Cine sunt noii (și vechii) miniștri propuși de premierul desemnat Vasile Tofan

Premierul desemnat Vasile Tofan a prezentat vineri, 17 iulie, după negocieri cu formațiunea de guvernare PAS, lista miniștrilor pe care îi propune în viitorul cabinet. Tofan a schimbat patru miniștri față de fostul executiv.

Nou-veniți în Guvern sunt Victoria Belous – Finanțe; Radu Musteață – Agricultură; Alexandru Gasnaș – Sănătate și Dan Suruceanu – Cultură.

Ministrul Finanțelor propus, Victoria Belous (42 de ani) revine, de fapt, pe acest post.

Ea a făcut parte din guvernul condus de Dorin Recean, fiind înlocuită în Guvernul Munteanu de Andrian Gavriliță.

La ultima sa ieșire publică, Gavriliță – care a fost criticat pentru propunerile fiscal-bugetare din ultimele săptămâni – a spus că „a obosit” și că nu știe dacă se va regăsi în noul Guvern.

Belous revine în fotoliul de ministru din Comisia parlamentară economie, buget și finanțe. În mandatul precedent, Victoria Belous a promovat o serie de reforme – noul Cod Fiscal armonizat cu legislația europeană; simplificări fiscale pentru afaceri și asistență pentru antreprenori.

Ministrul desemnat al Sănătății, Alexandru Gasnaș, (42 de ani) a fost consilier al premierului Dorin Recean. Din noiembrie 2025 este consilier prezidențial al Maiei Sandu pe probleme de sănătate.

În 2024, a fost secretar de stat al Sănătății. Gasnaș este medic neurolog și conferențiar universitar la Universitatea de Medicină de la Chișinău. A condus Departamentul de Neurologie, Boli Interne și Epileptologie al Institutului de Medicină Urgentă.

Radu Musteață (38 de ani) este, din 2021 – anul venirii la putere al PAS – director al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). La ANSA, el a făcut o reformă teritorială profundă, reducând numărul subdiviziunilor de la 35 la zece. Musteață a inițiat conceptul e-ANSA și a interzis complet încasarea plăților în numerar în cadrul agenției, fiind acceptate doar transferurile bancare.

În mandatul său a facilitat exporturile în UE, în special în sectorul avicol și al altor produse de origine animală.

Specialist în tehnologie chimică și protecția mediului, Musteață a mai condus, în 2018, Centrul Republican de Diagnostică Veterinară.

Recent, a semnat un ordin prin care a reluat importul de furaje pentru animale din Ucraina care este invocat într-o anchetă a CNA în care a fost reținută o secretară de stat.

Ministrul desemnat al Culturii, Dan Suruceanu (58 de ani), a condus complexul Chișinău Arena, un proiect asociat cu fosta guvernare democrată.

Cine rămâne în Guvern

În prezent prim-ministru interimar, Eugeniu Osmochescu (54 de ani) va rămâne în echipa lui Vasile Tofan să fie ministru al Economiei și Digitalizări. El a ocupat această funcție și în cabinetul fostului premier Munteanu. Osmochescu a fost jurist la proiectul reformei fiscale din anii 1995-1998, care a făcut tranziția de la sistemul fiscal specific economiei planificate la unul adaptat economiei de piață. El a lucrat în mai multe organizații internaționale, inclusiv într-o divizie a Grupului Băncii Mondiale.

Vicepremierul pentru Reintegrare, diplomatul de carieră Valeriu Chiveri (62 de ani), va fi responsabil de dosarul transnistrean și în Guvernul Tofan. Chiveri a fost invitat în echipa lui Alexandru Munteanu, în noiembrie 2025. În ultimele luni, șeful de la Reintegrare a avansat crearea Fondului de convergență, care presupune aplicarea taxelor pentru agenții economici transnistreni și folosirea banilor pentru proiecte de dezvoltare peste Nistru, măsură care a nemulțumit extrem regimul de la Tiraspol. De numele lui Chiveri e legată și elaborarea, în primăvara acestui an, a unui document privind „abordările de bază în procesul de reintegrare treptată a regiunii transnistrene”. Anterior, el a activat mai mulți ani în misiuni internaționale ale OSCE.

Vicepremierul pentru integrare europeană Cristina Gherasimov, (42 de ani) a intrat în guvern în 2024, după reorganizarea MAE. Atunci a fost creat și Biroul pentru integrare europeană (BIE), condus de Gherasimov – negociatoare-șefă a Moldovei pentru aderarea la UE. Ea a coordonat cele mai importante etape tehnice din parcursul european, fiind considerată „motorul diplomatic” în relația Chișinău-Bruxelles. Până să intre în guvern, ea a fost consilier președintei Maia Sandu pe politică externă și secretar general al administrației prezidențiale.

