Dreptul internațional spune că țările pot deschide secții de votare pe teritoriul misiunilor diplomatice și consulare din alte state, notificând țara-gazdă. Secții suplimentare pot fi deschise doar cu acordul gazdei, care trebuie să asigure desfășurarea votării în siguranță.
Autoritățile constituționale de la Chișinău nu pot asigura ordinea publică pe teritoriul regiunii transnistrene. Dar chiar dacă guvernul moldovean nu și-a dat niciodată acordul, Moscova și Tiraspolul au organizat toată logistica pentru a deschide secții de votare în stânga Nistrului, numărul cărora a crescut de la scrutin la scrutin.
La precedentele alegeri prezidențiale din Rusia, din 2018, transnistrenii cu pașapoarte rusești au avut la dispoziție 24 de secții. La votare au participat aproape 74.000 de persoane, dintre care peste 96% l-au ales pe Vladimir Putin.
Aceasta a fost o prezență record a locuitorilor regiunii în procesele electorale rusești. La alegerile pentru Duma de Stat, din 2016, participaseră aproape 56.000 de cetățeni ruși din Transnistria (83% au votat pentru Partidul „Rusia Unită”), iar la prezidențialele din 2012 – peste 50.000 (85% au votat pentru Putin).
De asemenea, în ziua scrutinului, în 2018, circa 700 de angajați ai structurilor transnistrene au lucrat în secțiile de votare.
În 2021, la alegerile pentru Duma de Stat, Rusia a deschis în regiunea transnistreană deja 27 de secții de votare, „în ciuda comunicatului supărat al Ministerului de Externe de la Chișinău și în lipsa explicațiilor Moscovei”, cum spune fostul vicepremier pentru reintegrare, Alexandru Flenchea.
Cum ajung buletinele de vot în Transnistria?
Flenchea susține că buletinele de vot sunt aduse din Federația Rusă cu poșta diplomatică la Chișinău, iar apoi „sunt transportate la Tiraspol în portbagajele mașinilor ambasadei ruse”.
Potrivit Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice, autoritățile țării-gazdă nu au dreptul să oprească sau să verifice automobilele diplomatice sau poșta diplomatică.
În 2018, Rusia a trimis în regiunea transnistreană 192.000 de buletine de vot, nu mai puțin de 8.000 pentru fiecare din cele 24 de secții.
Ce s-a schimbat?
Autoritățile de la Chișinău nu au răspuns până acum dacă vor aproba mai multe secții de votare pentru alegerile prezidențiale rusești din martie, pe lângă cea de la Ambasada rusă, dar noul ministru de Externe, Mihai Popșoi, a declarat recent că deschiderea unor secții în regiunea transnistreană „este inacceptabilă”.
„Până în prezent, autoritățile moldovene participau la un spectacol”, a spus Europei Libere deputatul partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), Oazu Nantoi.
Potrivit lui, chiar dacă spunea „Nu”, Chișinăul „închidea ochii” și nu făcea nimic pentru a împiedica organizarea alegerilor pe teritoriul necontrolat din stânga Nistrului. Situația s-a schimbat, iar guvernarea moldoveană „a prins la curaj”, susține deputatul PAS.
Te-ar putea interesa și: Rusia spune că va deschide secții de votare, dar mai puține, în R. Moldova
Principalul instrument care a lipsit până acum, spune Nantoi, este voința politică.
„Chișinăul imita o nemulțumire, iar Rusia s-a comportat așa cum a vrut. Acum, R. Moldova se află într-o situație complet diferită. Eu sper că va fi voință politică pentru a explica Rusiei că ceea ce a fost cândva e imposibil acum”, explică Oazu Nantoi.
Pot fi tipărite buletinele în Transnistria?
Pe de altă parte, Alexandru Flenchea crede că nici de această dată nimic nu va împiedica Rusia să trimită buletinele de vot la Tiraspol prin corespondența diplomatică.
„În cazuri extreme, le pot tipări direct la Tiraspol”, precizează fostul vicepremier.
Legislația electorală a Federației Ruse, într-adevăr, permite ca buletinele de vot să fie tipărite și la tipografiile birourilor electorale din străinătate. Dar tot potrivit legislației ruse, după votare, buletinele ar trebui să fie expediate Comisiei Electorale Centrale de la Moscova.
Nu se știe cum va reacționa Chișinăul dacă buletinele de vot vor tranzita teritoriul controlat al R. Moldova în drum spre Federația Rusă, dar au existat câteva cazuri similare când autoritățile constituționale au intervenit.
În 2014, autoritățile moldovene au reținut mai multe cutii cu liste cu semnături „pentru recunoașterea Transnistriei”, pe care demnitarii ruși care-l însoțiseră la Tiraspol pe vicepremierul Dmitri Rogozin intenționau să le transporte cu avionul la Moscova.
R. Moldova se pregătea atunci să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, iar Rogozin, care a mers de 9 mai la Tiraspol, a amenințat Chișinăul că va trebui să suporte „consecințele”, spunând că „Transnistria se află sub patronajul Rusiei, care nu va permite nimănui să o supere”.
Într-un alt caz, Chișinăul nu le-a permis să intre în R. Moldova unor politologi ruși care se îndreptau spre Tiraspol, în ajunul așa-ziselor alegeri prezidențiale din regiunea transnistreană din 2021.
Ce spune Tiraspolul?
Europa Liberă a analizat știrile din presa transnistreană și comunicatele „comisiei electorale” din regiune din ajunul alegerilor prezidențiale ruse din martie 2018 și de acum.
Acum 5 ani, Tiraspolul avea o campanie amplă de informare și de mobilizare a populației pentru alegerile din Federația Rusă. Pe 1 februarie 2018, liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a dat indicații așa-numitului guvern să pregătească secțiile de votare, iar pe 5 februarie a avut o întâlnire cu ambasadorul de atunci al Rusiei în R. Moldova, Farit Muhametșin. Krasnoselski i-a raportat că regiunea se pregătește pentru alegeri și că Moscova „poate conta pe sprijinul regiunii”.
Prin contrast, de la începutul lunii februarie curent până acum, nici presa locală, nici site-ul liderului transnistrean și al „comisiei electorale” nu au scris nimic despre alegerile prezidențiale ruse care ar putea (sau nu) să fie organizate în regiune.
Ultima întâlnire a lui Krasnoselski cu ambasadorul rus de la Chișinău, Oleg Vasnețov, a avut loc în septembrie 2023, la Tiraspol. Krasnoselski i-a mulțumit pentru participarea în negocierile pentru rezolvarea conflictului transnistrean în formatul 5+2, care, de fapt, sunt înghețate încă din 2019.
Câte secții vor deschide rușii peste hotare?
Autoritățile Federației Ruse au anunțat că vor deschide considerabil mai puține secții de votare pentru scrutinul prezidențial din 15-17 martie în țările „neprietenoase”. R. Moldova nu se află oficial în această listă, chiar dacă recent și-a schimbat strategia națională de securitate în care a desemnat agresiunea rusă drept principala amenințare externă.
De asemenea, în contextul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, mai multe țări au închis consulatele Federației Ruse sau au redus personalul diplomatic rus. Iar asta, potrivit reprezentantei diplomației ruse, Maria Zaharova, a redus posibilitățile Moscovei de a deschide mai multe secții de votare în afara Rusiei.
Astfel, autoritățile ruse au spus că intenționează să deschidă circa 275 de secții de votare peste hotarele țării, comparativ cu 400 de secții care au funcționat în străinătate la alegerile prezidențiale din 2018, când Vladimir Putin a fost reales.
