Linkuri accesibilitate

Inga Grigoriu: Raportul Laundromat privind spălarea banilor va fi gata în martie (VIDEO)


Activitatea comisiei parlamentare „Laundromat” a ajuns la jumătate de cale, fiind acumulat un volum mare de informații.

Inga Grigoriu, preşedinta comisiei pentru investigarea aşa-numitului caz Laundromat, sugerează că organele de drept nu vor să-i pedepsească pe cei responsabili de spălarea banilor chiar daca totul este cunoscut Procuraturii Generale și procurorilor.

Inga Grigoriu: Raportul Laundromat privind spălarea banilor va fi gata în martie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:15 0:00
Link direct

Europa Liberă: Ancheta parlamentară a scos la lumină mai multe informații în cazul spălării de bani prin băncile moldovenești. Suma, se zice, ar fi de 22 de miliarde de dolari. Unii experți au vorbit și de 70 de miliarde. Ați declarat că ați ajuns la jumătatea termenului pe care vi l-ați propus ca să aduceți mai multă informație pe acest caz. Până unde ați ajuns și ce trebuie să cunoască astăzi cetățeanul despre această operațiune de mari proporții de spălare a banilor.

Inga Grigoriu: „Este o mare manipulare în public și ea vine din direcția Procuraturii Generale. Lumea trebuie să cunoască acest lucru. ”

Inga Grigoriu: Cine și cum a furat miliardul?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:33:53 0:00

Europa Liberă: De ce credeți că procuratura ar manipula?

Inga Grigoriu: „Pentru că, bat alarma și fiind în emisiunea Dvs., ei vor să claseze acest dosar, motivul fiind lipsa infracțiunii predicat, adică lipsa infracțiunii inițiale. Dar tocmai azi am văzut în știri, inclusiv din Federația Rusă, un bancher implicat în tipologia laundromat a venit cu niște dezvăluiri în cadrul anchetei din Federația Rusă. În Federația Rusă se petrece această anchetă, procurorii anticorupție, Procuratura Generală trebuie să corespondeze cu omologii lor din Federația Rusă și să acționeze în vederea acestui dosar, neclasându-l, așa cum au făcut cu dosarul coruperii deputaților din anul 2014. Ce era acolo? Bani din laundromat folosiți pentru a corupe deputați și a schimba conjunctura politică din legislativ.”

Europa Liberă: Dvs. ați trimis 23 de întrebări Procurorului General, Alexandr Stoianoglo, și ați spus că la o jumătate din ele ați primit răspunsuri. Ați putea să ne treceți în revistă ce ați vrut să aflați de la el și ce răspunsuri v-au mulțumit și la care întrebări nu ați primit răspunsul definitiv sau cel pe care-l cunoaște procuratura și nu l-a oferit și opiniei publice?

Noi avem informații cum instituțiile statului informau acest organ consultativ

Inga Grigoriu: „Noi, de fapt, i-am făcut această invitație în calitate de ex-deputat, ex-vicepreședinte al parlamentului, ex-președinte al Comisiei parlamentare securitate națională și de aici, din oficiu, pentru că era președinte de această comisie, dumnealui era membru al Consiliului Suprem de Securitate. Deci, absolut toate întrebările ce țin de securitatea R. Moldova se discutau în cadrul acestui consiliu pe lângă președinte. Noi avem informații cum instituțiile statului informau acest organ consultativ. Entitățile raportoare sunt cele mai importante din R. Moldova, de la sistemul justiție și până la sistemul financiar.”

Europa Liberă: Și ce informație se conținea în acele rapoarte?

Inga Grigoriu: „Noi avem scrisorile prin care a fost informat acest consiliu de către SIS, de către Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, de către BNM. Noi am văzut ce raport a emis acest consiliu într-un final. Și apropo, aceste trei rapoarte o să le vedeți public. Ele au fost desecretizate de dl Timofti în 2015. În fiecare an, 2012-2013-2014, se referea la câte un eveniment nefast. Iată noi acum, investigând, practic, făcând munca unui detectiv, vedem că toate aceste trei evenimente – jaful bancar, atacurile raider și laundromatul rusesc – reprezintă, de fapt, un șir de evenimente conectate unele cu altele, ele având aceiași autori, aceiași protagoniști, aceiași oameni care implementau această schemă la noi, în R. Moldova.”

