Într-unul dintre capitolele ceremoniei de deschidere din 26 iulie a fost reprezentată cultura LGBTQ+ , cu personaje care nu șochează pe nimeni în lumea occidentală, dar pot părea exotice până la amenințătoare în țări predominant religioase. Mai mulți artiști au recreat și celebrul tablou „Festinul lui Dionis”, pe care unii l-au confundat cu „Cina cea de Taină”. Personajul principal era pictat în albastru, la fel ca zeul grec.
Dacă spectacolul ar fi avut loc într-un teatru parizian, ba chiar într-o piață centrală a orașului, la o oră de trafic maxim, ar fi trecut neobservat.
Dar așa, conservatorii de pe întreg globul, de la Donald Trump la Viktor Orban, au explodat. Convinși că tabloul imitat în ceremonia de deschidere ar fi cel al lui Leonardo da Vinci, ei au acuzat JO că lansează un „război împotriva valorilor tradiționale”. „A fost o rușine”, a declarat Trump.
Organizatorii JO și-au cerut scuze grupurilor creștine pe care le-ar fi ofensat și au spus că nu aceasta a fost intenția.
Explicația organizatorilor? Imitarea Festinului lui Dionis este un tribut originilor elene ale JO și are o legătură aparte cu Franța. „Toată ideea era a unei mari sărbători păgâne, a zeilor din Olimp, așadar a JO”, a explicat Thomas Jolly, cel care a plănuit artistic ceremonia de deschidere.
De la „de gustibus”, la amenințarea cu moartea
Jolly, la fel și artiștii Thierry Reboul și DJ Barbara Butch, care s-au aflat în mijlocul tabloului, au primit amenințări cu moartea și alte forme de abuz online. Procurorii de la Paris au deschis un dosar în cazul amenințărilor primite de Jolly, mai ales a urii legate de orientarea sa sexuală și de o acuzație falsă că ar avea origini evreiești.
Thomas Jolly, directorul artistic al ceremoniei de deschidere a JO.
Premierul maghiar Viktor Orban, unul dintre personajele centrale ale scenei naționalist-creștine de dreapta din Europa, a comentat și el programul artistic din ceremonia de pe 26 iulie, vorbind despre „decăderea” Vestului și impactul „ideologiei” de gen.
Rusia, care a fost exclusă de la participarea la aceste JO, a organizat propria ediție a „Jocurilor Prieteniei” la care să participe sportivii din țările care au relații bune cu Rusia. Jocurile Prieteniei, care erau plănuite pentru septembrie, au fost însă amânate pe anul viitor.
În fața acestor critici conservatoare, francezii s-au declarat mulțumiți de ceremonie, spunând că reprezintă spiritul îndrăzneț și deschis al țării lor. Primărița Parisului, Anne Hidalgo, a transmis că-l susține pe directorul artistic al ceremoniei, Thomas Jolly, adăugând că „Parisul va fi mereu de partea artiștilor, a creației și, astfel, de partea libertății”.
„Francezii au fost foarte mândri de această ceremonie. Franța a dovedit o doză bună de curaj în ceea ce privește libertatea artistică”, a declarat la rândul lui președintele Franței, Emmanuel Macron.
Aya Nakamura (centru) la ceremonia de deschidere a JO.
Organizatorii și autoritățile au vrut să arate fața diversă a Franței în acea ceremonie. Înaintea JO, când a fost anunțată participarea cântăreței franco-maliene Aya Nakamura. Ea este cântăreața franceză cea mai ascultată la nivel mondial, cu hituri precum „Djadja” sau „Copines”.
Problema cu Nakamura era, de fapt, că e negresă din fostele colonii africane (deși are cetățenie franceză), dar unii s-au legat și de faptul că folosește cuvinte colocviale în cântecele ei. Inițial, planul era ca Nakamura să cânte un cântec al lui Edith Piaf, idee la care au reacționat negativ conservatorii francezi.
Falsa controversă „trans”
Dacă francezii și-au atras ură pentru ceremonia de deschidere, pugilista Imane Khelif a devenit fața acestui „război cultural”.
După ce a intrat în ring cu italianca Angela Carini și i-a dat prima lovitură, italianca a căzut la pământ și a renunțat la partidă după mai puțin de 30 de secunde. Ea și-a acuzat oponenta că ar fi lovit-o prea tare și că o femeie nu are cum să aibă asemenea forță.
A fost prima astfel de acuzație adusă împotriva algerienei, care a mai jucat fără problemă alte partide și a și pierdut unele dintre ele. Ea a participat și la JO din Tokyo, în 2021.
Khelif a fost acuzată, în mod fals, că ar fi transgender și că s-ar fi născut bărbat. Campania împotriva ei nu a fost prima din istorie, de acest fel, dar cele dinainte nu s-au ținut chiar în văzul întregii planete. Acesta este un subiect controversat în ultimii ani, generând așa-numite „trans-vestigații” prin care suporterii dreptei conservatoare încearcă să investigheze „identitatea de gen din naștere” .
Imahe Khelif (roșu) o doboară pe italianca Angela Carini, 1 august.
În apărarea italiencei Angela Carini a sărit, fără trans-vestigații, întreaga extremă dreaptă, inclusiv premiera Italiei, Giorgia Meloni, care a încercat s-o consoleze pe Carini spunându-i că nu a fost o partidă corectă. S-au alăturat scandalului online și figuri cunoscute precum miliardarul Elon Musk sau autoarea JK Rowling, ambii acuzați frecvent de transfobie.
Autoritățile olimpice i-au ținut partea algerienei, spunând că are tot dreptul să participe la competiție. „Este un război cultural, motivat politic, plin de discursul urii, agresiune și abuzuri” pe rețelele sociale”, a declarat președintele Comitetului Olimpic Internațional, Thomas Bach.
În timpul competiției, Khelif a lansat mesaje împotriva șicanelor: „Vreau să rog toți oamenii din lume să respecte principiile olimpice și Carta Olimpică, să se abțină de la intimidarea sportivilor, pentru că acest lucru are efecte, și încă efecte grave”, a spus Khelif. „Poate distruge oameni, poate ucide gândurile, spiritul și mintea oamenilor. Poate diviza oamenii. Și din acest motiv, le cer să se abțină de la bullying”.
Imane Khelif câștigă medalia de aur, câștig sărbătorit împreună cu celelalte medaliate: Liu Yang (China) care a luat argintul, Nien Chin Chen (Taiwan) și Janjaem Suwannapheng (Tailanda), care au împărțit bronzul. Paris, 9 august.
Khelif a reușit să câștige medalia de aur la box în categoria sa, 66kg. A fost sărbătorită cu căldură de celelalte sportive cu care a împărțit podiumul. În ceremonia de închidere a JO, Khelif a purtat drapelul Algeriei.
După finalul competiției, Khelif a început să ia măsuri legale împotriva hărțuirii pe care a trebuit să o suporte. Ea a depus un dosar la procuratura din Paris împotriva discursului urii online, în care avocatul ei descrie „campania misogină, rasistă și sexistă” împotriva pugilistei algeriene.
„După ce a câștigat medalia de aur la JO de la Paris din 2024, pugilista Imane Khelif a decis să ducă o nouă luptă: aceea a justiției, demnității și onoarei”, a declarat avocatul ei, Nabil Boudi.
La rândul ei, Kirsty Burrows, reprezentantă a Comitetului Olimpic Internațional pentru protecție și sănătate mintală, a depus o plângere penală în Franța pentru abuzurile primite după ce a vorbit în favoarea lui Khelif la o conferință de presă.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te