Curtea Constituțională a emis astăzi o decizie prin care se constată existența unui conflict constituțional între președinție și guvern în privința demiterii Laurei Kovesi, procuror-șef la Direcția Anticorupție, și susține că președintele ar trebui să emită decretul de demitere a acesteia. În comunicatul publicat de Curtea Constituțională după luarea deciziei se spune că ultimul cuvânt în problema demiterii procurorului-șef DNA îl are ministrul justiției, iar președintele, care s-a opus până acum cu hotărâre acestei decizii, nu are competența constituțională „de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei”. Votul a fost de șase la trei, o majoritate confortabilă pentru cei care o vor demisă pe Laura Kovesi.
Your browser doesn’t support HTML5
În direct de la București cu Sorin Șerb
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, este bucuros și spune că așteaptă revocarea celei care l-a dus în fața judecătorului. El afirmă că decizia Curții înseamnă pur și simplu că „președintele nu poate avea un rol decisiv în numirea și revocarea procurorilor, această responsabilitate revenindu-i ministrului justitiei. Tăriceanu afirmă că a așteptat cu nerăbdare decizia și că se bucură că s-au limpezit acele prevederi care au creat confuzie. „Așadar, spune el, decizia privind revocarea luată de ministrul justiției nu poate fi nicidecum contrazisă de președinte.”
„Decizia CCR valorifică principiul constituţional potrivit căruia procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei”, spune Tudorel Toader, susținând în continuare că președintele are un rol mai degrabă oficial și ornamental în această problemă...
Tudorel Toader, al cărui mandat pare să fie legat de misiunea de a o anihila pe Laura Kovesi, exultă pe pagina sa de socializare, poate și pentru că argumentația Curții Constituționale seamănă cu cea pe care o prezentase el în februarie când i-a cerut președintelui semnarea demiterii. „Decizia CCR valorifică principiul constituţional potrivit căruia procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei”, spune Tudorel Toader, susținând în continuare că președintele are un rol mai degrabă oficial și ornamental în această problemă.
„Preşedintele României, mai afirmă Tudorel Toader, nu are nicio abilitare legală pentru evaluarea competenţelor profesionale sau manageriale ale procurorilor de rang înalt”, acestea revenindu-i ministrului. Sub tonul doctoral se simte satisfacția. Laura Kovesi a fost nu odată acuzată că se folosește de DNA pentru a plăti polițe politice și a decapita coaliția la guvernare. Președinții ambelor partide din coaliție au fost chemați în fața tribunalului pe baza unor dosare instrumentate de DNA. Călin Popescu Tăriceanu a fost achitat în dosarul de sperjur întocmit de DNA însă sentința în procesul în care DNA cere închisoare de șapte ani și jumătate pentru Liviu Dragnea pentru angajarea fictivă a unor membre PSD la Consiliului Județean Teleorman, când era președinte acolo, a fost amânată pentru începutul lunii viitoare. Sunt doar două din sutele de dosare de corupție în care sunt prinse nume importante din politică.
Opoziția a fost surprinsă de decizie și o contestă vehement. Este absurdă, desființează autoritatea președintelui, spune deputatul USR Cristian Ghinea. Deciziile aberante ale Curții, spune Ghinea, se explică prin politizarea acestei instanțe supreme. Solutia ar fi simplă: la Curte „să fie numiți ca judecători doar acei magistrați care (îndeplinind condițiile de studii și experiență actuale), să nu fi fost membri de partid în ultimii nouă ani”, mai spune deputatul pe pagina sa de socializare.
Pe de altă parte procedeele prin care obțineau procurorii DNA informațiile (multe dosare porneau de la denunțurile interesate ale cercetaților penali) i-au contrariat pe magistrați și o parte din opinia publică. Presa publica înregistrări cu procurorul-șef DNA care părea să direcționeze cursul și procedurile anchetelor. Au fost publicate, apoi, înțelegerile dintre DNA, de-o parte, și serviciile secrete sau agenții ale statului, pe de altă parte, acorduri conform cărora procurorii puteau obține informații ca mandat și fără posibilitatea de control. Mai mult, există suspiciunea că SRI ar fi comandat, controlat și administrat probe în anumite dosare livrate apoi la pachet Direcției Anticorupție. Nu demult, mai mulți procurori dintr-o sucursală model a DNA au fost revocați și anchetați pentru că ar fi obținut prin șantaj și tortură psihologică informații și denunțuri.
Aflat în vizită la Salonul Internațional de Carte Bookfest, președintele Iohannis părea relaxat. „Indiferent de decizia Curții, spunea el, voi aștepta s-o văd, să văd motivația, voi citi și voi acționa în consecință.” Președintele Iohannis a părut s-o susțină necondiționat pe Laura Kovesi după ce Ministerul Justiției a declanșat anchetele împotriva ei. Și se părea că, în contextul tensiunilor dintre Ministerul Justiției și magistrați pe tema modificării legilor justiției, poziția Laurei Kovesi, a cărei prezență la DNA este percepută de unii drept vitală în lupta anticorupție, este sigură și că decizia Curții i-ar putea fi favorabilă.
Anunțul făcut de Curtea Constituțională a căzut ca un trăsnet, iar paginile de socializare sunt în doliu. Mai multe organizații care au susținut protestele împotriva modificărilor din justiției au convocat un prim miting miercuri, însă se anunță și alte proteste în sprijinul Laurei Kovesi, considerată de protestatarii din Piața Victoriei și din celelalte mari orașe singura forță eficientă de opoziție în calea corupției coaliției la putere.