Sumar:
- Ministerul ucrainean al Apărării și două bănci din Ucraina, țintele unor atacuri cibernetice
- Vladimir Putin: Moscova este pregătită de discuții cu Statele Unite și NATO
- Liderii Ucrainei, sceptici în privința presupusei retrageri a armatei ruse
- Duma rusă cere Kremlinului să recunoască independența regiunilor separatiste din estul Ucrainei
- Ambasadorul britanică în Ucraina avertizează că costul unei invazii va fi „ridicat” pentru ambele părți
- SUA îi avertizează pe americani să nu călătorească în R.Moldova și să părăsească „imediat” regiunea transnistreană
- Scholz, în vizită la Moscova, după Kiev
Ministerul ucrainean al Apărării și două bănci din Ucraina au fost țintele unor atacuri cibernetice
Ministerul ucrainean al Apărării și două bănci din Ucraina au devenit marți țintele unor atacuri cibernetice soldate inclusiv cu blocarea accesului la site-ul ministerial, a informat Centrul de Securitate Informațională de la Kiev. Într-o declarație de presă se sugerează că atacul ar fi fost pus la cale din Rusia și ar fi expresia frustrării unora față de eșecul planului unei agresiuni majore împotriva Ucrainei. Kievul acuză regulat Moscova de asemenea atacuri. Noua învinuire a venit după o zi de progrese pe frontul diplomatic al prevenirii unui conflict ruso-ucrainean.
Vladimir Putin: Moscova este pregătită de discuții cu Statele Unite și NATO
Serghei Lavrov și portretul lui Vladimir Putin
Președintele rus Vladimir Putin a spus marți că Moscova este pregătită de discuții cu Statele Unite și NATO privind limitarea desfășurării de rachete și transparența în domeniul apărării. După discuții cu cancelarul german Olaf Scholz, la Moscova, Putin a spus că SUA și NATO au respins cererile Moscovei ca Ucraina și alte foste țări sovietice să nu fie primite în NATO, să oprească desfășurările de armament aproape de granița Rusiei și să reducă prezența militară a alianței în estul Europei. Occidentalii au fost totuși de acord să discute în continuare cererile de securitate ale Moscovei. MAI MULTE AICI
Liderii Ucrainei, sceptici în privința presupusei retrageri a armatei ruse
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski
Rusia a spus marți că unele unități participante la exerciții militare se vor întoarce la bazele lor, dar nu a dat detalii de unde anume, nici de câți militari e vorba. Pe de altă parte, cu doar câteva ore înaintea acestei declarații a Ministerului rus al Apărării, un oficial american din domeniul apărării a spus că unități rusești se mișcă în direcția graniței cu Ucraina, în loc să se îndepărteze de ea. Liderii Ucrainei s-au declarat sceptici în privința presupusei retrageri. Ministrul de externe Dmitro Kuleba a spus: „Noi nu credem ce auzim, credem ce vedem. Când vom vedea trupele plecând, vom crede în de-escaladare”. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a spus că indiciile că Rusia ar fi favorabilă continuării diplomației este un „motiv de optimism precaut”, dar nu sunt semne că Moscova ar fi început într-adevăr să-și retragă trupele din zona de graniță.
Scholz refuză testul Kremlinului
La Moscova, cancelarul german Olaf Scholz a refuzat marți să se supună unui test de coronavirus rusesc înaintea întâlnirii cu liderul rus Vladimir Putin, și a decis să cheme mai bine un doctor de la ambasada germană care să-i facă un test PCR – aceasta fiind o condiție pentru intrarea la Kremlin. Săptămâna trecută, președintele francez Emmanuel Macron a refuzat și el să treacă prin testul „Kremlinului”, fiind apoi obligat să vorbească cu Putin la o masă lungă de șase metri. Scholz vizitează Moscova la o zi după ce a fost luni la Kiev, unde a făcut apel la Rusia să ia măsuri pentru de-escaladarea tensiunilor cu vecina ei Ucraina, avertizând-o că o eventuală invazie va provoca sancțiuni occidentale dure. MAI MULTE AICI.
Duma rusă îi cere președintelui Vladimir Putin să recunoască independența regiunilor separatiste din estul Ucrainei
Ședință în plen a Dumei de Stat a Rusiei (arhivă)
Duma de Stat a Rusiei a votat un apel prin care îi solicită președintelui Vladimir Putin să recunoască independența autoproclamatelor republici populare Donețk și Luhansk din estul Ucrainei, controlate de separatiștii sprijiniți de Kremlin. Ședința Dumei a fost transmisă în direct.
Documentul propus de Partidul Comuniștilor a fost susținut de 351 de deputați, 16 au votat împotrivă și unul s-a abținut.
