Comisia pre-vetting a desfășurat repetat audierea procurorilor care candidează pentru funcții în Consiliul Suprem al Procurorilor (CSP). Reevaluarea a avut loc la trei luni, după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a anulat mai multe decizii ale comisiei. În tot acest timp, comisia a devenit epicentrul unui scandal, în urma căruia unul dintre membrii acesteia a renunțat la funcție.
La începutul lunii noiembrie, comisia pre-vetting a audiat trei procurori care vor să devină membri ai CSP. După ce nu au promovat evaluarea integrității etice și financiare, aceștia au contestat deciziile comisiei pre-vetting la CSJ, iar instanța a anulat hotărârile comisiei și a dispus reevaluarea lor.
La audierile repetate, membrii comisiei au revenit la subiectele controversate discutate la prima etapă a evaluării, dar procurorii, motivând cu deciziile CSJ, au răspuns că pretențiile comisiei sunt nefondate, iar hotărârile judecătorești sunt obligatorii.
Comisia funcționează în componență incompletă. Juristul Vitalie Miron a plecat în octombrie curent, spunând că CSJ, prin deciziile sale, a obligat comisia pre-vetting să ia decizii în favoarea candidaților, iar orice altă decizie ar duce la încălcarea Constituției.
Un alt motiv din cauza căruia Miron a părăsit comisia pre-vetting este aprobarea candidaturii avocatului Iulian Munteanu despre care, după ce a fost numit membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), s-a aflat că este vizat într-un dosar penal.
Anatolie Gîrbu: Conturile bancare, despre care nu știa și privatizarea apartamentului de serviciu
Procurorul din Ungheni, Anatolie Gîrbu, care a refuzat anterior să participe la un interviu public, a fost audiat pe 1 noiembrie. Membrii comisiei l-au întrebat despre două conturi bancare pe numele soției, pe care în perioada 2011-2014 au intrat aproximativ 370.000 de lei.
Gîrbu a declarat că el și soția au aflat despre existența conturilor bancare din întrebările comisiei pre-vetting. Ulterior, soacra sa, i-ar fi comunicat că a deschis acele două conturi bancare pe numele fiicei, pentru a păstra acolo banii trimiși de fratele acesteia, care lucrează în străinătate. Același lucru l-a declarat și la CSJ. „Nu am folosit acești bani, nu ne aparțin”, a mai spus Gîrbu. Procurorul de mai multe ori a spus că o expertiză grafologică ar putea să confirme că actele bancare nu au fost semnate de soția lui.
Procurorul a mai fost întrebat dacă este etic, din punctul său de vedere, să privatizeze apartamentul de serviciu, contrar legii. Gîrbu a reușit însă să schimbe statutul locuinței, ca apoi să o poată privatiza. El a explicat că solicita de mai mulți ani să-i fie acordat un spațiu locativ. Însă autoritățile nu și-au onorat obligația, iar ulterior au oferit un apartament la doi procurori. Potrivit lui, apartamentul nu era locuibil și el cu colegul au fost nevoiți să îl vândă.
Gîrbu a declarat că este etic „ca un procuror, ca și oricare cetățean” a acestui stat să solicite să-i fie respectate drepturile. „Un procuror trebuie să fie activ atât în viața personală, în respectarea drepturilor sale și a familiei sale, cât și în viața de zi cu zi. Eu nu aș avea încredere într-un procuror care este nepăsător, cărui i se încalcă drepturile flagrant”, a spus candidatul.
În concluzia sa, Gîrbu a spus că el corespunde criteriilor de integritate etică și financiară.
Cristina Gladcov: Impozitul neachitat și un camion de 10.000 de lei
Cu procuroarea anticorupție, Cristina Gladcov, membrii comisiei au discutat aproximativ două ore și au abordat aceleași subiecte ca și la prima evaluare.
Membrii comisiei au întrebat-o pe Cristina Gladcov de ce nu a plătit impozitul pe creșterea de capital, după ce a vândut un teren în 2021. Bunul a fost obținut gratuit de la stat. Despre neachitarea impozitului s-a aflat în timpul verificării preliminare a candidatei. Acesta a fost însă achitat până la prima audiere a candidatei de către comisia pre-vetting.
- Te-ar putea interesa și: Bătălia pentru CSP (III): Mașini la 10.000 de lei bucata și dar de botez de jumătate de milion
De această dată, candidata a refuzat să răspundă detaliat la întrebare și a spus că CSJ s-a expus deja pe acest subiect. „Noi punem în discuție un fapt discutat, constatat și judecat. Cu tot respectul, dar eu nu pot să pun în prezent în discuții acele decizii”, a spus candidata.