Europa Liberă: Se poate sau nu încă vorbi despre nume, prenume, sume? Sau trebuie totuși să așteptăm decizia instanței, verdictul instanței?

Inga Grigoriu: „Eu vreau să vă spun că toate aceste nume care sunt implicate, care au construit arhitectura acestei tipologii, sunt cunoscute, inclusiv și de dl Stoianoglo, de toți procurorii care, în 2014, au recepționat materialele acumulate de către Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, unde era demonstrat cu nume/prenume, cont IP, suma de bani, beneficiarul inițial, de unde pleca, la cine se oprea în jurisdicțiile străine. Noi nu vorbim de literatură artistică, aici e vorba de cifre, de matematică, de lucruri concrete, reale, pe care le vezi. Și această operațiune a lăsat urme atât în R. Moldova, pe plan, național, cât și pe plan internațional. Dar încă nu totul se cunoaște.”

Europa Liberă: Au fost voci care au spus că totuși pe teritoriul R. Moldova tranzacțiile ar fi fost făcute în corespundere cu norma și cu spiritul legii și că de asta nu ar putea să fie aduși pe banca acuzaților cei despre care se bănuiește că ar fi făptașii.

Inga Grigoriu: „Este o manipulare și o minciună, pentru că, dacă e să vorbim despre operațiunea în sine, care s-a petrecut prin intermediul ordonanțelor judecătorești, asta este doar o parte a acestei mari tipologii. Pentru că eu nu sunt sigură că în R. Moldova sunt doar 22 de miliarde. Poate 70 de miliarde? Eu am văzut studiul sau raportul făcut pentru Transparency International, dar sunt anumite întrebări acolo, modul cum au fost calculați acești bani. Pentru că, de fapt, convertirea în valută se petrecea în afara teritoriului R. Moldova și aici noi trebuie să înțelegem. Dar eu vorbesc și de alte modalități de spălare de bani, pe care noi le-am descoperit între timp și am făcut un studiu de caz pe o fabrică care a fost devalizată, bancrotizată cu scopul de a o folosi în...”

Europa Liberă: Ați nominalizat-o, fabrica de carton.

Inga Grigoriu: „... da... cu scopul de a o folosi în obținere de credite neperformante și asta a fost în anul 2010. Dar când o să vă uitați, o să găsiți acolo 5 companii din off-shore, cărora BEM-ul le-a transferat sume impresionante și ele fac parte din tipologia laundromat.”

Europa Liberă: Dar când vorbim despre spălarea banilor, ne referim doar la tranzitarea banilor pe teritoriul R. Moldova?

Inga Grigoriu: „Prin Transnistria și astăzi au loc spălări de bani. Noi am pus o întrebare Serviciului de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, de curând, cu privire la faptul că, prin intermediul instituțiilor financiare se scot, în numerar, bani în proporții deosebit de mari. Noi încă nu avem răspunsul acestei instituții. O să insistăm să-l obținem cât de curând, pentru că l-am făcut acum două săptămâni.

Este ceva separat, care noi am descoperit în momentul cât audiam anumiți participanți în cadrul audierilor publice ale comisiei. Și vrem să înțelegem de sume este vorba, pentru că dacă este vorba de bani extrași în numerar, de sute de milioane, că o fi euro, că o fi dolari, că o fi lei, trebuie să ne spună într-un final Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Dar pentru ce au fost acești bani necesari de a fi extrași? Bine, noi înțelegem pretextul, pentru că atunci erau și alegerile din 2019, după care s-a schimbat guvernarea, ați văzut, cineva a fugit cu avioanele. Vrem să înțelegem dacă au fost scoși acești bani de pe teritoriul R. Moldova și cum au fost scoși acești bani. Deși nouă cineva ne-a explicat: iată așa, în gentuțe au fost scoși, duși peste hotare. Dar o parte au rămas și în R. Moldova. De asemenea vreau să vă spun că spălarea de bani prin băncile din Transnistria la fel reprezintă o întrebare pe care noi trebuie să o elucidăm. Vedeți? Fiecare etapă a acestui megadosar – laundomatul – ne face să descoperim noi și noi evenimente, noi și noi pagini, noi și noi acțiuni în cadrul acestei scheme/operațiuni/tipologii.”

