Un recent sondaj de opinie, realizat de Institutul Republican Internațional (IRI) din SUA, arată că 53% din respondenți ar spune „Da” la referendum, iar 36% – ar fi împotrivă. Restul (11%) se mai gândesc sau nu vor participa.
Același sondaj arată că Uniunea Europeană este văzută pozitiv de 60% din populația R. Moldova (fără diasporă), iar majoritatea covârșitoare (93%) crede că, în prezent, relațiile dintre R. Moldova și UE sunt bune sau foarte bune.
Dar ce le spun liderii politici alegătorilor, care vor decide la toamnă dacă doresc sau nu ca integrarea R. Moldova în UE să fie trecută în Constituție ca „obiectiv strategic” al țării?
„Pentru” și iarăși „pentru”
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), fondat de președinta Maia Sandu, luptă pentru a menține rolul de cel mai vizibil promotor al referendumului, care, de altfel, a fost inițiat chiar de șefa statului.
Aleasă tocmai pentru promisiunea de a aduce Moldova în UE, Sandu recunoaște că votul „Da” la referendum și cel pentru ea la prezidențiale ar însemna același lucru: sprijinul acordat de cetățeni politicii sale pentru integrarea europeană a R. Moldova.
Prin urmare, Sandu vrea să aducă la urne cât mai multă lume, iar pentru asta a insistat ca referendumul și prezidențialele să aibă loc în aceeași zi. Pentru a putea combina cele două scrutine, cu aproximativ jumătate de an înaintea alegerilor, majoritatea parlamentară PAS a modificat Codul Electoral adoptat tot de PAS cu un an mai devreme, servind astfel opoziției un nou subiect pentru critici.
Președinta Maia Sandu a insistat ca referendumul și alegerile prezidențiale să aibă loc în aceeași zi, motivând că astfel va fi asigurată o prezență mai mare la plebiscit.
De luni bune, înaintea campaniei electorale, membrii PAS cutreieră localitățile Moldovei povestind oamenilor despre referendum și avantajele aderării la UE. Sandu însăși spune că face același lucru chiar din prima zi a mandatului de președintă, câștigat în 2020.
PAS prezintă referendumul drept unul „pentru aderare la UE”, dar oricât de mulți alegători vor spune „Da”, referendumul nu va aduce peste noapte Moldova în UE, ci va aduce UE în Constituția Moldovei.
Președinta susține că, odată ce obiectivul de integrare europeană va fi înscris în Constituție, „toată clasa politică” a R. Moldova va fi „obligată” să-l respecte și va lucra pentru aderarea la UE.
- Te-ar putea interesa și: Cum va fi modificată Constituția, dacă cetățenii vor susține integrarea europeană la referendumul din toamnă
Să lucreze pentru integrarea Moldovei în UE spune că râvnește și opoziția pro-europeană, dar nu e lăsată de PAS, care ar fi „monopolizat” procesul.
Până acum, pe lângă PAS, a spus răspicat că e pro-referendum doar Partidul Social Democrat European (PSDE), care s-a plasat pe locul trei la alegerile locale de anul trecut. Dar și acest partid are rezerve. Nemulțumit ca și alții de „monopolizarea” ideii de integrare europeană de către PAS, PSDE condus de Ion Sula a decis, în iunie, să „salveze referendumul” și a lansat propria campanie de promovare a alegerilor.
Chiar dacă nu agreează ideea ca referendumul să aibă loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, PSDE își îndeamnă alegătorii să voteze „Da” la referendum.
Impasul celorlalți pro-europeni
Celelalte partide pro-europene încă se gândesc ce să le spună susținătorilor lor despre votul la referendum, însă nu se feresc să critice alegerile la modul general având, în linii mari, aceleași nemulțumiri.
Este cazul Mișcării Alternativa Națională (MAN) a primarului Chișinăului, Ion Ceban, și a Blocului „Împreună”, format din patru partide mai mici.
