Trei deputați din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), Vladimir Voronin, Vlad Batrîncea și Diana Caraman, s-au adresat la Curtea Constituțională după ce majoritatea parlamentară a partidului de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS) a modificat Codul Electoral, în decembrie 2023.
Schimbarea prevede că referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte și cu 60 de zile după ziua alegerilor parlamentare sau prezidențiale „decât dacă se desfășoară în aceeași zi”.
În opinia opoziției, aceste prevederi se anulează reciproc. Ei au mai spus că, în 2014, Curtea Constituțională deja a decis că organizarea referendumului și a alegerilor în aceeași zi poate crea „dificultăți în exercitarea dreptului la vot”.
Judecătorii Curții Constituționale au declarat inadmisibilă adresarea deputaților BCS și nu au examinat-o în fond, dar au explicat că desfășurarea concomitentă a mai multor scrutine reprezintă „o practică uzuală în statele europene”. Magistrații au spus că organizarea referendumului și alegerilor prezidențiale în aceeași zi „nu afectează vreo valoare sau vreun principiu constituțional”.
- Te-ar putea interesa și: Referendum, în octombrie. Maia Sandu anunță site-ul și sloganul campaniei pentru aderarea la UE
Ei au mai explicat că, în 2014, Curtea a interzis organizarea referendumului (despre alegerea și demiterea președintelui de către popor) odată cu alegerile parlamentare dintr-un motiv tehnic, deoarece deputații nu au respectat termenul legal de șase luni pentru organizarea lui.
„În aviz se regăsesc și constatările Curții potrivit cărora organizarea concomitentă a referendumului cu alegerile nu este interzisă în principiu”, au spus magistrații.
De asemenea, ei au amintit că în 2019 alegerile parlamentare au avut loc împreună cu un referendum republican (privind reducerea numărului deputaților din Parlament), iar rezultatele lui au fost confirmate de Curtea Constituțională.
Curtea a menționat că organizarea referendumului și alegerilor în aceeași zi poate fi motivată prin nevoia de a reduce cheltuielile și ar putea să ducă la creșterea numărului de participanți la ambele scrutine.
- Te-ar putea interesa și: Votul prin corespondență din SUA și Canada a primit undă verde în Parlament
În decembrie 2023, președinta Maia Sandu a cerut să fie organizat, în toamna următoare, un referendum despre aderarea Moldovei la UE, anunțând și că va candida pentru un nou mandat. În scurt timp, majoritatea deputaților partidului de guvernământ PAS a modificat Codul Electoral astfel încât referendumul să poată avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale și parlamentare.
Opoziția pro-rusă a anunțat deja că își va îndemna susținătorii să boicoteze referendumul. Alte partide și-au arătat susținerea pentru plebiscit, dar au fost împotrivă ca acesta să aibă loc concomitent cu prezidențialele.
Unii analiști politici au spus că în acest fel Maia Sandu ar încerca să obțină un scor mai mare la alegerile din toamnă, iar alții – că, dacă referendumul va avea loc într-o altă zi, nu va aduna suficienți oameni la urne.
Totodată, guvernarea pro-europeană de la Chișinău se teme că Rusia ar putea interveni în procesul electoral pentru a deturna integrarea europeană a Republicii Moldova.