Avertisment al ambasadorului britanic în Ucraina privind costurile unei invazii rusești
Melinda Simmons
Ambasadorul britanic în Ucraina afirmă că comunitatea internațională trebuie să îi spună clar Rusiei că costul unei invazii ar fi „ridicat” pentru ambele părți, în timp ce criza legată de acumularea de trupe de către Kremlin în apropierea graniței ucrainene atinge o „fază critică”.
Într-un interviu acordat serviciului ucrainean al RFE/RL, Melinda Simmons a declarat că acumularea de către Rusia a peste 100.000 de soldați și echipamente militare „este un lucru care ar trebui să îngrijoreze pe toată lumea”. „Cu toții trebuie să îi spunem clar Rusiei că costul oricărui fel de incursiune în Ucraina ar fi la fel de mare pentru Rusia, la fel ca pentru Ucraina. Și ar fi un cost ridicat pentru Ucraina”, a declarat Simmons. Mai multe, AICI.
Duma rusă discută despre recunoașterea independenței regiunilor separatiste din estul Ucrainei
Duma de Stat de la Moscova va examina marți, 15 februarie, două inițiative privind recunoașterea independenței unor părți din regiunile de est ale Ucrainei – cele două republici autoproclamate Luhansk și Donețk (așa-numitele DNR și LNR), controlate de separatiștii sprijiniți de Rusia, transmite Current Time TV.
Potrivit președintelui Dumei, Vladimir Volodin, primul proiect, avansat de comuniști, este un apel către președintele rus Vladimir Putin privind recunoașterea independenței celor două entități separatiste, apel care, după semnarea lui de către liderul de la Kremlin, ar urma să fie aprobat de Dumă. Iar al doilea proiect, avansat de partidul de guvernământ „Rusia Unită”, propune o cale mai lungă de recunoaștere oficială care să includă mai întâi avizele ministerului rus de Externe și apoi ale altor agenții guvernamentale.
Într-o postare pe Telegram, Volodin a invocat ceea ce el a numit „amenințări și riscuri pentru viețile cetățenilor și compatrioților noștri care locuiesc în DNR și LNR”, acuzând totodată SUA și state ale UE de tensionarea situației, inclusiv prin livrări de armamente Ucrainei. Începând cu anul 2014, potrivit unor surse, Rusia a oferit pașapoarte rusești la peste 700 de mii de persoane care ar locui în cele două regiuni separatiste din estul Ucrainei, transmite Current Time TV.
SUA își îndeamnă cetățenii să nu călătorească în R.Moldova, Belarus și Ucraina
Postul de control al trupelor de menținere a păcii de la Vadul lui Voda (arhivă)
Departamentul de stat al SUA i-a îndemnat pe cetățenii americani să nu călătorească în Republica Moldova din cauza activității militare rusești „neobișnuite și îngrijorătoare” din jurul Ucrainei și a conflictului nesoluționat dintre „regiunea secesionistă Transnistria și guvernul central”. Totodată. „cetățenii americani aflați în Transnistria ar trebui să plece imediat prin mijloace comerciale sau private”, se spune într-o alertă de călătorie a Departamentului de Stat, publicată pe pagina ambasadei SUA la Chișinău, pe 15 februarie.
SUA i-a sfătuit și pe americanii aflați în Belarus să plece imediat, invocând activitatea militară rusă neobișnuită și îngrijorătoare în jurul Ucrainei.
În ajun, secretarul de stat Antony Blinken a anunțat că SUA își mută operațiunile ambasadei de la Kiev la Lvov, în vestul Ucrainei, pentru siguranța personalului ambasadei, „din cauza accelerării dramatice a acumulării forțelor rusești.” Majoritatea angajaților ambasadei au primit deja ordin să plece din Ucraina, iar cetățenii americani au fost sfătuiți să părăsească țara. Mai multe, AICI.
Cancelarul german Olaf Scholz pleacă la Moscova, după o vizită la Kiev
Volodimir Zelenski (dreapta) și Olaf Scholz (stânga)
Cancelarul german Olaf Scholz vizitează Moscova marți, după ce luni s-a aflat la Kiev într-un efort de de-escaladare a crizei provocate de masarea de trupe și armament rusesc la granița cu Ucraina.
DPA a scris că Scholz a avut o întâlnire „prelungită peste programul inițial”, de două ore, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. La Kiev, cancelarul german Olaf Scholz a promis Ucrainei ajutor financiar, dar nu și arme – confirmând o politică germană diferită de a altor aliați occidentali, în această privință.
Scholz a insistat că dacă Rusia invadează Ucraina, va trebui să se pregătească pentru sancțiuni occidentale dure. Liderul german a adăugat totuși că trebuie dialogat cu Rusia pe teme de securitate europeană, chiar dacă Moscova abordează această chestiune în mod „ciudat”. Mai multe, AICI.