Linkuri accesibilitate

Rușii votează a treia zi la prezidențiale, inclusiv în stânga Nistrului


În Rusia, se votează pentru a treia și ultima zi în alegerile prezidențiale din 15-17 martie, cu învingător cunoscut dinainte. Duminică, are loc votarea în secțiile deschise de Rusia la misiunile sale din străinătate, inclusiv la Chișinău, dar și șase secții în regiunea transnistreană.

În stânga Nistrului, Rusia a deschis șase secții de votare în ciuda protestelor guvernului moldovean împotriva organizării alegerilor ruse pe un teritoriu pe care nu îl controlează.

Presa rusă a relatat duminică dimineața că în regiunea transnistreană au fost deschise cele șase secții de votare rusești anunțate în prealabil. Agenția rusă Ria Novosti a publicat imagini cu o coadă de alegători la o secție de votare în stânga Nistrului.

Pe 17 martie, Rusia a acuzat Ucraina că ar încerca să saboteze prin atacuri aeriene alegerile, care urmează să-i asigure președintelui Vladimir Putin încă șase ani la putere.

Mai mult de jumătate din alegătorii ruși au mers deja la vot în primele două zile ale alegerilor, potrivit autorităților electorale ruse. Dar ultima zi va testa și forța opoziției, care și-a chemat toți susținătorii să voteze în același timp, duminică la amiază, într-o acțiune anti-Putin.

Alegerile rusești au fost marcate deja de proteste sporadice ale opoziției, dar un impact mai mare îl au evoluțiile din războiul purtat de Rusia contra Ucrainei.

Vineri, Putin a acuzat Kievul că ar încerca să perturbeze alegerile prin atacuri cu drone și rachete tot mai intense în interiorul Rusiei și pe teritoriile controlate de Moscova în Ucraina.

Oficialii locali ruși au declarat duminică dimineața că forțele ucrainene au continuat să lanseze atacuri asupra regiunilor rusești de la granița cu Ucraina.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, nu a menționat presupusele atacuri în discursul său video zilnic, din noaptea de sâmbătă, dar a mulțumit forțelor sale militare și serviciilor de informații pentru demonstrarea „noilor capabilități ucrainene cu rază lungă”.

Kievul consideră că alegerile care au loc în părțile teritoriului său ocupare de Rusia sunt ilegale și nule.

Analiștii militari citați de Reuters consideră că, prin bombardamentele zilnice țintind în principal infrastructura energetică și alte elemente cheie ale infrastructurii rusești, Ucraina vrea să zguduie încrederea rușilor în faptul că să află în siguranță și să zădărnicească aprovizionarea trupelor ruse.

Amiaza anti-Putin

Putin are trei contracandidați în aceste alegeri, dar niciunul nu reprezintă un pericol real pentru el. În vârstă de 71 de ani, Putin domină scena politică a Rusiei, iar către finalul mandatului său prezidențial nou va deveni figura care se va fi aflat la conducerea Rusiei perioada cea mai îndelungată.

Dar suporterii celui mai cunoscut inamic al lui Putin, Alexei Navalnîi, decedat subit într-o colonie, în februarie, au chemat oamenii din întreaga țară să meargă la vot la aceeași oră, duminică la prânz, în toate cele 11 fuse orare ale Rusiei, dar și în străinătate.

Presa relatează despre mai multe asemenea acțiuni, inclusiv la ambasada rusă la Bishkek, în Kârgâzstan, una din destinațiile importante ale rușilor care au emigrat pentru evita în rolarea în armată pentru războiul contra Ucrainei.

Protestul este susținut de văduva lui Navalnîi, Iulia Navalnaia, și gândită ca o modalitate prin care oamenii își pot exprima protestul fără riscul de a fi arestați, deoarece vor sta la coadă pentru a vota legal.

„Astăzi vrem să spunem tuturor – amiaza este începutul”, au scris organizatorii acțiunii pe canalul lor de Telegram, duminică dimineața.

Mai mult de 114 milioane de cetățeni ruși sunt eligibili să voteze, inclusiv în ceea ce Moscova numește „noile teritorii”, patru regiuni din Ucraina pe care forțele ruse le-au ocupat parțial. Comisia Electorală Centrală Rusă a declarat că mai mult de 63 de milioane de alegători au mers deja la urne până sâmbătă seara.

Șase secții în regiunea transnistreană

Rusia a mers înainte cu planul de a deschide secțiile în ciuda opoziției Chișinăului, exprimată inclusiv într-o notă de protest înmânată de ministerul moldovean de Externe ambasadorului rus Oleg Vasnețov, pe 12 martie.

Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, a spus că guvernul va „contracara” încercările de a organiza votarea în regiunea transnistreană, fără să spună ce măsuri vor fi luate sau ce pârghii are Chișinăul.

Vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a sugerat ulterior că autoritățile moldovene puteau să împiedice aducerea buletinelor de vot rusești în regiunea transnistreană. El a sugerat că Rusia și-ar fi încălcat propria legislație pentru că ar fi tipărit „probabil” buletinele de vot în regiunea transnistreană, la o tipografie de la Moscova, ca în cazul tuturor celorlalte.

La precedentele alegeri prezidențiale din Rusia, din 2018, transnistrenii cu pașapoarte rusești au avut la dispoziție 24 de secții. La votare au participat aproape 74.000 de persoane, dintre care peste 96% l-au ales pe Vladimir Putin. În 2021, la alegerile pentru Duma de Stat, Rusia a deschis în regiunea transnistreană 27 de secții de votare.

XS
SM
MD
LG