Franz este o persoană foarte vizibilă în comunitatea queer din R. Moldova. Are mii de urmăritori pe Instagram și TikTok și e activist LGBTQ+. Tânărul spune că este frecvent acostat de unii trecători, care par deranjați de felul în care arată. Deseori, filmează aceste situații și le postează pe rețelele de socializare.
Reportera Europei Libere, Patricia Mihailă (stânga), în discuția cu Franz (dreapta)
La început de noiembrie, Franz s-a mutat cu chirie într-un bloc de lângă piața „Tiraspol”, o zonă în care, recunoaște el, nu se simțea în siguranță: într-o singură lună, ar fi fost hărțuit de vreo zece ori de trecători. Oamenii care-l tachinează sunt foarte diferiți: de la copii care aruncă cu pietre după el, până la o femeie în vârstă care mătura trotuarul. „Toți au în comun un soi de agresivitate față de expresia mea androgină”, rezumă el.
Aceste incidente au culminat cu un caz de agresiune fizică, în seara de 15 decembrie. În imaginile filmate de Franz cu telefonul mobil și oferite Europei Libere se vede că este acostat de trei tineri. Unul dintre ei arată un filmuleț de pe contul de TikTok al lui Franz, în care acesta vorbea despre un episod de hărțuire. Tânărul îl întreabă, înjurându-l, de ce l-a postat. Franz îi răspunde că nu se simte în siguranță și nu vrea să interacționeze. Un alt tânăr îi cere să șteargă videoul. Când Franz îi strigă unei trecătoare să cheme poliția, cei trei îl înjură, numindu-l „musarskoi” (în rusă, argou: în cârdășie cu poliția, n.r.), după care unul îl lovește peste față, iar Franz cade.
El spune că, fiind la pământ, a fost lovit cu piciorul. După ce s-a ridicat, a șters filmulețul de pe TikTok. Cei trei au plecat, atenționându-l că știu unde locuiește.
La sectorul de poliție sau „Salvarea e în mâinile celui care se îneacă”
Dezorientat, Franz a mers mai întâi acasă. A sunat o prietenă, care l-a sfătuit să apeleze la poliție. După ce a fost direcționat dintr-o parte în alta, a găsit un sector de poliție care i-a acceptat plângerea.
Interacțiunea cu oamenii legii l-a retraumatizat, susține Franz. În înregistrarea audio făcută cu telefonul lui, se aude cum o persoană care pare a fi polițist îi dictează cum să scrie cererea. Iată un fragment:
Polițistul: „...fără careva motive întemeiate, am fost agresat fizic...”
Franz: O să scriu „agresat verbal și fizic”.
Polițistul: Verbal, fizic... (după o pauză) Nu născociți de la dumneavoastră.
Franz: Poftim?
Polițistul: Nu născociți de la dumneavoastră.
Franz: Eu vreau să înțeleg cum să formulez textul ca să fie clar...
Polițistul: Nu formulați nimic, eu vă spun cum să-l formulați. N-ați venit aici să indicați ce vreți dumneavoastră, dar cum trebuie.
După această discuție, Franz ar fi cerut să vorbească cu un alt polițist. Cel de-al doilea i-a reproșat că nu i-a urmărit pe agresori.
Polițistul: Ați primit-o, ați primit-o. Ei n-o zburat deodată [...], ei se duc. Sunați la poliție și încercați să mergeți, să-i urmăriți de la distanță.
Franz: Domnule, dar eu sunt șocat în acel moment, cum să sun?... Am făcut ceea ce am putut să fac.
Polițistul: Спасение утопающего в руках утопающего (din rusă: Salvarea celui care se îneacă e în mâinile celui care se îneacă, n.r.). Acum noi trebuie să căutăm pe cineva... Pe viitor să știți: încercați să ajutați poliția să vă ajute.
Două lucruri l-au deranjat cel mai mult pe Franz. Primul, că a fost învinovățit de polițiști că nu a procedat cum ar fi trebuit. Al doilea, că nu a fost întrebat care e starea sa emoțională și dacă se simte în siguranță.
„Presupun că intenția polițistului era de a-mi veni în ajutor, dar a fost manifestată complet greșit [...] Și ei [polițiștii] au nevoie de ajutor, dar eu nu-l pot oferi atunci când eu însumi am nevoie de el”, conchide Franz.