Partidul lui Ceban a transmis de câteva ori că „susține” referendumul, dar nu e mulțumit nici de organizarea lui concomitent cu prezidențialele și nici de etapa la care e organizat acesta, invocând că în majoritatea statelor UE un astfel de referendum a fost organizat după finalizarea negocierilor de aderare.
- Te-ar putea interesa și: Când și de ce au făcut țările candidate referendumuri de aderare la UE
Pe lângă declarații, MAN a cerut Comisiei Electorale Centrale (CEC) să sancționeze PAS pentru „concurență neloială” pe motiv că ar face campanie pentru referendum înainte de termen și ar asocia imaginea Maiei Sandu cu plebiscitul.
CEC a respins sesizarea, dar MAN nu cedează: spune că va ataca decizia autorității electorale în instanță și a depus o plângere și împotriva site-ului de promovare a referendumului, gestionat de PAS.
Boicotul lui Dodon și Chicu, indecizia lui Usatîi
Partidul Socialiștilor, condus de Igor Dodon, îndeamnă la boicotarea referendumului, despre care spune că ar fi „ilegal”. Ex-președintele pro-rus crede la fel ca și fostul său consilier, Ion Ceban, că referendumul ar trebui organizat abia după încheierea negocierilor de aderare.
Pe lângă asta, Dodon le spune susținătorilor săi că, dacă cetățenii vor vota „Da”, atunci R. Moldova va pierde imediat „o parte din suveranitate” în favoarea UE și toate directivele europene vor fi transpuse automat în legislația moldovenească. În realitate, însă, directivele UE vor fi putea fi transpuse în legislația moldovenească abia după aderare.
Front comun cu socialiști face Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) condus de Ion Chicu – fostul consilier al lui Igor Dodon, care l-a propulsat, cu ajutorul Partidului Democrat, în postul de premier (2019-2020).
Ex-președintele Igor Dodon, la o întrevedere cu ex-premierul Ion Chicu, mai 2020. Astăzi, partidele conduse de cei doi (PSRM și PDCM) îndeamnă alegătorii moldoveni să boicoteze referendumul privind integrarea în UE.
Anterior, ex-premierul a spus Europei Libere că, pentru formațiunea sa, boicotarea referendumului este unica soluție pentru că statutul partidului, declarat pro-european, nu permite îndemnarea la un vot negativ.
Chiar dacă PDCM a semnat „Pactul pentru Europa”, de un vot „pro” nu poate fi vorba deoarece referendumul ar fi „în detrimentul” integrării R. Moldova la UE și ar „planta niște bombe” pentru statalitatea R. Moldova, susține Chicu.
„Bombele”, în opinia lui Chicu, ar consta în modificarea Constituției ca urmare a unui referendum validat cu votul a unui număr de alegători, ceea ce ar crea un precedent și, în viitor, o altă guvernare ar putea să deturneze parcursul pro-european, conform aceleiași proceduri.
În ultimele săptămâni, Chicu și-a înăsprit retorica împotriva PAS și a Maiei Sandu, cu care, dacă e să credem sondajele recent, ar avea șanse să se bată într-un ipotetic tur doi al alegerilor prezidențiale.
Are șanse să ajungă în turul doi de prezidențiale și Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru. El încă nu a spus fanilor cum să voteze, dar, ca și mulți alții, crede că referendumul e un truc electoral al Maiei Sandu pentru a câștiga un nou mandat de președintă din primul tur.
Șor, Voronin și Vlah spun „niet”
Reprezentanții din R. Moldova ai oligarhului fugar Ilan Șor, uniți în blocul „Victorie-Pobeda”, au spus alegătorilor să participe la referendum și să voteze „împotriva” integrării europene. Pentru ei, aderarea la UE este un „pericol” pentru că R. Moldova ar deveni doar o „periferie a României”.
Șor însuși a spus că vrea ca susținătorii săi să voteze „nu” și să opteze, în schimb, pentru Uniunea Economică Eurasiatică, inclusiv pentru a nu pierde „rămășițele identității moldovenești”.