Europa Liberă: Eu am întrebat ce ați aflat nou din cele 12 răspunsuri, pentru că 23 de întrebări ați adresat Procurorului General și ați spus că doar la jumătate răspunsul ar fi fost cât de cât adecvat. Ce ați aflat nou din răspunsurile primite de la Procurorul General?

Inga Grigoriu: „Toată lumea a aflat că dl Stoianoglo, fiind membru al CSS, probabil umbla cu urechile astupate, ochii închiși. Pentru că este imposibil să auzi din presă, cu câțiva ani în urmă, dumnealui având un statut important în cadrul CSS. Și acolo se discuta. Noi, imediat cum o să primim câteva răspunsuri de la SIS, pe lângă cele pe care le-am obținut până acum, o să-i trimitem, probabil, o scrisoare cu dedicație dlui Stoianoglo, să-și amintească ce a spus în anul 2012, de exemplu, fiind informat de către fostul director al SIS, Vadim Vrabie, pe care îl avem invitat acum, miercuri. Noi suntem foarte curioși cum dumnealui, ori a lipsit de la acele ședințe, pentru că era imposibil.”

Europa Liberă: Dar cum vă explicați că nu toți cei invitați vin la audieri?

Inga Grigoriu: „Cel mai probabil că se simt vizați – unu la mână. Așa credem noi. Pentru că cei care ar vrea să ne spună mai multe, să colaboreze cu o anchetă parlamentară de investigație. Noi nu substituim ancheta oficială, demarată, sper eu că o să și fie dusă la capăt, de către instituțiile...”

Europa Liberă: Dar n-aveți certitudinea că ancheta aceasta se face acum la procuratură?

Inga Grigoriu: „Dvs., dacă nu greșesc, în decembrie, în cadrul unei emisiuni TV, dl Stoianoglo spunea că nu au dovezi. Dar noi am fost puși pe alertă atunci când procuratura, pentru a clasa acest dosar, a solicitat opinia a trei profesori de la o instituție de învățământ și opinia acelor profesori era că, în cazul lipsei acțiunii predicat, atunci nu există infracțiune. Pe noi ne-a pus în gardă, noi am făcut o conferință de presă, am ieșit, am expus poziția noastră și dl Stoianoglo, bolnăvicios, a doua zi, a venit cu o reacție. Asta ne-a pus în gardă și am vrut să-i facem o invitație cât mai rapidă.”

Europa Liberă: Cine nu s-a prezentat la audieri? Cine sunt ei?

Inga Grigoriu: „Dl Tănase Alexandru, care, pe lângă intuiția dumnealui că noi îi vom pune întrebarea cu privire la modificarea taxei de stat...”

Europa Liberă: Dumnealui atunci era ministrul justiției?

La calculele pe care le-am făcut, peste 10 miliarde de dolari au fost ratați de către bugetul de stat

