Comunicarea online, tot mai populară printre politicienii și partidele din R. Moldova

Președintele Igor Dodon a anunțat că își lansează o platformă suplimentară de comunicare cu cetățenii pe canalul său de YouTube, dar și pe rețelele de socializare. „La fiecare sfârșit de săptămână voi răspunde la cele mai importante, interesante și, de ce nu, provocatoare întrebări venite direct de la cetățeni”, a scris Dodon pe Facebook. În ultimii ani, tot mai mulţi politicieni folosesc rețelele sociale pentru a-şi promova imaginea şi a interacționa cu potențialii alegători. Cât de eficiente sunt aceste instrumente pentru a ajunge la electorat?

Exemplul lui Donald Trump, care și-a făcut viză de reședință pe Twitter, este molipsitor. Politicienii moldoveni încearcă și ei să cocheteze cu internauții pornind de la statisticile care spun că Internetul este o sursă tot mai importantă de informare. Potrivit sondajelor de opinie, 40 la sută dintre cetățeni se informează de pe rețelele de socializare.

Valorificarea reţelelor de socializare s-a produs mai cu seamă în ultimii ani, luând amploare în campaniile electorale. A devenit deja o obișnuință ca postările demnitarilor, de pe Facebook şi Odnoklasniki - cele mai populare reţele sociale în Moldova - să apară mai rapid decât comunicatele de presă ori ca luările lor de atitudine să fie preluate în comunicate.

Mihai Mogîldea

Mihai Mogîldea de la Institutul de Politici şi Reforme Europene a analizat comportamentul partidelor şi politicienilor în cea mai recentă campanie parlamentară, cea din februarie. Expertul constată că, odată cu utilizarea platformelor social media în discursul politic, s-a produs o schimbare în modul în care politicienii interacționează cu publicul:

„Orientarea trece de la campaniile care sunt desfăşurate, de exemplu, în stradă sau la TV, din ce în ce mai mult spre dimensiunea online pentru că acolo găsim un public destul de larg. Acolo putem găsi un public care are aceleaşi preferinţe atât de ordin economic, politic, cât şi ideologic. Ştim că pe Facebook putem face acest lucru. Or anumiţi utilizatori văd un anumit tip de mesaje şi este foarte uşor să ajungi la acest public ţintă. Cu siguranţă că instrumentele tradiţionale de promovare vor rămâne actuale în contextul ţării noastre în care avem o mulţime de votanţi care încă nu utilizează reţelele de socializare şi au practic o interacțiune directă cu concurenţii electorali.”

Cel mai popular politician moldovean pe Facebook este lidera Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, cu peste 160 de mii de aprecieri, fiind urmată de președintele Partidului Platforma DA, Andrei Năstase, cu 110 de mii de urmăritori. Președintele Igor Dodon este urmărit de peste 35 de mii de utilizatori.

De altfel, ne amintim că popularitatea pe Internet i-a jucat festa lui Andrei Năstase, care anul trecut a pierdut mandatul de primar de Chișinău după ce judecătoarea Berdilo a socotit că îndemnul lui Năstase, lansat în ziua alegerilor locale, ar fi influențat părerea câtorva zeci de mii de alegători. Judecătoarea a neglijat vocile critice ale experților care i-au reproșat că ea a făcut un calcul arbitrar și deplasat.

Cifrele de audiență pe internet nu pot fi omologate nici pe aproape cu numărul susținătorilor pe care îi au politicienii în realitate. Și totuși, faptul că mii de oameni le urmăresc activitatea confirmă că alegătorul de pe online este important, spune Mihai Mogîldea.

Expertul observă că în ultimii doi ani, în special, s-a intensificat activitatea partidelor în social media. Partidele au început să investească mai multe resurse în speranţa ca mesajele lor să ajungă la un public cât mai larg şi să aibă influenţă cât mai mare asupra votului:

„Pe Facebook, cea mai urmărită formaţiune este Partidul Şor, urmat de PL, PD, blocul ACUM şi PSRM. Pe Odnoklasniki cea mai urmărită formaţiune este Partidul Nostru care este urmat la mare distanţă de celelalte partide. Alte instrumente, cum ar fi Youtube sau Instagram, sunt foarte puţin utilizate de către partide. Pe aceste platforme putem observa politicieni care îşi promovează imaginea. O să găsim pe Instagram pagini foarte active ale preşedintelui Igor Dodon sau a Maiei Sandu. Aceşti lideri politici vor cumva să facă diferenţa în percepţia alegătorilor între ce reprezintă ei ca lideri politici şi ce reprezintă partidul în sine.”

Datorită creșterii numărului de utilizatori și de setări existente pentru distribuirea informației, platformele sociale au devenit un instrument bun pentru a ajunge la mulți alegători. Există însă şi riscuri, spune Mihai Mogîldea. Falsurile și manipulările se răspândesc tot atât de repede ca informaţiile veridice, iar comunicarea online nu este sub nicio formă reglementată în Moldova, inclusiv în campanii electorale.

O altă problemă e că puţini politicieni şi partide raportează cheltuielile pentru publicitatea online sau pentru postările sponsorizate care ajung la un număr foarte mare de utilizatori de reţele. În Moldova nu sunt dezvoltate instrumente care să monitorizeze cum sunt cheltuiţi aceşti bani, către ce mesaje sunt orientaţi şi mai ales sumele reale alocate pentru promovare, care în mod normal ar trebui să figureze în rapoarte oficiale.