La Moscova, Șor nu este unicul preocupat de „salvarea” R. Moldova. Recent, un institut bănuit de legături cu FSB a organizat o întreagă conferință la care a vorbit despre parcursul european al Chișinăului, văzut drept cursul de „subjugare” a R. Moldova de către UE și NATO și de „anexarea” de către România.
- Te-ar putea interesa și: Rușii și aliații lor din R. Moldova discută la Moscova despre „anexarea” Moldovei de România
La corul criticilor s-a alăturat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, pentru care parcursul european al actualei guvernări înseamnă un „curs agresiv antirusesc”.
Atenția Moscovei nu este surprinzătoare. Încă în martie, Serviciul de Informații și Securitate a avertizat că Rusia lucrează pentru a compromite referendumul din toamnă.
Fotografie de la protestul din 2023 organizat la Comrat de fostul partid Șor, unde acesta promitea să organizeze referendum la care cetățenii să decidă dacă vor relații mai strânse cu Rusia sau cu UE.
Un „nu” răspicat la referendum are de gând să spună și Partidul Comuniștilor (PCRM) a lui Vladimir Voronin. Comuniștii nu se opun atât aderării la UE, cât modificării Constituției, „absurde” în opinia lor. Ei vor ca susținătorii lor să vină la urne pentru că, în condițiile desfășurării concomitente a referendumului și a prezidențialelor, ar crește șansele ca „boicotul să eșueze” și, prin urmare, s-ar mări artificial numărul celor care vor vota „pentru”.
Va pune ștampila pe „nu” și proaspăta candidată la funcția de președinte, Irina Vlah. Pentru fosta bașcană a Găgăuziei, desprinsă tot din PCRM, referendumul nu e decât „un joc politic” al actualei președinte.
Fosta jurnalistă Natalia Morari, care a anunțat pe 19 iulie că intenționează să candideze ca independentă la președinție, afirmând că vrea să transforme R. Moldova într-un „nou miracol economic”, nu a precizat dacă va sprijini sau nu referendumul, dar a spus că R. Moldova poate ieși din sărăcie „singură”, fără ca „alții” să „decidă pentru noi”.
Și, totuși, despre ce e referendumul?
Pe 20 octombrie, alegătorii vor putea intra în cabinele de vot cu două buletine. Unul pentru a alege președintele țării, iar al doilea - pentru a vota la referendum.
Pe buletinul referendumului va fi o singură întrebare: „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”, cu două variante de răspuns: „Da” și „Nu”.
Dacă referendumul va fi validat și va întruni majoritatea voturilor de „Da”, atunci în preambulul Constituției ar urma să fie proclamată „ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova”, iar integrarea în Uniunea Europeană ar urma să devină „obiectiv strategic al Republicii Moldova”.
Oricât de mulți alegători vor spune „Da”, referendumul din 20 octombrie nu va aduce peste noapte Moldova în UE, ci va aduce UE în Constituția Moldovei.
Totodată, în Legea supremă va fi introdus și un nou capitol numit „Integrarea în Uniunea Europeană”, care stipulează aderarea la tratatele constitutive ale UE și supremația normelor europene asupra legislației moldovene, după aderare.
Referendumul este unul constituțional. Asta înseamnă că, dacă va fi validat, modificările în Constituție se vor face automat, nefiind necesar și votul deputaților în Parlament.
Pentru a fi validat, la urne trebuie să se prezinte o treime din alegătorii înscriși în listele CEC. Dintre ei, mai mult de jumătate trebuie să voteze „pro” ca să fie modificată Constituția.
Perioada electorală pentru cele două scrutine va începe la 1 august. Depunerea actelor pentru înregistrarea în calitate de participant la referendum vor fi posibile din 21 august.
Din 20 septembrie va începe campania electorală pentru referendum, perioada în care concurenții electorali vor putea să informeze despre referendum și să promoveze o anumită opțiune de vot.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te