței cu vehiculele înmatriculate în stânga Nistrului.

Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, transmite că locuitorii din stânga Nistrului obțin cu dificultate numerele de înmatriculare neutre. Centrele de înregistrare de la Tiraspol și Râbnița au fost închise anul trecut pe 20 martie, după care pe 3 iunie și-a reluat activitatea doar centrul de la Tiraspol.

Șoferii sunt nemulțumiți și de faptul că pe lângă numere neutre, ei trebuie să obțină și permis de conducere al Republicii Moldova, pentru că nu pot ieși din Republica Moldova cu un permis transnistrean. Acest permis poate fi preschimbat în unul moldovenesc de orice cetățean al Republicii Moldova care locuiește în stânga Nistrului, sau de cetățenii străini cu viză de reședință în orice localitate din Republica Moldova. Există însă un anumit număr de persoane care, având cetățenia rusească, nu și-au făcut viză de reședință în Republica Moldova pentru că au călătorit doar în Rusia. Corespondentul nostru a stat de vorbă cu Vladimir, unul dintre șoferii aflați în această situație, care explică de ce nu se grăbește că obțină numere neutre.

„Sunt un șofer relativ tânăr, am o experiență de aproximativ cinci ani. În acești cinci ani nu am avut nevoie niciodată să merg în Europa cu mașina. Merg destul de rar în Ucraina sau în Moldova. Și cred că numerele transnistrene sunt suficiente pentru necesitățile mele. În plus, să faci rost de numere neutre înseamnă cheltuieli în plus. Din păcate, în aceste vremuri dificile este destul de greu să faci rost de bani și niște cheltuieli în plus se simt puternic în bugetul familiei și însemnă că ar trebui să reducem din alte cheltuieli necesare. Dar m-am documentat cum se poate face rost de numere neutre și impresia mea a fost că nu este tocmai simplu. Trebuie din timp să te înscrii pe lista de așteptare, să faci o revizie tehnică suplimentară și o evaluare a mașinii. Toate aceste proceduri sunt mult mai scumpe decât prețurile pentru o revizie tehnică standard în Transnistria. Iată de ce eu nu vreau să-mi fac aceste numere neutre și nu sunt de acord ca procedura să fie obligatorie. Părerea mea este că fiecare om trebuie să decidă pentru el, ce e mai bine pentru el. Dacă se deplasează doar pe teritoriul Transnistriei, atunci nu are nevoie de numere neutre. Dar dacă persoana călătorește mult sau serviciul în obligă să plece în afara Transnistriei, atunci el are nevoie de aceste numere neutre. Dar părerea mea este că aceste numere nu trebuie impuse în mod forțat.”

Doar 4% dintre șoferii transnistreni au trecut procedura de obținere a numerelor neutre, din momentul instituirii acestui mecanism acum aproape trei ani, pe 24 aprilie 2018. Datele din septembrie 2020 vorbesc despre doar 3600 de numere neutre eliberate în stânga Nistrului.

Transnistria, regiunea transnistreană, podul peste Nistru între Tiraspol și Bender, 28 februarie 2021

Procedura de înmatriculare pentru a obține numere neutre nu este foarte simplă pentru șoferii transnistreni. Printre altele, aceștia trebuie să obțină un certificat pe mașină de la Serviciul vamal al Republicii Moldova. După obținerea numerelor neutre este eliberat un pașaport tehnic provizoriu, care este înlocuit cu unul permanent peste o lună, după ce Interpol verifică dacă mașina nu este în căutare internațională. Dar odată cu pandemia și restricțiile impuse de administrația de la Tiraspol, când orice ieșire din regiune trebuie aprobată de autorități, pașii necesari pentru obținerea numerelor neutre devin foarte complicați pentru un locuitor din stânga Nistrului, motiv pentru care majoritatea proprietarilor de mașini nu se grăbesc să-și schimbe plăcuțele de înmatriculare.

***

Premierul interimar, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Aureliu Ciocoi, a susținut un discurs în cadrul celei de-a 46-a sesiuni a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, care are loc în format de videoconferință, în perioada 22 – 24 februarie, în cadrul căreia a vorbit despre impactul pandemiei și în context a adresat comunității internaționale un apel de a condamna încălcările drepturilor omului în regiunea transnistreană.

Aureliu Ciocoi

Ion Manole, directorul executiv al Asociației Promo-LEX, spune, într-un interviu cu Valentina Ursu, că situația drepturilor omului în stânga Nistrului este alarmantă.

