Potrivit consilierului prezidențial Veaceslav Negruța, Consiliul a decis să facă recomandări către mai multe instituții, inclusiv în adresa parlamentului, care are trei proiecte de legi restante ce ar oferi mai multă autonomie regulatorului, dar și către Consiliul Superior al Magistraturii - să se asigure că toți judecătorii respectă legea în deciziile adoptate.
Your browser doesn’t support HTML5
În ultimele luni mai multe decizii calificate în comentariile din spațiul public drept controversate au legătură cu piața asigurărilor. Chiar săptămâna trecută procurorul general Alexandru Stoianoglo a anulat o serie de ordonanțe prin care câteva imobile din centrul Chișinăului erau pe cale să ajungă în posesia unor intermediari de afaceri. În comunicatul de presă al procuraturii se spunea că beneficiar efectiv al acestora era ex-deputatul Veaceslav Platon, eliberat anul trecut din închisoare.
### Vezi și... ### Rusia: sora omului de afaceri Veaceslav Platon, condamnată în dosarul „Laudromat”Aceste ordonanțe constituie doar un mic episod din evoluțiile îngrijorătoare de pe piața asigurărilor, spune consilierul prezidențial Veaceslav Negruța:
„Sunt mai multe semnale alarmante care au fost prezentate pe parcursul anului 2020 și acum în 2021 ce se întâmplă acolo, cu anumite decizii, anumite litigii, inclusiv decizii de judecată care creează un disconfort pentru statul R. Moldova. Respectiv raportorii au adus informație importantă la cunoștința membrilor Consiliului. Decizia Consiliului a fost una pe măsură, cu recomandări către parlament, către guvern, către regulatorul CNPF și Procuratura Generală pentru a interveni și a crea, pe de o parte, instrumentarul legal și normativ necesar pentru măsuri adecvate și, pe de altă parte, de a investiga acele lucruri urâte care se întâmplă în sectorul asigurărilor, inclusiv anumite acțiuni concertate”.
### Vezi și... ### Valeriu Pașa: Grupările oligarhice s-au coalizat împotriva Maiei SanduAnterior mai mulți judecători au fost suspectați că ar acționa la indicații dictate de Veaceslav Platon, unii comentatori au presupus că ar fi fost remunerați pentru deciziile favorabile comanditarului. În cadrul dosarului „spălătoriei rusești”, 13 magistrați au fost reținuți, vinovăția lor nu a fost însă probată. Mai mult, recent procurorii au recalificat acțiunile multor judecători inculpați care au legalizat în R. Moldova tranzacții fictive, fapt ce a generat o serie de critici la adresa procurorului general, bănuit că ar avea o relație specială cu Veaceslav Platon. Alexandru Stoianoglo neagă repetitiv alegațiile și a declarat că investigațiile sunt în derulare.
Potrivit consilierului prezidențial pe probleme economice, Veaceslav Negruța, una din recomandările Consiliului Suprem de Securitate se adresează Consiliului Superior al Magistraturii să se asigure că toți judecătorii respectă legea și nu „favorizează persoane cu interese în acest sector”. Acest lucru nu trebuie calificat drept ingerință în activitatea justiției, crede Negruța.
Există exemple și cazuri când deciziile au un caracter vădit ilegal
„Există exemple și cazuri când deciziile au un caracter vădit ilegal și lucrurile acestea sunt cunoscute public. Recomandarea Consiliului vizează strict respectarea legii. E vorba de recomandarea către organul care supraveghează activitatea judecătorilor, când e vorba de anumite abateri disciplinare și atenționarea este una perfect logică și perfect legală”.
Consiliul Suprem de Securitate a mai examinat și evoluțiile din domeniul microcreditării, conectat la piața asigurărilor. Către 2023 Banca Națională urmează să preia parte din supravegherea acestei piețe, doar că deocamdată tranziția s-ar lăsa mult așteptată. Președinția a dorit să se asigure că de acum încolo dialogul celor implicați va fi mai proactiv, iar deciziile anterioare vor fi puse în aplicare.
### Vezi și... ### Căile Ferate din Moldova, între faliment și reformăUn alt subiect de actualitate - situația financiară a întreprinderii de stat Calea Ferată - a fost amânat, deoarece a doua oară directorul interimar al acesteia a invocat motive de boală. Mai mult de jumătate de milion de lei ar datora administrația salariaților care amenință cu intrarea în grevă generală dacă nu-și primesc lefurile până pe data de 25 aprilie.