Avocată: „Nu este obligația cetățenilor să urmărească agresorii”
După acest caz, mai multe organizații non-guvernamentale au venit cu mesaje de susținere pentru Franz. Avocata Centrului de Politici și Reforme (CPR), o organizație care protejează drepturile omului, Violeta Andriuță, îi oferă asistență juridică.
Avocata CPR, Violeta Andriuță, la un eveniment din cadrul celor 16 zile împotriva violenței de gen
Avocata califică drept „lipsit de profesionalism” felul în care poliția a acționat, punând pe umerii victimei întreprinderea unor acțiuni care țin de competența forțelor de ordine.
„Nu este obligația persoanei agresate de a urmări agresorii, cum i s-a spus lui Franz”, spune Andriuță. Ea consideră că această atitudine denotă prejudecăți la nivel de instituție.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Direcția de Poliție a municipiului Chișinău a spus că plângerea lui Franz este în curs de examinare. Instituția nu a oferit detalii, dar a precizat că „poliția este deschisă criticilor și va întreprinde în continuare măsuri pentru relevarea faptelor antisociale și asigurarea unui climat de siguranță în societate”.
Totodată, pe 26 decembrie, Franz a depus o plângere împotriva primului polițist, în care îl acuză că nu și-a îndeplinit obligațiunile de serviciu și a învinuit victima. Inspectoratul General de Poliție transmite că a inițiat o anchetă de serviciu pe numele respectivului angajat, pentru a stabili dacă acțiunile lui au fost sau nu corecte.
Nu s-au constatat leziuni vizibile
Pentru a stabili leziunile, Franz a mers la Centrul de Medicină Legală. Examinatoarea l-a rugat să se dezbrace până la brâu și l-a examinat vizual. Franz s-a plâns că are o rană în gură, dureri de cap și în mandibulă, în urma loviturii în față. Specialista i-ar fi spus că acestea se pot datora și altor cauze, consemnând că nu s-au constatat leziuni corporale vizibile. Franz consideră examinarea „superficială”.
Contactat de Europa Liberă, directorul Centrului de Medicină Legală, Vasile Șarpe, nu a putut oferi detalii despre caz, dar a spus că examinarea vizuală este „de bază”.
„Noi mergem pe ceea ce vedem obiectiv. Uneori, pacienții nu sunt onești, încearcă să simuleze sau agraveze unele situații și noi trebuie să fim neutri. Dacă pacientul nu este de acord, poate să vină cu examinări suplimentare”, a explicat directorul.
Solidari cu Franz, dar... fără Franz
Pe 24 decembrie, organizația „Laolaltă”, susținută de câteva ONG-uri și activiști pentru drepturile omului, au organizat o manifestație de solidaritate cu Franz. Circa 50 de oameni s-au adunat în fața Ministerului Afacerilor Interne, pentru a protesta împotriva inacțiunii poliției.
Franz nu a venit la protest. „Îmi era rușine că se petrece protestul, prea multă atenție... În același timp, cineva vrea să contribuie la o vindecare comună. E și asta important, să accepți ajutorul”, ne-a mărturisit el, fiind, totodată, convins că protestul a grăbit examinarea plângerii lui.
Directoarea de programe „Laolaltă” și co-organizatoarea protestului, Constanța Dohotaru, a fost contactată de Franz imediat după incident. „În astfel de situații, ghidez persoana să găsească o locație unde să fie în siguranță, iar apoi să sune la 112 și să raporteze cazul la poliție”, spune activista. Prin acel protest, explică ea, organizatorii au vrut să-și exprime solidaritatea cu Franz, dar și să le arate autorităților că societatea civilă urmărește cazul.
- Citește și: Dușmani imaginari. Cum au folosit politicienii români și moldoveni tema LGBT în campaniile din toamnă
Constanța consideră agresiunea față de persoanele queer o categorie aparte de violență. De altfel, la început de decembrie, în perioada celor 16 zile împotriva violenței de gen, organizația pe care o reprezintă a oferit un atelier gratuit de autoapărare pentru femei și membri ai comunității LGBT, ținut de o luptătoare de kickboxing.
„Situația s-a înrăutățit inclusiv din cauza propagandei ruse în perioada referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană”, opinează activista. Ea crede că partidele pro-europene doar neagă această propagandă, iar comunitatea queer rămâne, într-un final, fără suport politic public.
