Rusia a mers înainte cu planul de a deschide secțiile de votare, în ciuda unei note de protest înmânată de ministerul moldovean de Externe ambasadorului rus, Oleg Vasnețov, pe 12 martie.
La Tiraspol, unde au fost deschise trei secții de votare rusești, reporterii Europei Libere au văzut duminică dimineața numeroase echipaje ale miliției și blocuri proaspete de beton care blochează circulația în zona centrală, iar în aer – mai multe drone de monitorizare.
Bloc de beton armat, amplasat în apropierea unei secții de votare din Tiraspol, împiedică circulația în centrul orașului.
Până la prânz, nu au fost semnalate incidente de securitate, iar pe străzi puteau fi văzuți puțini oameni în afară de alegătorii care făceau coadă la secțiile de votare, în cea mai mare parte oameni de 50-70 de ani. La ora 12:00, după patru ore de la deschiderea secțiilor de votare, presa afiliată administrației din regiunea separatistă transnistreană relata că ar fi reușit să voteze peste 12 mii de locuitori cu pașapoarte rusești.
La Tiraspol, au fost deschise trei secții de votare și câte una la Bender, Grigoriopol și Râbniță.
Decizia Rusiei de a deschide secții de votare în regiunea transnistreană „fără acordul guvernului moldovean” a fost condamnată duminică de ambasada Statelor Unite la Chișinău, care a spus că este „încă un exemplu” al modului în care „Kremlinul nu respectă neutralitatea, suveranitatea și integritatea teritorială” a Republicii Moldova.
Autoritățile moldovene spun că nu sunt de acord cu organizarea alegerilor ruse pe un teritoriu pe care nu îl controlează, iar deschiderea secțiilor de votare rusești în stânga Nistrului încalcă suveranitatea Republicii Moldova.
Votul din regiunea transnistreană are loc după o campanie electorală aproape absentă. Spre deosebire de prezidențialele rusești din 2018, pe străzile regiunii transnistrene nu au fost afișată reclamă electorală cu Vladimir Putin, iar presa transnistreană a relatat foarte puțin despre aceste alegeri rusești.
Sunt primele alegeri organizate de Rusia după invadarea la scară largă a Ucrainei în februarie 2022. Riposta hotărâtă a Ucrainei care a zădărnicit planurile rusești de ocupare a Kievului și Odesei a adâncit și izolarea regimului transnistrean.
- Ascultă podcastul „Dincolo de știri” | Cu Elena Cioina, Nicolae Negru și Igor Boțan despre „Cum își arată Moscova disprețul față de R. Moldova”
O reducere severă a numărului de diplomați și angajați ai ambasadei Rusiei la Chișinău, în august 2023, a limitat posibilitățile Moscovei de a deschide un număr mare de secții de votare în regiunea transnistreană.
La precedentele alegeri prezidențiale din Rusia, din 2018, transnistrenii cu pașapoarte rusești au avut la dispoziție 24 de secții. La votare au participat aproape 74.000 de persoane, dintre care peste 96% l-au ales pe Vladimir Putin. În 2021, la alegerile pentru Duma de Stat, Rusia a deschis în regiunea transnistreană 27 de secții de votare.
Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, a spus că guvernul va „contracara” încercările de a organiza votarea în regiunea transnistreană, fără să spună ce măsuri vor fi luate sau ce pârghii are Chișinăul.
Vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a sugerat ulterior că autoritățile moldovene puteau să împiedice aducerea buletinelor de vot rusești în regiunea transnistreană. El a sugerat că Rusia și-ar fi încălcat propria legislație pentru că ar fi tipărit „probabil” buletinele de vot în regiunea transnistreană, la o tipografie de la Moscova, ca în cazul tuturor celorlalte.
### Vezi și... ### Rușii votează a treia zi la prezidențiale, inclusiv în stânga Nistrului