În debutul procesului, care este programat pentru perioada 10-17 mai, avocatul Partidului Șor, Vadim Banaru, a declarat recuzare președintelui Curții Constituționale, Nicolae Roșca, punând la îndoială imparțialitatea acestuia.
Avocatul Partidului Șor a amintit că Nicolae Roșca este unul dintre co-fondatorii partidului de guvernare „Acțiune și solidaritate” (PAS) și a candidat la alegerile parlamentare din 2019 pe lista formațiunii. El a mai menționat că, în 2018-2019, Roșca a fost avocatul președintei Maia Sandu, pe atunci lidera PAS, într-o cauză civilă împotriva lui Ilan Șor. Sandu l-a dat atunci în judecată pe Șor pentru calomnie.
### Vezi și... ### Ilan Șor refuză să-și ceară scuze de la Maia Sandu, cum îl obligă instanțaMai mult, Banaru susține că fiica judecătorului este în prezent consiliera Maiei Sandu și, în acest fel, „poate crea o aparență de subordonare” a lui Nicolae Roșca față de șefa statului. Potrivit site-ului Președinției, Olga Roșca este consilieră pentru afaceri externe și comunicare strategică.
Banaru a acuzat că guvernarea PAS persecută partidul de opoziție condus de Ilan Șor și că mai mulți lideri ai PAS, cum ar fi Igor Grosu, Lilian Carp și Olesea Stamate, s-au expus public, cerând scoaterea Partidului Șor în afara legii.
Probe video, prezentate în instanță
La solicitarea avocaților Partidului Șor, judecătorii au privit o înregistrare video de la un protest din fața Judecătoriei Buiucani, din 2017. La protest au fost prezenți mai mulți membri ai PAS, inclusiv Nicolae Roșca, Maia Sandu și Igor Grosu. Ei solicitau ca Ilan Șor să fie tras la răspundere penală pentru „furtul miliardului”.
Într-un alt clip video arătat în instanță, Roșca a însoțit-o pe Maia Sandu la Procuratură în calitate de avocat, după ce aceasta a depus un denunț împotriva lui Vladimir Plahotniuc pe faptul uzurpării puterii în stat.
Avocatul Eduard Digore, care reprezintă Guvernul la Curtea Constituțională, a spus că cererea de recuzare ar trebui să fie respinsă, pentru că este „de natură politică” și informațiile prezentate de Banaru sunt învechite. Digore susține că judecătorii Curții Constituționale sunt independenți.
Nicola Roșca a confirmat că în 2018-2019 a fost avocatul Maiei Sandu, dar nu a comentat acuzația privind angajarea fiicei sale la Președinție.
După deliberări, ceilalți patru judecători au respins demersul Partidului Șor. Ședința continuă.
De ce vrea Guvernul să interzică Partidul Șor?
În sesizarea transmisă Curții Constituționale, Ministerul Justiției susține că există „argumente pertinente” care demonstrează că Partidul Șor a încălcat principiile statului de drept și a acționat împotriva suveranității R. Moldova.
Printre argumente se menționează faptul că Partidul Șor a fost sancționat pentru finanțare ilegală în cadrul tuturor scrutinelor, cu anularea înregistrării în cursa electorală. Recent, formațiunea a fost lipsită de subvenții de la stat, după ce nu a reflectat corect finanțarea partidului în rapoartele prezentate Comisiei Electorale Centrale (CEC).
Vicepreședinta partidului, Marina Tauber, este cercetată penal pentru falsificarea rapoartelor depuse la CEC și acceptarea finanțării din partea unui grup criminal organizat.
Pe 26 octombrie 2022, Statele Unite au sancționat Partidul Șor, pe liderul formațiunii, oligarhul fugar Ilan Șor, și apropiații acestuia, inclusiv soția lui Șor, cântăreața Jasmin, pentru „complicitate, implicare și interferență” în alegerile din R. Moldova „în beneficiul direct sau indirect al guvernului Federației Ruse”.
Pe 9 decembrie 2022, Marea Britanie a impus, de asemenea, sancțiuni împotriva lui Șor.
În aprilie 2023, Șor a fost condamnat la 15 ani de închisoare cu executare, pentru escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, în legătură cu rolul său în „furtul miliardului”. Șor se află acum în Israel, iar, după pronunțarea sentinței, autoritățile de la Chișinău au cerut accelerarea extrădării lui.
### Vezi și... ### Europa Liberă Explică | Șor a fost condamnat, va ajunge la închisoare?Din vara lui 2022, Partidul Șor organizează sistematic proteste antiguvernamentale la Chișinău și în alte localități ale R. Moldova. Guvernarea susține că aceste acțiuni au drept scop destabilizarea situației politice interne și răsturnarea puterii pro-europene și că ar face parte dintr-un plan pus la cale de Federația Rusă.