Hărțuirea în locuri publice, o problemă comună
Mai multe persoane din comunitatea LGBTQ+ mărturisesc că știu pe propria piele ce înseamnă agresiunea stradală. Romana, o tânără queer, a venit la protest pentru a-l sprijini pe Franz, dar și pentru că situația îi este cunoscută.
„Am fost odată hărțuită în troleibuz. Un bărbat a strigat la mine, a început să mă lovească, iar lumea nu reacționa în niciun fel. Trăim într-o societate în care ar trebui să ne apărăm unii pe alții, nu să ne dăm la o parte”, spune ea.
Mesaje de la protestul de solidaritate „În fuste și tocuri”. Romana (mijloc) a venit pentru a-l susține pe Franz, dar și pentru că îi este familiară hărțuirea stradală.
Munya, o persoană non-binară care s-a mutat la Chișinău în martie, povestește că i se întâmplă des să fie agresată verbal în public, de aceea încearcă să se afle în locuri cât mai sigure.
„Port cu mine un spray cu piper și, dacă mă machiez, încerc să-mi ascund fața și să mă deplasez mai des cu bicicleta”, își descrie Munya metodele de autoapărare.
Urmărit până la scara blocului
Tânărul gay Marin Pavlescu a devenit cunoscut după ce a fost hărțuit în armată pe seama orientării sexuale, în 2021, și ulterior a dat în judecată Ministerul Apărării și unitatea militară din Chișinău de unde a plecat din această cauză. Prima instanță a dictat despăgubiri în sumă de 120.000 de lei, dar decizia nu este definitivă.
Marin Pavlescu, la ședința de judecată în dosarul împotriva Ministerului Apărării și Brigăzii nr. 2 din Chișinău, alături de avocata sa, Doina Ioana Străisteanu.
După ce a făcut coming out, Marin a avut și el câteva situații în care s-a simțit în primejdie. Își amintește, de exemplu, cum a fost urmărit de patru băieți, din troleibuz până la scara blocului în care locuia.
„Am fugit și am reușit să intru în bloc. Am închis ușa după mine și am auzit că sunau la interfon în speranța că cineva o să le deschidă”, povestește tânărul. Din fericire, cei patru nu au reușit să pătrundă în bloc. Este sigur că l-ar fi agresat.
„M-am speriat atât de tare, încât nu am ieșit din casă câteva zile”, mărturisește Marin. Nu s-a adresat, însă, la poliție, deoarece nu avea încredere în forțele de ordine.
- Citește și: Bărbatul care l-a amenințat cu moartea pe tânărul gay Marin Pavlescu și-a aflat sentința
Iar în iunie 2022, un bărbat l-a amenințat cu moartea. Tânărul l-a dat în judecată. În vara lui 2024, prima instanță i-a dat dreptate, obligându-l pe agresor să achite o amendă și prejudiciul moral.
Progrese mai mult pe hârtie
R. Moldova a înregistrat un progres la nivel de practici și politici publice față de persoanele LGBT, surclasând țări ca România sau Slovacia, arată Indexul European al Toleranței pentru 2024. În 5 ani, țara a urcat de pe locul 40 pe 24.
La nivel de acceptare socială, însă, comunitatea LGBT continuă să fie una dintre cele mai discriminate. Un studiu al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), care a evaluat nivelul toleranței față de minorități în 2023, a clasat persoanele queer la același nivel cu cele infectate cu HIV și foștii deținuți.
„Nivelul distanței sociale, calculat în urma studiului, sugerează că reprezentanții grupurilor respective nu sunt acceptați în calitate de membri de familie, prieteni, vecini sau colegi de muncă, iar în cazul persoanelor LGBTQ – nici măcar în calitate de cetățeni ai țării”, notează autorii raportului.
Întrebat cum și-ar fi dorit să fie ajutat de către poliție în seara incidentului, Franz răspunde fără ezitări: să fie direcționat din start la sectorul potrivit și să fie îndrumat cum să scrie plângerea, în loc să fie copleșit cu vinovăție pentru ceea ce i s-a întâmplat.
Tânărul recunoaște că starea lui emoțională a avut de suferit din cauza acelui incident. Are atacuri de panică, care pot surveni inclusiv în public. „Atacurile de panică au fost în această lună mai dese decât în ultimii ani, dar mă ajută foarte mult terapia, sistemul de suport”, ține să adauge Franz.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te