Inga Grigoriu: „Nu, atunci dumnealui era deputat. Deputat, în 2010, a venit cu acea inițiativă legislativă de modificare acelei taxe, plafonarea ei în instanțele de judecată, atunci când este vorba de litigiile economice, în instanțele de judecată, motivând că toți cetățenii trebuie să aibă dreptul sau acces liber la justiție. Pe când, noi am văzut, în timp, că odată cu modificarea acestui articol a permis ca să reducă din cheltuielile pe care le avea arhitecții acestei tipologii. La calculele pe care le-am făcut, peste 10 miliarde de dolari au fost ratați de către bugetul de stat. Dacă R. Moldova a acceptat ca prin instituțiile sale să se spele bani, măcar ceva din asta să aibă. Că așa, din câte am văzut, bugetul de stat a suferit, sistemul de justiție și-a știrbit din imagine, instituțiile financiar-bancar au alerat o mulțime de investitori, potențiali investitori care, știind ce se întâmplă în R. Moldova și, mai ales, văzând că noi am fost incluși în Raportul MONEYVAL, cu privire la spălările de bani care se petrec, și anume din cauză că s-a modificat legislația, care a permis, a făcut aceste breșe, aceste ferestre, prin care au trecut banii, mai ieftin fiind pentru cei care aveau grijă să se întâmple.”

Europa Liberă: Cine nu s-a mai prezentat la audieri?

Inga Grigoriu: „Dar pe lângă modificarea taxei de stat (am vrut să continui cu dl Tănase) este și codul de executare. Iată aici tot este un aspect important. Nu s-a vorbit până acum în investigațiile care au fost făcute. Noi am elucidat, în cadrul cercetării materialelor și mai ales în cadrul cercetărilor a cum s-a modificat cadrul legislativ. Și am văzut că codul de executare, la două puncte, extinderea competențelor teritoriale a executorilor judecătorești, sunt cei care au executat într-o instanță, într-o bancă din Moldova, deciziile judecătorilor de la toate judecătoriile din raioane, care au emis. Asta a fost la noi întrebarea. Și la fel cu onorariul acestor executori. Pentru că, o să vedeți, la onorarii, executorii trebuiau să-și calculeze din suma pe care noi o avem, 22 de miliarde, cel puțin nouă miliarde de lei, toți cei cinci, pe perioada 2012-2014, cât a avut loc tipologia. Dacă s-a făcut lucrul ăsta noi nu știm. Pentru că am întrebat fiscul, că ei trebuiau să-și achite și impozitele, asta ar fi 1,7 lei, pe lângă cele 10 miliarde ratate.”

Europa Liberă: Dar toți judecătorii în dosarul laundromat au fost achitați și chiar repuși în funcții.

Inga Grigoriu: „Și chiar repuși în funcții.”

Europa Liberă: Vă întrebam cine a mai fost invitat la audieri și nu a dat curs invitației.

Inga Grigoriu: „Dl Mihai Poalelungi.”

Europa Liberă: Pe el de ce l-ați invitat?

Inga Grigoriu: „Noi am vrut să-l întrebăm de ce în anul 2014 dumnealui a alertat, printr-un briefing de presă, printr-o conferință, dacă vă amintiți, cu privire la faptul că se execută ordonanțe judecătorești fictive, cu datorii fictive. Și atunci noi am vrut să-i punem mai multe întrebări decât faptul că dumnealui a elaborat atunci un dosar și l-a trimis la CSJ și a solicitat scoaterea imunității acestor deputați, ca ei să poată să fie în continuare anchetați în cadrul anchetei. Dar am avut o serie de mai multe întrebări către dl Poalelungi. Din discuțiile pe care le-am avut și cu alți colaboratorii ai instituțiilor care au avut misiunea să supravegheze, să investigheze, să elucideze, am aflat câteva informații și am fi dorit ca dumnealui să ne răspundă la acele informații. De ce, de exemplu, unii judecători executau acele datorii fictive, litigiile fictive, dar alții nu le executau? Pentru că, în total, avem 16 executori, dar 24 de ordonanțe nu au fost executate. Am vrut să înțelegem cum anume sau cine anume venea în instanța de judecată, cine venea la judecători? Amintiți-vă că și dna Manole, în 2019, a spus că judecătorii în aceste operațiuni erau intimidați, erau presați. Dar și am vrut să-l întrebăm ce a discutat cu Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, la ce concluzii au ajuns împreună și de ce nu au urmat recomandările.”