Membrii comisiei s-au arătat interesați și de ce Cristina Gladcov nu a indicat în declarațiile de avere pentru anii 2017-2021 că soțul ei deține 50% dintr-o companie. Gladcov a amintit că potrivit deciziei CSJ, audierile nu trebuie să fie o „capcană” pentru candidați. Ea a explicat că a inclus compania în declarații imediat cum a aflat despre aceasta, menționând că deciziile CSJ sunt obligatorii pentru comisia pre-vetting.
Gladcov a acuzat comisia de utilizarea dublelor standarde. „În cazul altor candidați, care nu au declarat câte șapte terenuri și conturi bancare, înscrise pe numele soțului sau soției, comisia nu a văzut o încălcare a eticii”, a spus procuroarea.
Despre cum soțul ei a cumpărat un camion MAN cu 10.000 de lei și l-a vândut cu aproape 200.000 de lei, discuțiile s-au desfășurat în același stil. Gladcov a insistat că membrii comisiei trebuie să aibă în vedere că CSJ nu a constatat încălcări semnificative.
Vitalie Codreanu: Două apartamente și un martor
Interviul cu procurorul anticorupție Vitalie Codreanu a durat peste trei ore. În premieră, comisia a acceptat audierea unui martor.
Primul set de întrebări s-a referit la procurarea unui apartament la preț redus în 2010, în care locuiește sora lui Codreanu. Procurorul a explicat că apartamentul a fost cumpărat din banii comuni ai familiei, când locuia împreună cu părinții și sora sa, care a devenit ulterior proprietara locuinței. Au încheiat atunci un contract de vânzare-cumpărare dar sora lui nu i-a achitat bani. Codreanu a repetat că imobilul a fost cumpărat din banii comuni ai familiei, respectiv sora lui nu-i datora nimic. El a subliniat că nu a încălcat drepturile altor persoane și nici nu a prejudiciat bugetul de stat, iar faptul că „a ajutat un membru al familiei”, nu înseamnă încălcarea eticii.
- Te-ar putea interesa și: Bătălia pentru CSP (I): un procuror promovează testul în Comisia pre-vetting în 12 minute, ceilalți mai așteaptă
„Curtea Supremă de Justiție foarte clar a explicat că aici nu există un dubiu, deoarece membrii familiei, atât conform legii, cât și conform tradițiilor noastre naționale se ajută unii pe alții”, a spus Codreanu.
Martorul venit la interviul lui Codreanu, s-a prezentat ca membru al comisiei care a analizat cererile procurorilor pentru acordarea apartamentelor la preț preferențial. Potrivit lui, comisia nu obliga procurorii să trăiască în acele locuințe. Nimeni nu verifica acest lucru. Totuși, martorul a avut îndoieli în a răspunde dacă procurorul Codreanu ar mai fi obținut apartament, în cazul în care s-ar fi știut că în el va locui sora lui.
Membrii comisiei pre-vetting au întrebat, de asemenea, despre înregistrarea dreptului de proprietate asupra unui apartament, al cărui stăpân a decedat și rudele căruia nu au reușit să înregistreze oficial dreptul la moștenire. În prezent, acestea se judecă cu Codreanu.
Întrebări au apărut și în legătură cu apartamentul de serviciu pe care l-a privatizat. Procurorul a explicat că a solicitat acordarea unui apartament de serviciu și a obținut câștig în instanță împotriva municipalității. Apoi, după ce apartamentul i-a fost repartizat, s-a gândit să-l privatizeze. Codreanu a afirmat că nu a știut despre faptul că locuințele de serviciu nu pot fi privatizate și a pasat responsabilitatea pe comisia de privatizare care a permis acest fapt.
„Eu nu am încălcat legea, iar CSJ a constatat că am procedat potrivit legii”, a spus procurorul anticorupție, care a mai adăugat că membrii comisiei pre-vetting nu pot comenta o decizie judecătorească definitivă.
Cum a ajuns pe pauză bătălia pentru Consiliul Superior al Procurorilor
Evaluarea candidaților la CSP s-a terminat în vara lui 2023, însă la adunarea generală din 23 august, procurorii nu și-au ales reprezentanții în consiliu, menționând că așteaptă reevaluarea candidaților care au obținut câștig de cauză la CSJ.
Astfel, vechea componență a CSP continuă să activeze. Membrii CSP urmează să aleagă un nou procuror general, deși în primăvara anului 2023 concursul pentru șefia PCCOCS a fost amânat inclusiv din motivul că autoritățile vroiau ca alegerile pentru o funcție atât de importantă să fie efectuate de membrii CSP, care au trecut pre-vetting-ul.
În afară de cei trei procurori care au fost audiați repetat, încă doi candidați respinși inițial de comisie, așteaptă deciziile Curții Supreme de Justiție. Judecătorii de la CSJ deja au examinat contestațiile procurorilor Gheorghe Graur și Vasile Plevan și curând vor emite decizii pe marginea plângerilor lor.