Ion Manole: „Reîntregirea este tot mai dificilă, este tot mai complicat de obținut. Să admitem că mâine are loc acest proces, cred că ar trebui să recunoaștem că nici noi ca societate și, mai ales, autoritățile nu sunt gata pentru astfel de situație.”

### Vezi și... ### Diferendul transnistrean în atenția Senatului american

Europa Liberă: Eu îmi amintesc, Dvs. ați mai spus într-un interviu cu Europa Liberă că nu ar trebui să așteptăm din afară cineva să vină să ne propună o soluție pentru conflictul transnistrean, dar ar trebui aici, pe interior, să fie identificată această soluție.

Ion Manole: „Categoric! Și îmi mențin această opinie, pentru că doar autoritățile Republicii Moldova au responsabilitatea întreagă pentru situația de acolo de acum, în momentul în care noi nu controlăm acest teritoriu, dar și pentru soluționarea acestei probleme este nevoie ca autoritățile să aibă o strategie, să aibă un plan de acțiuni, să aibă niște indicatori pe care îi urmăresc, să aibă niște rezultate pe care le obțin. Or, noi 30 de ani nu avem acest lucru, nu avem nimic în acest sens și este regretabil. O spun cu rușine ca cetățean și cu regret ca om care reprezintă o organizație care este activă și a făcut destul de multe pentru locuitorii din această regiune. Drepturile omului rămân a fi cea mai gravă problemă care caracterizează situația din stânga Nistrului. Din păcate, lucrurile nu se schimbă, dimpotrivă, în ultimul an de când avem aceste restricții de pandemie, de care s-a folosit foarte abil din nou Tiraspolul, în ultimul an situația s-a înrăutățit.”

Europa Liberă: Dar de ce se agravează situația?

Ion Manole: „În primul rând, nu doar că noi nu mai avem acces acolo, nu mă refer aici la Promo-LEX, știți că din 2005 nu mai avem acces acolo, dar mă refer la oamenii simpli, pentru că este mult mai complicat acum să mergi în stânga Nistrului, avem foarte multe persoane care ne-au contactat să vadă dacă există vreo posibilitate să meargă să-și viziteze rudele sau chiar părinții bolnavi acolo, sau alte rude care sunt în spital și au nevoie să le viziteze și evident că nu există această posibilitate, foarte mulți nu și-au văzut rudele de foarte mult timp. Deci este mai complicat accesul nostru în stânga Nistrului și practic este imposibil accesul celor din stânga Nistrului, se face doar conform unor liste, conform (cum le numesc ei) unor cerințe necesare.”

Expertul politic Ion Manole

Europa Liberă: De când există Promo-LEX, câte cazuri din stânga Nistrului ați examinat?

Ion Manole: „Foarte multe. Noi, de fapt, am început acolo cu dosarele fermierilor din Dubăsari...”

Europa Liberă: ...care nu aveau acces la terenuri.

Ion Manole: „Da, care nu aveau acces la terenuri și a școlilor. Deci, toate aceste numeroase și complicate dosare au avut loc în 2004, noi de atunci am fost implicați în acest teritoriu. La început, oamenii au venit în număr destul de mare, pentru că au văzut pentru prima dată un grup de juriști, de oameni de la Chișinău care, într-adevăr, își dădeau interesul pentru a găsi soluții pentru problemele lor. Noi aveam impresia că putem rezolva problemele lor, la fel cum făceam și pentru oamenii din dreapta Nistrului, dar ne-am ciocnit foarte repede de foarte multe ziduri, pentru că autoritățile noastre nu au absolut nimic – nici instrumente, nici proceduri, nici reguli foarte clare în cadrul autorităților și instituțiilor statului pentru locuitorii din stânga Nistrului. Vă spuneam că la început am avut un număr foarte mare de oameni care s-au adresat, pe foarte mulți i-am ajutat, dar la fel de mulți au fost oamenii pe care nu am putut să-i ajutăm, și nu din cauză că nu am dorit, dar pentru că nu s-a putut. La momentul de față avem circa 50 de cazuri din stânga Nistrului câștigate la Curtea Europeană, în vreo 30 de hotărâri ale Curții Europene acestea se regăsesc. Din păcate, acestea rămân imposibil de executat, Federația Rusă refuză categoric să discute pe acest subiect, dar noi continuăm eforturile, noi depunem toate eforturile necesare în fața instituțiilor europene, Comitetul de Miniștri, Consiliul Europei...”

Europa Liberă: Dar toate aceste persoane au fost îndreptățite doar pe cale juridică, dar nu le-au fost acoperite acele pagube financiare?