Europa Liberă: Și pe cine mai așteptați la audieri?

Inga Grigoriu: „Iată acum trebuie să vină ex-director SIS, cum am spus.”

Europa Liberă: Dl Vrabie.

Inga Grigoriu: „Dl Vrabie, da. De asemenea, avem invitați și executori judecătorești, și judecători. Vedem cine ne dă curs. Pe lângă asta, mai avem și foști procurori, cărora, la fel, le așteptăm răspunsul. La fel, avem și foști avocați, care, la fel, în anul 2014, au înțeles că aceste evenimente sunt în strânsă legătură unele cu altele – și atacurile raider, și jaful bancar, și spălătoria de bani de proveniență obscură din Federația Rusă.”

Europa Liberă: Aceleași personaje s-ar putea să fi avut legătură cu așa un cerc vicios și să pregătească...

Inga Grigoriu: „Da, la fiecare etapă, să pregătească modificarea cadrului legislativ. Deci, ce s-a făcut în 2010. S-a făcut, s-a atestat, prima tranzacție suspectă. Așa, instituțiile nu au reacționat, totu-i bine! Pașii următori: se intervine în legislație, nimeni nu înțelege. Unii deputați, într-adevăr... iată, chiar eu, fiind deputat de rând, uneori îmi este greu să înțeleg că, iată, trei cuvinte, acele trei cuvinte, ar însemna o fraudă pe viitor. Deci, noi trebuie să fim foarte și foarte atenți. Poate atunci, fiind în cadrul alianței de guvernare, și toată lumea spera și credea, spera, și-a pus o speranță. Nimeni nu-și putea închipui că anume în anii aceia se vor modifica legi astfel încât și bani să fie spălați prin R. Moldova, și să se petreacă jaful bancar, și să aibă loc atacuri care să preia instituții financiare.”

Europa Liberă: Dvs. ați spus că o comisie parlamentară nu poate să înlocuiască o anchetă pe care trebuie să o facă justiția. Și tot Dvs. v-ați arătat îngrijorată că acest dosar poate fi cu ușurință clasat.

Inga Grigoriu: „Exact.”

Europa Liberă: Dacă se clasează dosarul în baza argumentelor că nu există suficiente dovezi sau că nu totul a fost făcut în conformitate cu legislația, toată această muncă a Dvs. ce rezultat va avea?

Inga Grigoriu: „În primul rând, ei nu pot să invoce astfel de argumente, pentru că sunt dovezi. Eu am explicat în debutul emisiunii că această operațiune a lăsat urme, nu este vorba de literatură artistică sau ceva abstract. A lăsat urme concrete. Toate aceste urme, toate aceste nume, toate aceste adrese, beneficiari, toate aceste materiale au fost transmise procuraturii – unu la mână. Unicul motiv pe care ei au încercat să-l invoce, dar văd că s-au oprit. Imediat cum și-a început activitatea comisia parlamentară, nu mai văd acel argument – lipsa infracțiunii inițiale. Pentru că în cadrul anchetei din Federația Rusă, ea încă se petrece, și deja am văzut azi patru nume rostite.”

Europa Liberă: Ale cui nume?

Inga Grigoriu: „Persoane expuse politic din R. Moldova.”

Europa Liberă: Cine sunt ele?

Inga Grigoriu: „Este foarte simplu. Jurnalul (Jurnal TV – n. red.) a făcut această știre. Este vorba de Plahotniuc, este vorba de Șor, este vorba de Usatîi și este vorba de Platon. Patru persoane și fiecare a avut misiunea sa în această operațiune. Unii bani mergeau în partea aceea a lumii, alții acolo mergeau, aici cineva se îngrijea ca judecătorii să emită ordonanțele, cineva se înțelegea în bănci, cineva avea grijă ca BNM, Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor să ducă o muncă furtunoasă, dar mică, într-un final, să nu se întâmple. Sunt foarte multe lucruri pe care le vedem. Pentru că eu chiar văd. Au fost informate instituțiile, a fost colaborare între una și a doua instituție, dar vedeți că nu se întâmpla nimic. La nivel de procuratură nu se întâmpla nimic. Asta dă de bănuit că lucrurile erau aranjate, fiecare avea domeniul său de responsabilitate.

