Concluziile CEC după alegerile prezidențiale

Una dintre propuneri se referă la mărirea numărului de buletine la secțiile de votare din străinătate, de fapt, dublarea numărului – de la 5 mii la 10 mii – pentru a se evita situații ca cea de la aceste alegeri unde la unele secții din străinătate buletinele s-au terminat, deși mai erau doritori să voteze, care au fost obligați să facă alte sute de kilometri către alte secții de votare.

Concluziile CEC după alegerile prezidențiale

Dar ce conține raportul CEC prezentat luni şi care este drumul pe care îl mai au de făcut până la validare rezultatele votului din 15 noiembrie?

Raportul de totalizare a alegerilor urma să fie aprobat duminică de CEC, dar nu a întrunit numărul necesar de voturi, motiv din care a fost reexaminat luni. Din toate recomandări menite să îmbunătățească procesul electoral, cele mai multe discuții a stârnit propunerea de a dubla cota maximă de buletine de vot pentru secțiile din diaspora. Membru CEC Andrei Volentir şi-a exprimat opinia că 10 mii de buletine de vot ar fi un număr exagerat, 7 mii fiind suficient.

„Practica a arătat că doar în câteva secţii de votare, le numărăm pe degetele de la o mână, buletinele s-au epuizat pe parcursul zilei în turul doi de scrutin. Preponderent e vorba, în primul rând, de Germania. Acolo problema a constat în faptul că avem o concentraţie mare de cetățeni, dar am avut o condiţie impusă de autorităţile germane de a deschide un număr limitat de secţii de votare. numărul de buletine de vot nu ar fi soluţionat problema definitiv. Noi putem să dăm şi 20 de mii, şi 30 de mii de buletine de vot, dar problema este că orice secţiE de votare are o anumită capacitate de absorbţie estimată la 6-7 mii, nu mai mult.”

Ziua alegerilor, Kassel, Germania, 15 noiembrie 2020

Aceste argumente nu au convins majoritatea membrilor CEC, care au sprijinit propunerea iniţială de a dubla numărul de buletine de vot în străinătate.

„În condițiile în care se preconizează instituirea a două zile de votare cred că numărul de 7 mii nu va fi suficient pentru anumite secţii. Cred că e mai oportun să menținem un număr maxim de 10 mii ca să avem posibilitatea să acoperim toţi solicitanţii de a vota în diaspora”, a argumentat membrul CEC, Dumitru Pavel.

La scrutinul din 15 noiembrie a participat un număr record de alegători din diaspora. În cel puţin 7 secţii de votare s-a epuizat numărul maxim de 5 mii de buletine de vot, iar mulţi alegători au fost nevoiţi să mai facă sute de kilometri către alte secții de votare.

Raportul cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcția de președinte aprobat de CEC propune simplificarea și clarificarea regulilor în ce privește depunerea cererilor pentru votarea la locul aflării, precum şi posibilitatea elevilor şi studenților să voteze la orice secţie de votare din localitatea în care se află instituția de învățământ la care îşi fac studiile. Documentul mai prevede că până la restabilirea controlului asupra regiunii transnistrene, alegătorii de acolo să poată vota în oricare din secțiile de votare distincte. Deşi a sprijinit aceste şi alte propuneri incluse în raport, vicepreşedintele CEC Vladimir Şarban a optat pentru intervenție mai largă şi complexă de îmbunătățire a legislației electorale, inclusiv pentru revizuirea listelor de alegători care mai includ încă persoane decedate.

„Fie actuala componență a CEC, fie viitoarea în cazul unor alegeri anticipate trebuie să beneficieze de un Cod Electoral ajustat aşa încât să putem organiza alegeri fără necesitatea elaborării unor norme suplimentare, circulare, instrucţiuni de moment ş.a.m.d.”

CEC şi-a atras mai multe critici din partea observatorilor locali şi internaționale, inclusiv pentru o circulară emisă în ajun de alegeri care restricționa partidele să-şi sprijine financiar candidații sau pentru că nu a fost foarte activă în examinarea şi soluționarea litigiilor electorale, în special ale celor legate de pretinse cheltuieli nedeclarate în campanie.

Raportul de totalizare a scrutinului elaborat de CEC urmează să fie transmis Curţii Constituţionale împreună cu procesul-verbal de totalizare a rezultatelor alegerilor prezidențiale câștigate de Maia Sandu. Curtea Constituţională trebuie să confirme sau să infirme legalitatea alegerilor în termen de 10 zile, dar nu mai devreme de soluționarea definitivă în instanțele de judecată a contestațiilor legate de desfășurarea scrutinului. Învinsul cursei Igor Dodon a depus în instanţe mai multe contestaţii legate, între altele, de pretinse cazuri de transportare organizată a alegătorilor din diaspora la secții de votare, de tentative de a împiedica votul alegătorilor din regiunea transnistreană sau implicarea unor oficiali din exterior în campanie în sprijinul Maiei Sandu. Unele contestații au fost declarate inadmisibile de instanțele judecătorești, soarta altora rămâne deocamdată neclară.

Amintim că la precedentul scrutin prezidenţial din 2016 Curtea Constituţională validând rezultatele a transmis Parlamentului șase adrese de natură să soluționeze mai multe probleme legate, între altele, de implicarea bisericii în campanie, de folosirea discursului de ură, a minciunii mediatice şi transportarea organizată a alegătorilor şi mituirea lor. La o distanță de patru ani, în 2020 CEC a inclus aceste recomandări într-un proiect de modificare a Codului Electoral, proiect votat în această vară doar în prima lectură, ulterior abandonat de majoritatea parlamentară de atunci PSRM-PD. Întrucât amendamentele la legislația electorală continuă să zacă în Parlament, actualul scrutin a fost umbrit de aceleași abateri ca precedentul.