Ion Manole: „Corect. Pe lângă pagubele financiare prevăzute de hotărârile Curții Europene mai sunt necesare și anumite proceduri, anumiți pași pe care trebuie să-i întreprindă la nivel local administrația regiunii împreună cu autoritățile Federației Ruse sau impuse de autoritățile Federației Ruse, de fapt, acest termen ar fi cel mai potrivit.”

### Vezi și... ### Transnistria: terra incognita la 50 de km de Chişinău

Europa Liberă: Ceea ce nu se întâmplă...

Ion Manole: „Niciodată nu se va întâmpla, atâta timp cât Federația Rusă face un joc foarte interesant, pentru ei, desigur, dar este în defavoarea cetățenilor și în defavoarea oamenilor care locuiesc în această regiune.”

Europa Liberă: Vă amintiți care e poziția Federației Ruse când e vorba despre aceste dosare care deja au finalitate, pentru că au fost câștigate la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului?

Federația Rusă, de fapt, a creat acest regim, l-a încurajat și l-a instalat acolo

Ion Manole: „Poziția Federației Ruse a rămas neschimbată, pe de o parte, ei declară absolut de la toate tribunele internaționale că ei recunosc integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova și, respectiv, problema transnistreană și tot ce se întâmplă acolo este responsabilitatea autorităților constituționale de la Chișinău și aceasta este poziția lor în fața judecătorilor Curții Europene, dar și de la alte tribune. Pe de altă parte, știm că Federația Rusă, de fapt, a creat acest regim, l-a încurajat și l-a instalat acolo, îl sprijină atât financiar, cât și politic, diplomatic, absolut pe toate direcțiile. Regimul de la Tiraspol nu ar fi supraviețuit nicio zi dacă nu era suportul și susținerea Federației Ruse.”

### Vezi și... ### Ion Leahu: La Tiraspol sunt structuri puternice ale F. Ruse

Europa Liberă: Unii mai spun că, dacă nu ar fi fost și sprijinul din partea Republicii Moldova, al Chișinăului, pentru că de acolo se importă energia...

Ion Manole: „Aici, Chișinăul la fel are un comportament duplicitar, pentru că la nivel de declarații toate autoritățile constituționale declară una, dar în realitate avem cu totul altceva. Deci, autoritățile noastre absolut nimic nu creează, nu întreprind, nu planifică pentru a rezolva vreo problemă și noi de fiecare dată când venim cu un caz, pentru că noi preferăm să vorbim despre o problemă prin prisma unui caz concret și de fiecare dată când venim cu o problemă, cu un caz concret pentru a fi rezolvată problema acestei persoane sau a unui grup de persoane, tot noi trebuie să venim cu soluții, pentru că autoritățile sunt incapabile să cunoască, să vrea să știe, dar și să propună soluții pentru rezolvarea problemei concrete a persoanei care trebuie să fie ajutată de către autorități.”

Europa Liberă: În acest an, președinția la OSCE este deținută de Suedia, președintele în exercițiu, ministrul afacerilor externe al Suediei a și făcut o primă vizită la Chișinău. Se pare că pentru prima dată autoritățile spun cu text deschis că trebuie să fie deschis coșul politic, coșul care prevede oferirea unui statut acestei regiuni transnistrene. Până acum s-a insistat pe ideea „pașilor mici”. A fost de folos această idee a „pașilor mici” pentru a apropia interesele cetățenilor de pe un mal și altul al Nistrului?

Ion Manole: „Aș putea să vă răspund printr-un exemplu: dacă până prin 2019 acest conflict era considerat a fi unul între elite, adică la nivel de politicieni, după 2019 cred că observăm un fenomen destul de periculos, în care putem spune că acest conflict a coborât în mase. Or, blocarea traseelor pentru a împiedica transportarea organizată a alegătorilor din stânga Nistrului și am văzut cu câtă fermitate oamenii încercau să apere, să zicem așa, secțiile de votare de votul celor care erau transportați - și după unele situații corupți, persoanele primeau anumite sume de bani pentru a vota -, arată cât de mult s-au schimbat lucrurile. Și lucrurile, din păcate, nu s-au schimbat în favoarea sau în sensul unei apropieri dintre cele două maluri. Trebuie să recunoaștem că aceste măsuri de încredere care au fost promovate și au fost susținute cu bugete destul de mari au dat eșec, nu au avut un rezultat, noi nu vedem o apropiere firească nici la nivelul așa-ziselor elite, pentru că mesajul pe care îl transmite Tiraspolul este, de fapt, același, ei vor independență și gata. Și dacă privim sursele lor media locale, vom vedea foarte multă propagandă și niciun semnal că cei din stânga Nistrului ar dori o apropiere...”