Și încă o dată vreau să zic Procuraturii Generale, chiar că ceea ce se întâmplă acuma pe interior – dl Stoianoglo în zadar încearcă să manipuleze cu procurorii. Eu recomand tuturor procurorilor să fie liberi și independenți, să fie curajoși. Pentru că dumnealui, unicul lucru care poate acum să-l invoce acum procurorilor este că procurorii nu vor reuși. Iată întrebarea Dvs. Eu vreau să știți că, pe lângă faptul că vom avea un raport al acestei comisii, în care va fi descrisă fabula, vom veni cu inițiative legislative. Acest raport, cel mai important, va fi trimis instituțiilor din jurisdicțiile străine, acolo unde au intrat acești bani, pentru că în economiile lor au intrat bani de proveniență obscură. În Federația Rusă este dosar, se petrece ancheta. Vom fi sonori pe această temă, pentru că vorbind cu Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, ei ne-au relatat anumite lucruri triste, care pe mine m-au...”

Europa Liberă: Dar ce v-au relatat?

Inga Grigoriu: „Înțelegeți, trebuie să nu faci nimic ca să intre astfel de sume, de proporții colosale, în economiile țărilor în care au plecat acești bani. Deci, pe mine asta m-a îngrijorat foarte mult, pentru că, dacă era o reacție, poate nu se întâmpla. Dar noi am văzut lipsa de reacție nu doar pe plan național. Și ultimul lucru care voiam să vă zic, ce o să mai facem noi după ce vom finaliza raportul, obligatoriu, vom solicita tuturor instituțiilor să desecretizeze aceste documente. Dacă nu vrea Procurorul general să acționeze – să vadă oamenii! dar oamenii au ce vedea, eu vă asigur.”

Europa Liberă: Dar Dvs. ați mai făcut o declarație spunând că nu au vrut să coopereze cu comisia pe care o conduceți cei de la Procuratura Anticorupție. Cum vă explicați această nedorință de a vă oferi informația pe care o solicitați?

Inga Grigoriu: „Foarte simplu. Ei ascund numele unor procurori. Noi cunoaștem cine sunt acești procurori, care a fost misiunea lor, ce făceau, de fapt, în acei ani. Noi solicităm de la Procuratura Anticorupție un document, prin care a fost constituit grupul de lucru, atât de la Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, cât și de la Procuratura Anticorupție. Fiecare, în partea asta și-a delegat procurorii, în partea cealaltă – colaboratori ai Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Și acum noi vrem să știm cine a fost din parte Procuraturii Anticorupție, cine au fost procurorii care au fost delegați în cadrul acestui grup de lucru. Pentru că acești procurori au luat toate materialele de la Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Pentru că etapa următoare este procuratura. Instituția respectivă (Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor – n.red.) și-a făcut munca, a predat materialele și aici mai departe trebuie să investigheze deja în cadrul unei anchete penale. Noi suntem curioși ce s-a întâîmplat cu acele materiale, unde au plecat? S-au ascuns? S-au distrus? Bine, noi înțelegem că au copii și Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, dar vrem să înțelegem anume cine pe cine se protejează. Noi cunoaștem, dar vrem ca și oamenii să cunoască.”

Europa Liberă: Deci, am zis că suma reală a fondurilor de bani spălate pe teritoriul R. Moldova e destul de mare. Acum, credeți că prin această anchetă parlamentară reușiți să spălați imaginea R. Moldova?

Inga Grigoriu: „R. Moldova, în anul 2016 sau 2017, risca să obțină cartonașul roșu de la MONEYVAL. Acesta este un grup de experți care, la nivel internațional, funcționează și evaluează fiecare țară.”

Europa Liberă: Și în capitalele occidentale se cunoaște că R. Moldova este unul din statele care figurează la capitolul spălare de bani.

