Ce va urma după demisia procurorului general Eduard Harunjen - o nouă reformă a Procuraturii?

După multe presiuni și apeluri la demisie, și-a anunțat astăzi plecarea din post procurorul general Eduard Harunjen, considerat de unii ultimul bastion din justiție al fostului regim dominat de Vlad Plahotniuc. În ultimele zile, Harunjen a fost amenințat de noii guvernanți nu doar cu alungarea din post, ci și cu proces pentru uzurparea puterii de stat și a ales până la urmă șomajul.

Ce va urma după demisia procurorului general Eduard Harunjen

Într-un lung mesaj apărut pe site-ul oficial al Procuraturii Generale, Eduard Harunjen pretinde că pleacă cedând presiunilor politice şi pentru a-şi scoate de sub lovitură colegii, sugerând totodată că ceea ce se întâmplă ar fi un proces clar de subordonare politică a instituţiei, ba chiar de salvare a politicienilor care ar fi în vizorul oamenilor legii.

Până s-a ajuns aici, lui Harunjen - acuzat că a acoperit numeroasele ilegalități ale vechii guvernări - i s-a cerut de nenumărate ori să plece, acesta s-a opus cu stoicism, iar noile autorități au decis atunci să meargă pe calea demiterii.

Primul pas a fost că Parlamentul a constatat zilele trecute că Harunjen ar fi fost numit în funcţie cu încălcări, iar preşedintele Igor Dodon urma azi sau mâine să pună punct chestiunii.

Fireşte că preferată de majoritatea parlamentară, mai ales de unul din liderii acesteia (şi e vorba aici de Andrei Năstase, care trimisese în acest scop şi un demers Consiliului Superior al Procurorilor), ar fi fost o variantă în care Harunjen să se aleagă şi cu o urmărire penală.

După mai multe ezitări, acest consiliu s-a întrunit în sfârşit astăzi, dar, după o şedinţă cu uşile închise, a emis o decizie nu tocmai clară. În acest context a intervenit anunţul lui Harunjen că-şi dă demisia.

Într-o primă reacţie, Năstase a spus că în spatele acestei demisii benevole ar fi o înțelegere între Harunjen şi consiliu, dar că nici el, nici consiliul nu se vor salva astfel de responsabilitate.

La fel, Maia Sandu, a scris pe Facebook de la Kiev, unde călătorește astăzi pentru a-l întâlni pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că demisia benevolă nu-l va apăra pe deja fostul procuror general pentru felul cum a făcut justiție în mandatul tocmai încheiat.

Se pare că decizia consiliului a fost de a le permite procurorilor care au pornit, în urma unui demers anterior al lui Năstase legat de uzurparea puterii de către democrați şi Curtea Constituţională, să-l cerceteze şi pe Harunjen, pentru coparticipare la acea pretinsă „uzurpare”. Nu e limpede de ce decizia l-ar fi nemulțumit totuşi pe Năstase, autorul ambelor demersuri, dar se pare că acesta ar fi scontat pe pornirea unui dosar separat pe numele lui Harunjen.

Pe de altă parte, prin demisia benevolă, Harunjen le face în fond un serviciu noilor autorități, confruntate cu criticile celor care cred că calea aleasă de ele pentru a-l demite nu a fost tocmai bună şi că, de fapt, riscul era vulnerabilizarea în faţa politicului a viitorului procuror.

Victor Munteanu, directorul programului de drept al Fundației Soros Moldova, ne-a spus totuşi într-un interviu că noile autorități au numeroase motive legitime să considere că nu pot demonta vechiul sistem corupt cu acest procuror:

Victor Munteanu

„Eu îmi dau seama că nu se poate, pur şi simplu nu se poate construi o altfel de guvernare cu aceeași oameni. Asta este o logică imbatabilă, dovedită de foarte multe ori. În justiție s-a încercat de multe ori şi lucrurile nu au mers tocmai din cauza a ceea ce se numește rezistența din interior. Dar în ceea ce privește justiția, de data aceasta, procuratura şi sistemul judiciar au picat în propria capcană pe care şi-au construit-o ani de-a rândul pentru că nu au vrut să se curețe din interior, au făcut aceste lucruri cu jumătate de măsură, au avut o tradiție destul de bine înrădăcinată de a fi loiali puterii politice, iar fosta guvernare nu a făcut decât să folosească la maximum această slăbiciune.”

Odată cu această demisie, noile autorități mai au în faţă o mare problemă: să identifice persoane potrivite pentru a le plasa în fruntea procuraturii dată fiind hotărârea pe care au declarat-o s-o termine cu corupția endemică din structurile de stat, monopolurile din economie şi cercetarea fraudei bancare. Părerile Blocului ACUM în această chestiune diferă însă de cele ale socialiștilor, primul optând pentru un procuror european, pe când socialiștii sunt convinși că nu asta e soluţia.

„Varianta de compromis e un procuror de treabă din ţară, persoană cu experiență şi integritate. Noi nu condiționăm sută la sută cu procuror european, important să fie specialist bun. Săptămâna viitoare amendăm legea prin care să permitem persoanelor din afara sistemului să candideze - asta cu siguranță nu putem ceda - , pentru că în interiorul sistemului ne dăm şi noi bine seama că nu ai ce căuta…”, ne-a spus astăzi Mihai Popşoi, vicespeaker din partea formaţiunii PAS a Maiei Sandu.