Vladimir Bolea (54 de ani) rămâne la șefia ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Bolea a mai fost ministru al Agriculturii în guvernul PAS în perioada 2022-2024. Cu o licență în istorie și alta în economie, și masterat în drept economic, Bolea a intrat în rândurile PAS în 2019, a avut mandat de deputat și este unul dintre vicepreședinții PAS.

Diplomația moldoveană va fi condusă în continuare de Mihai Popșoi (39 de ani). El a ajuns în fotoliul de vicepremier și ministru de Externe la începutul anului 2024.

Este unul dintre fruntașii PAS, iar între 2019 și 2024 a fost vicepreședinte al Parlamentului.

Susținătorii PAS l-au lăudat pe Popșoi pentru prestația sa în procesul de integrare europeană și deschiderea oficială a negocierilor de aderare la UE.

Cel mai longeviv ministru din guvernul Tofan este cel al Apărării, Anatolie Nosatîi (53 de ani). El exercită această funcție din 2021, încă din primul guvern al PAS, condus de Natalia Gavrilița. Nosatîi a devenit o figură vizibilă odată cu începerea procesului de modernizare a armatei. Opoziția prorusă îi reproșează lui Nosatîi că ar participa la „militarizarea Moldovei”, iar unele partide parlamentare și extra-parlamentare i-au cerut demisia în contextul unor incidente din armată legate de cazuri letale ale unor militari în termen.

La Energie a rămas Dorin Junghietu (pe 10 august va împlini 40 de ani). El a ajuns în guvern la începutul lui 2025, după demiterea lui Victor Parlicov de către premierul de atunci Dorin Recean. Până la numire, cu o carieră de peste 16 ani în sectorul privat internațional, Junghietu a fost candidatul Chișinăului la șefia „Moldovagaz”, compania-fiică a „Gazprom”.

Nu a mai ajuns să fie numit în această funcție, chiar dacă fusese agreat formal de conducerea monopolistului rus.

La Mediu a rămas Gheorghe Hajder (30 de ani). Anterior guvernării Munteanu, a fost secretar de stat la Mediu, dar odată cu remanierile guvernamentale de la începutul anului 2025 a fost avansat în fotoliul de ministru, succedându-l pe Sergiu Lazarenco. A fost omniprezent în depășirea crizei apei provocate de poluarea Nistrului, urmare a atacurilor rusești asupra infrastructurii critice din Ucraina. A inițiat câteva reforme în sector, cum ar fi extinderea și reabilitarea pădurilor; reorganizarea agenției „Moldsilva”.

În vârstă de 35 de ani, Dan Perciun este unul dintre fruntașii partidului de guvernare PAS. A fost numit inițial șef la Educație în iulie 2023. Dan Perciun nu a ascuns că a avut discuții tensionate cu fostul premier Alexandru Munteanu, înainte ca acesta să-și dea demisia. El este văzut ca un reformator, fiind „crescut” în ministerul Educației condus de Maia Sandu încă în Guvernul Filat. În mandatele anterioare, Perciun a implementat o serie de reforme, cum ar fi reforma universitară, digitalizarea școlilor și crearea unei rețele ambițioase „Școli Model”.

La Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru (43 de ani) a venit în noiembrie 2025. Are o bogată experiență în domeniul politicilor sociale, fiind în trecut adjunctă a Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA).

În cele câteva luni de activitate în calitate de ministru, Plugaru s-a remarcat prin începutul unor reforme sociale, inclusiv anunțarea reformei concediilor și reforma salarială în asistența socială.

Vasile Tofan îl lasă la Justiție pe juristul Vladislav Cojuhari (41 de ani), în trecut angajat în structurile MAI, cea mai înaltă funcție deținută fiind cea de secretar general.

Cojuhari a venit la Justiție în cabinetul trecut, dar în toate aceste luni a stat oarecum într-un con de umbră, fără a ieși foarte des în public.



Șefa Afacerilor Interne (MAI), Daniella Misail-Nichitin (49 de ani), a intrat în Guvern în 2022, exercitând câteva funcții, iar din 2024 cea de ministru. Misail-Nichitin este a doua femeie din fruntea MAI, după Ana Revenco (2021-2023). Ambele provin din societatea civilă. Actuala ministră este specialistă pe protecția drepturilor omului, prevenirea violenței de gen și combaterea traficului de ființe umane. Sub mandatul lui Misail-Nichitin însă au fost constatate o serie de crize în interiorul sistemului – scandalul legat de reținerea unor ofițeri din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate într-un dosar de mită de 400.000 de dolari și cazul camionului cu arme depistat la graniță de oamenii legii din România.

Vasile Tofan urmează să prezinte marți, 21 iulie, în Parlament, programul său de guvernare și va cere votul de încredere al deputaților pentru echipa sa.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te