Inga Grigoriu: „Și asta ar însemna pentru noi nu doar știrbirea imaginii, asta, în primul rând, lovește în economie, pentru că nu vin investitorii. Niciun investitor serios, care se respectă, care vrea să-și plaseze bani în anumite instituții financiare, n-o să facă lucrul ăsta, pentru că știe că în orice moment o să vadă cazul BEM, cazul celor trei bănci, cum a fost devalizat, ce a făcut statul, ce a făcut Banca Națională și ce face procuratura. Deci, în primul rînd, lovește în economie. Dar ce înseamnă economie? Economie – asta ar însemna locuri de muncă, asta ar însemna oameni care vin, care primesc salarii cât de cât decente. Într-un final, ne lovește pe noi, pe toți. Lucrul ăsta s-a întâmplat în decursul acestor ani. Uitați-vă la depopularea R. Moldova. Dvs. circulați, mergeți în sate și vedeți ce se întâmplă.”

Europa Liberă: Comisia va activa până pe 27 martie?

În luna martie preconizăm să scriem raportul, pentru că toate audierile vor fi finalizate în funcție deja de alte necesități

Inga Grigoriu: „Da, noi avem termenul de 120 de zile a acestei comisii. În luna martie preconizăm să scriem raportul, pentru că toate audierile vor fi finalizate în funcție deja de alte necesități. Dacă va fi necesar o să le extindem și pentru luna martie, dar în februarie preconizăm să încheiem audierile, pentru a cerceta restul materialelor. Pentru că, pe lângă audierile publice noi am făcut deja, ceva de ordinul sutelor de demersuri către instituțiile publice naționale, dar și internaționale. Noi am făcut un demers către Federația Rusă, către Procuratura Generală a Federației Ruse, către Banca Centrală a Federației Ruse și către Duma de Stat. Așteptăm de la ei un răspuns. Și am făcut nu doar un tip de demers. Noi unul l-am făcut public, celelalte țin de secretul anchetei și noi nu am vrut să-l periclităm.”

Europa Liberă: Dar cetățenii știu că atâtea comisii parlamentare au activat, au adus atâtea dovezi. S-a vorbit și despre 7 aprilie 2009, și despre Pădurea Domnească, și despre furtul miliardului. Aceste dosare de rezonanță nu au finalitate.

Inga Grigoriu: „Iată, noi vrem să punem această întrebare. dacă ne referim la comisia noastră, către Procuratura Generală. Vrem să cunoaștem exact ce acțiuni s-au întreprins în ultimele 14 luni, de când avem un nou Procuror General, învestit în cadrul unui concurs. Vrem să cunoaștem ce acțiuni dumnealui a întreprins. Dar cu privire la faptul că comisiile parlamentare ar fi inutile, vreau să...”

Europa Liberă: Se zice că e multă politică sau că se politizează foarte multe din dosarele astea.

Inga Grigoriu: „Vreau să nu fiu de acord cu această poziție, pentru că în cazul când nu inițiam această comisie, noi nu avea să cunoaștem toate aceste evenimente nefaste, noi nu avea să înțelegem care este legătura dintr jaful secolului și laundromat, noi nu avea să cunoaștem cine au participat atunci și cine sunt în actualul legislativ. Raportul comisiei, de data aceasta, va pleca peste hotare, la instituțiile omoloage ale Serviciului de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, care în decurs de patru ani de zile au mers, au discutat, le-au prezentat. Noi vrem să vedem, pentru că deja nu putem să vorbim de caracterul tranzitoriu al acestor bani obscuri. Noi vorbim despre impactul la nivel global, pentru că acești bani spălați prin R. Moldova – bine, această porțiune de 22 de miliarde. Dar eu vă zic că suma poate să fie mult mai mare, prin alte tipologii.”

Europa Liberă: Dvs. admiteți că suma asta este de la 22 de miliarde până la 70?

Cu ce scop au fost ele devalizate, pentru ce au fost folosite?

