După apariția unor informații precum că procurorul general Alexandru Stoianoglo și-ar fi tăinuit o parte din avere, tot mai mulți procurori admit că s-ar încerca demiterea lui sau forțarea plecării din funcție. Potrivit mai multor surse, ideea demiterii ar fi fost avansată de unii membri ai Consiliului Superior al Procurorilor, singura instituție în măsură să ia o asemenea decizie. Pe de altă parte, Stoianoglo, care a negat alegațiile ce vizează companiile presupuse a fi ale soției sale, a spus că știe despre aceste mișcări „de discreditare” a sa și că nu are de gând să cedeze.
Frecventele îndoieli privind integritatea procurorului general lansate în spațiul public ar avea la bază nu doar deducții prezumptive, ci o analiză factologică a activității procuraturii în primul din cei șapte ani de mandat ai lui Alexandru Stoianoglo, analiză ce ar indica anumite relațiile privilegiate cu unii actori politici nu tocmai conforme statutului pe care-l revendică procurorul. Un episod relevant ar fi revizuirea dosarului ex-deputatului AMN, Veaceslav Platon, într-o cauză conexă fraudei bancare, despre care procurorul general a spus că a fost falsificat. Trezește nedumerirea unor experți și scoaterea de sub urmărire penală a grupului de judecători figuranți în dosarul „spălătoriei rusești”, un alt dosar ce ar duce tot la Vleaceslav Platon.
În urmă cu o săptămână, fostul șef la Procuratura Anticorupție, Viorel Morari, vorbea despre aceleași pretinse legături dintre Stoianoglo și Platon. Drept dovadă ar fi un interes pecuniar ce rezultă din faptul că soția procurorului general ar figura ca beneficiară finală la două companii ucrainene despre care anterior s-a vehiculat că ar aparține lui Platon și că au figurat în schema spălării banilor murdari din Rusia prin băncile moldovene. Și Platon, și Stoianoglo au negat informațiile ce au ca bază schimbarea de proprietar operată „de persoane neidentificate” de la Kiev.
Autoritatea Națională de Integritate s-a autosesizat pe acest caz. Încălcarea regimului declarării averilor și intereselor ar putea fi un posibil motiv de demitere a procurorului general, dacă se va dovedi că așa stau lucrurile. Anume pe această motivație se bazează declarațiile unor exponenți din interiorul sistemului care admit scenariul demiterii lui Stoianoglo. Însă până a se ajunge la această procedură mai sunt de parcurs mai multe etape, care ar putea dura în timp.
Președinta Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc, spune că mandatul procurorului general este unul asigurat de lege. Procurorul general poate fi demis prin decret prezidențial, doar la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.
„Fiind președintele CSP, nu am auzit că ar fi din partea membrilor așa reacție sau așa intenții. Și ar fi o problemă ca să mă expun ce au de gând membrii pentru că nu am avut o ședință. Ca regulă, toate aceste intenții, idei, propuneri sunt discutate în cadrul ședinței CSP. Preconizăm ședință pe data de 21 ianuarie”.
Într-o reacție oferită portalului NewsMaker.md, procurorul general Alexandru Stoianoglo a dat de înțeles că este la curent cu „scenariile și diversiunile ce se pregătesc pentru a discredita conducerea Procuraturii Generale”. „Știm mai multe decât spunem. Cunoaștem inclusiv despre planurile puse la cale de "colegii" din interiorul instituției”, a spus el. Cei care au inițiat aceste mișcări, a precizat Stoianoglo, nu vor putea opri procurorii onești.
La mijloc nu e doar disputa lui Stoianoglo și adjuncților săi cu Viorel Morari, bănuit că ar fi acționat la comanda lui Vladimir Plahotniuc atunci când conducea Procuratura Anticorupție, dar interese și clarificări din partea unor politicieni, spun surse din procuratură.
După părerea directorului adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Rusu, mișcările tectonice din breasla procurorilor și împărțirea lor pe tabere trebuie analizate în contextul schimbării de la vârful puterii. De asemenea, el admite că ar putea apărea în spațiul public alte detalii picante, dictate și de perspectivele alegerilor parlamentare noi.
„Evident că schimbarea care s-a produs la președinție generează și valul de apetit pentru schimbare și în alte domenii. Or modalitatea în care au fost gestionate anumite dosare de rezonanță lasă de dorit. Societatea așteaptă progres și pedepsirea persoanelor vinovate în dosarul fraudei bancare, a Laundromatului rusesc, mai nou pe așa-numitul kuliok. Deci toate astea creează o tensiune în societate, respectiv și se observă o dorință de a vedea progres și pe urmărirea penală, dar, foarte important, și pe recuperarea activelor.
Dacă să analizăm pragmatic rezultatele prezentate pentru 2020, vedem că dosarele pe care s-a înregistrat un anumit nivel de progres sunt asociate cu un alt grup de interes, grup care este suspectate de activitate infracțională”.
În ceea ce privește posibila demitere sau demisie a lui Stoianoglo, Iulian Rusu ia în calcul mai ales crearea unor împrejurări prin care actualul procuror să plece de bună voie, amintind de ultimii trei șefi de la procuratură care au plecat din funcție anume în asemenea mod. Expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene regretă doar că urmare a acestor dispute urmărirea penală va încetini: nu se va înregistra progres nici în ce privește demonstrarea vinovăției persoanelor implicate în dosare de rezonanță și nici pe recuperarea activelor. Iar până la urmă societatea în ansamblu va avea de pierdut, mai puțin procurorii, dar și mai puțin politicienii.