### Vezi și... ### Președinta în exercițiu a OSCE, Ann Linde, întreprinde o vizită în Moldova

Europa Liberă: Am fost în localități din stânga Nistrului și acolo în fiecare buletin de știri se amintește că unele localități ale Transnistriei sunt în jurisdicția temporară a Republicii Moldova, ei le spun sate ocupate de Republica Moldova.

Ion Manole: „Cocieri, Coșnița, deci toate aceste zone din jurul Benderului, dar și cele două platouri din Dubăsari, Cocieri și Coșnița sunt considerate de către cei de la Tiraspol și de propaganda lor ca teritoriu transnistrean, dar temporar controlat de Chișinău. Noi ne-am pus de asemenea această întrebare: ce ar însemna acest lucru și de ce ei totuși pedalează pe această idee? Și ne dăm foarte bine seama că acesta poate fi servit drept un pretext în care cei de la Tiraspol ar dori un nou conflict, ar dori declanșarea unui nou conflict, cel puțin pentru a ocupa aceste teritorii, dacă nu chiar și mai mult. Am văzut exerciții ale trupelor paramilitare din stânga Nistrului, uneori chiar cu participarea celor din armata rusă, Armata a 14-a, erau antrenamente militare de forțare și trecere a Nistrului în partea dreaptă și, respectiv, ne îngrijorează acest lucru, trebuie să ne îngrijoreze nu doar pe noi, cetățenii, dar, în primul rând, pe autorități, pentru că noi putem avea probleme foarte serioase, dacă un astfel de conflict ar avea loc.”

### Vezi și... ### Ecourile vizitei președintei în exercițiu a OSCE în R. Moldova

Europa Liberă: Vă întrebam dacă ar fi pregătită Republica Moldova să deschidă coșul 4 politic al negocierilor pentru identificarea unei soluții durabile pentru criza transnistreană.

Ion Manole: „Din punctul meu de vedere, Chișinăul nu a fost niciodată gata să deschidă vreun coș, să insiste asupra unei probleme.”

Europa Liberă: Pachetul „Berlin plus”, totuși, a fost negociat și s-a zis că „pașii mici” vor aduce la un „pas mare”.

Ion Manole: „Și am văzut unde am ajuns. „Pașii mici”, de fapt, nu au fost înainte pentru a rezolva anumite probleme, dar au fost înapoi. Chișinăul a pierdut nu doar anumite poziții pe care le avea, dar a pierdut și timp, timp în care au avut loc încălcări ale drepturilor omului, timp în care s-au mai schimbat anumite percepții. Oamenii nu comunică la momentul de față, practic este închis acest hotar administrativ, deci, prăpastia dintre cele două maluri crește și asta este foarte periculos, inclusiv din perspectiva unui conflict sau din perspectiva agravării acestor probleme și abordări.”

Europa Liberă: Dar jocul acesta periculos de sechestrare a persoanelor, cum trebuie să-l înțeleagă un om simplu?

Ion Manole: „Un om simplu trebuie să înțeleagă că în momentul în care noi suntem indiferenți sau considerăm că nu ne poate afecta cumva pe noi problema transnistreană este unul greșit. Această abordare este una greșită pentru noi prin însuși acest fapt că cei din stânga Nistrului întotdeauna au avut acces în dreapta Nistrului, o știu de foarte mult timp. În 1999 a fost semnat un acord de parteneriat, un acord prin care Ministerul de Interne cu așa-zisul minister de interne de la Tiraspol au semnat acest acord de colaborare prin care poliția noastră transmitea persoane în stânga Nistrului. Acest lucru era considerat de către conducerea Ministerului de Interne și de către toți funcționarii acestui minister drept un pas spre lupta cu criminalitatea. Or, asta este o problemă foarte gravă. De ce este important ca o persoană atunci când devine victima încălcării drepturilor omului să lupte pentru dreptate?

### Vezi și... ### Alexandru Postica: „Republica Moldova se face vinovată de inacțiunea autorităților sale”

În primul rând, pentru a se reabilita, pentru a recupera toate prejudiciile pricinuite, iar în al doilea rând, pentru a preveni repetarea unor astfel de situații. Și eu de fiecare dată le mulțumesc celor care au mers, chiar cu riscuri, chiar cu anumite probleme, dar ei au mers în instanțele de judecată, au mers în instituțiile statului, au vorbit deschis despre problemele lor și astfel au făcut posibilă oprirea acestor fenomene. Și revin la cazurile de răpire. Dacă noi am fi preluat câteva dosare în care poliția noastră a transmis, de fapt, poliția a săvârșit atunci anumite infracțiuni împotriva acelor persoane, transmițându-le unor grupări pe care ei nu le recunosc în realitate și, conform practicilor și răspunsurilor lor anterioare, ei nu colaborau cu ei, dar în realitate aveau loc astfel de transmiteri de persoane. Noi le numeam răpiri, poliția răpea persoane și le transmitea în stânga Nistrului, dar răpirile nu s-au oprit niciodată, pentru că ulterior, atunci când acest acord a fost declarat de către Curtea de Apel drept nul, colaborarea a continuat neoficial, adică avea loc aceeași răpire a persoanelor, doar că tacit erau transportate la Bender/Tighina, unde erau lăsate în stradă și imediat preluate de miliția de acolo. Când au fost oprite și astfel de cazuri sau fenomenul acesta când a fost oprit tot de către noi, atunci am avut alte câteva cazuri în care cei din stânga Nistrului, îmbrăcați în civil, veneau în dreapta râului, răpeau persoane noaptea și le transportau în stânga Nistrului. Iarăși astfel de practică a fost oprită, dar am avut câteva cazuri, precum Ghervaziuc sau Kuzmiciov, prin care chiar poliția noastră, autoritățile noastre au fost complice la răpirea lor de către persoane necunoscute practic din preajma Chișinăului, ceea ce este o problemă foarte gravă. Și ziceam că cetățenii trebuie să fie conștienți că acest conflict nu vizează doar oamenii din stânga Nistrului și este greșit să considerăm că nu ne interesează conflictul, pentru că nu are cum să ne afecteze. Iată că vedem de foarte multe ori persoane care nu au avut niciodată vreo legătură cu stânga Nistrului, dar au devenit victime.”

### Vezi și... ### Răpiri de persoane în stânga Nistrului - reacția neputincioasă a Chișinăului

Europa Liberă: Mulți cetățeni zic că o voință de fier politică ar putea să ajute la reglementarea conflictului transnistrean, însă se tot amintește că există structuri de pe un mal și altul al Nistrului ale căror interese se intersectează, că există politicieni care au interese comune. Atunci, de ce să se mai vorbească despre voința asta de fier?

Ion Manole: „Voința de fier fără o voință inteligentă și cu acțiuni inteligente, cu pași inteligenți în care s-ar respecta absolut toate normele naționale și internaționale nu are nicio șansă.”

Europa Liberă: Păi dar voința asta vine de la instituția prezidențială, de la instituția legislativă, în parlament sunt 101 deputați, interesele unora ar putea să fie altele decât interesul național...

Ion Manole: „Exact. Deci, declarațiile, fără acțiuni și fără pași concreți în acest sens, nu au nicio valoare. Declarațiile rămân. Or, noi declarații am văzut din ‘91 încoace...”

Europa Liberă: Și la 2 martie 2021 iarăși se vor repeta o parte din acele declarații: că e nevoie de o Moldovă integră teritorial, independentă, suverană...

Ion Manole: „Să vă dau un exemplu. Atunci când ne adresam autorităților noastre pentru a rezolva o problemă concretă, o problemă a unei persoane concrete, mai ales de la început, autoritățile aveau chiar un mesaj tipizat, în care spuneau: din păcate, Republica Moldova nu controlează acest teritoriu, respectiv nu putem interveni și vă recomandăm să vă adresați după redresarea pașnică a conflictului. Noi în acel moment ne-am pus întrebarea: bine, să admitem că voi nu ați reușit. Vă rugăm să ne explicați ce ați făcut, dați-ne exemple ce acțiuni ați întreprins pentru a rezolva o problemă sau alta. Și în acel moment citeam pe fața lor nedumerire, pentru că își dădeau seama că, de fapt, în afară de declarații nu au făcut nimic. Iată acesta, de fapt, este secretul.

### Vezi și... ### De unde am plecat? Unde am ajuns? Încotro ne îndreptăm? (VIDEO)

Deci, declarații putem să avem foarte multe și cetățenii noștri trebuie să înțeleagă, după 30 de ani de exercițiu democratic, cum să facă acea diferențiere dintre un politician care face doar declarații și un politician care face și anumiți pași în urma acestor declarații. Da, de fiecare dată este nevoie ca un politician să vină cu un mesaj, dar este important ca mesajul lui după o anumită perioadă, de dorit cât mai rapid în termen, să fie însoțită și de acțiuni concrete. Numai poți să tragi o linie, poți calcula și măsura impactul și rezultatul acelor declarații. În rest, acestea rămân vorbe în vânt și nu se materializează în vreun fel pentru cetățeni.”

Aici e Radio Europa Liberă