Inga Grigoriu: „În baza ordonanțelor, au fost demonstrate 22. Ce alte tipuri de spălări de bani – iată acuma noi trebuie să întrebăm Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Dar ce se întâmplă în Transnistria? Să vedeți că acolo vom descoperi cu totul altceva. Dar ce se întâmplă la alte instituții financiare? Dar cum au fost bancrotizate toate întreprinderile la sfârșitul anilor 90, începutul anilor 2000? Cu ce scop au fost ele devalizate, pentru ce au fost folosite? Și o să vedeți că de fiecare dată operațiunea spălării banilor prin R. Moldova, am avut impresia că ea de fiecare dată vine cu un element nou sau se petrece în paralel, sau se reinventează. În cazul ordonanțelor este doar o parte, lumea trebuie să știe. Este vorba de doar o parte din acești bani, trecuți prin R. Moldova. Din acești bani a fost posibil să corupem deputații, judecătorii, procurorii, să nu avem aceste instituții libere, astfel încât să nu fie necesar de a crea atâtea anchete parlamentare, dar să se desfășoare o anchetă la organele de drept, care să-și ducă lucrul până la capăt, pentru că totul este pe față, totul este văzut!”

Europa Liberă: Așteptăm să transmitem toate aceste informații celor de la Procuratura Generală și, ulterior, așteptăm să ne spună și cei de la procuratură totuși cât se adeverește și cine trebuie să stea pe banca acuzaților pentru aceste nelegiuiri făcute cu știință și fără știință – sau cum să zic?

Inga Grigoriu: „Exact. Procuratura are mingea în terenul său, pentru că decizia finală aparține acestei instituții. Ea merge, în continuare, în instanța de judecată și procurorii demonstrează vina sau implicarea în cadrul acestui dosar. Pentru că, dacă este să-l ascultăm pe dl Stoianoglo, ce a spus ăn cadrul emisiuni, este că au suferit și oameni care poate nu aveau pondere la nivelul politic. Da, sunt de acord, știu cine sunt acei oameni, acei oameni care au fost nevoiți să execute acele ordonanțe, de exemplu, în banca vizată. Uitați-vă la persoanele care au fost nevoite să blocheze banii, să informeze executorii judecătorești, să petreacă operațiunea, să deblocheze contul, pentru că Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor vedea, bloca. Să se înțeleagă, de exemplu, să-i spună cuiva că, iată, unui beneficiar sau unei persoane implicate în aceste tranzacții, să-i spună că iată, banii tăi sunt blocați, trebuie să mergi să depui în instanța de judecată să-ți deblochez. Pentru că s-a modificat legea și la acest capitol, atunci când noi spunem de deblocarea butonului roșu. Tocmai asta s-a petrecut, atât prin intermediul deputatului Cheptene, care era deputat, împreună cu Platon, în AMN, în acei ani și cu care, împreună cu dl Stoianoglo, au votat împotriva lichidării judecătoriilor economice.”

Europa Liberă: Dl Stoianoglo a explicat că lichidarea judecătoriilor economice nu ar avea nimic în comun cu ceea ce se spune de către politicieni, că ar fi în dependență directă cu spălarea de bani.

Inga Grigoriu: „Ba nu, în anul 2010 am văzut o corespondență între SIS și altă instituție, în care se explica cu exactitate ce schemă s-a pus la cale prin intermediul acestei instituții judecătorești, de aceea probabil că ei pledau ca să se mențină în continuare.”

Europa Liberă: Mulțumim pentru discuție. Așteptăm să finalizați, să ne spuneți la ce concluzii ați ajuns, ca, ulterior, să-i putem întreba și pe cei de la Procuratura Generală ce urmează în continuare, pentru ca cetățeanul R. Moldova să cunoască adevărul despre acest megadosar numit Laundromatul.

Inga Grigoriu: „Recomand procuraturii să poarte corespondență cu omologii săi din Federația Rusă. Poate de data asta reușim.”

Vezi comentarii

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG