Decizia din 10 august, luată în cadrul unei ședințe la care au asistat sute de ruși, în majoritate tineri, în fața clădirii tribunalului, a spulberat speranțele oponenților războiului de a-și putea exprima opiniile în cadrul alegerilor din 18-20 septembrie.
Decizia a ilustrat de asemenea amploarea intoleranței Kremlinului față de disidență, devenită și mai severă de când președintele Vladimir Putin a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022.
Comisia Electorală Centrală a înregistrat în mod neașteptat partidul Iabloko la sfârșitul lunii trecute pentru primele alegeri ale Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului, cu 450 de locuri, de la începutul războiului pe scară largă.
Partidul naționalist Rodina a intentat săptămâna trecută un proces prin care solicita anularea înregistrării partidului Iabloko, invocând o serie de încălcări, printre care finanțarea din străinătate, încălcarea drepturilor de autor și extremismul.
În cadrul ședinței de judecată, președintele partidului Iabloko, Nikolai Rîbakov, a respins acuzațiile ca fiind „absurde” și a afirmat că partidul apără interesele majorității — „deoarece salvarea vieților omenești este în interesul majorității cetățenilor ruși”.
Rîbakov a mai declarat că Iabloko va face tot ce îi stă în putință pentru a transforma Rusia într-un „stat democratic prosper”. Partidul a anunțat că va face apel, adăugând: „Să nu disperăm”.
Judecătorul lui Putin
Criticii Kremlinului spun că hotărârile judecătorești în cazurile de mare rezonanță din Rusia sunt pronunțate de Putin sau coordonate îndeaproape cu el, iar judecătorul Curții Supreme care a judecat procesul împotriva partidului Iabloko, Veaceslav Kirillov, este autorul și altor hotărâri dure, precum decizia de a eticheta ca „extremistă” organizația pentru drepturile omului „Memorial”, respectată pe plan internațional, la începutul acestui an.
Analiștii au mai afirmat că evoluțiile din jurul partidului Iabloko ar putea reflecta luptele interne dintre grupurile de interese din cadrul elitei ruse: anume, între oficialii din domeniul securității și alți „radicali” al căror instinct este să înăbușe orice formă de disidență, în special opoziția față de război, și o tabără mai tehnocratică, versată în mașinațiunile politice.
Fracțiunile se luptă „nu pentru ceea ce se întâmplă acum în aceste așa-zise alegeri”, a declarat pentru Current Time analistul politic Ivan Preobrajenski, stabilit la Praga, „ci pentru ceea ce se va întâmpla după ele – cine va păstra controlul?”
Sondajele arată că majoritatea rușilor doresc negocieri pentru a pune capăt războiului, care a ucis sute de mii de soldați ruși. Atacurile ucrainene recente asupra infrastructurii de petrol și gaze și a altor ținte, uneori adânc în interiorul Rusiei, au provocat victime în rândul civililor și au adus războiul mai aproape de mulți cetățeni.
Grigorii Iavlinski, cofondatorul partidului Iabloko, a sugerat că Kremlinul este îngrijorat de posibilul ecou în societate al apelului la pace al partidului Iabloko.
„Excluderea partidului Iabloko din alegeri dezvăluie adevărata natură a sistemului politic”, a scris el într-o postare pe X pe 10 august. „Cererea publică de pace și libertate s-a dovedit a fi semnificativ mai puternică decât anticipaseră autoritățile!”
„Pacea” imposibilă propusă de Kremlin
Putin a respins propunerile Ucrainei și ale Statelor Unite privind un armistițiu care ar fi înghețat linia frontului la starea actuală, cerând în schimb Ucrainei să cedeze teritoriile pe care Rusia nu a reușit să le cucerească în luptă. El a promis în repetate rânduri că își va atinge obiectivele fie prin diplomație, fie prin forță.
Partidul Iabloko a apărut după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991 și a reprezentat o forță politică importantă timp de un deceniu după alegerile pentru Duma din 1993.
Însă Putin a dat înapoi progresul democratic al Rusiei după ce a devenit președinte pentru prima dată în 2000, iar partidul nu a mai câștigat niciun loc în alegerile organizate începând cu 2003, alegeri care au fost din ce în ce mai marcate de dovezi de fraudă în favoarea partidului Rusia Unită, controlat de Kremlin.
„Ultima dată când partidul Iabloko a depășit pragul de 5% necesar pentru [intrarea în] Dumă a fost în 1999... Cu toate acestea, Putin și Kremlinul se tem acum de ei, deoarece ar putea atrage un număr semnificativ de voturi anti-război, în ciuda fraudării alegerilor”, a scris Brian Taylor, autor și analist specializat în Rusia, care este director al Institutului Moynihan pentru Afaceri Globale de la Universitatea Syracuse, într-o postare pe BlueSky, în urma hotărârii de luni.
Decizia inițială de a înregistra partidul Iabloko la alegeri a stârnit entuziasm în rândul criticilor Kremlinului și a beneficiat de sprijinul unor personalități ale opoziției din străinătate, precum Iulia Navalnaia, văduva regretatului adversar al lui Putin, Aleksei Navalnîi.
Foto de arhivă: Miting anti-război la Berlin. Pe podium, de la stânga la dreapta, Vladimir Kara-Murza, Iulia Navalnaia și Ilia Iașin.
Hotărârea Curții Supreme reprezintă o nouă lovitură pentru un partid aflat sub o presiune puternică din partea autorităților ruse. Zeci de membri ai partidului Iabloko sunt urmăriți penal, iar câțiva se află în arest, printre care și vicepreședintele Maksim Kruglov, condamnat în iunie la șapte ani de închisoare pentru postări pe rețelele sociale referitoare la război, publicate în 2022.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.