Una din cele mai importante baze aeriene militare care asigură apărarea capitalei ruse din direcția vestică este aerodromul „Hotilovo-2”. Acesta este situat în regiunea Tver, la doar 50 de kilometri de reședința președintelui rus de la Valdai. Acum 16 ani, Vladimir Putin a testat aici un bolid de Formula 1, iar de atunci această bază a devenit unul dintre adăposturile escadrilei prezidențiale. Ea este asociată frecvent cu episoade importante din politica rusă și cea mondială.
De curând, la baza aeriană s-a construit un turn echipat cu sistemul „Pantsir” – similar cu cele care înconjoară complexul prezidențial securizat de lângă lacul Valdai. Aici aterizează avioanele Ministerului Apărării, care transportă apoi militari și echipamente în Libia și Mali. Avioanele de vânătoare staționate aici participă la „războiul hibrid” cu UE. În 2017, la Hotilovo s-a construit o nouă linie ferată și o stație – astfel de stații feroviare au apărut cam în aceeași perioadă și lângă alte reședințe ale lui Putin. Aici, potrivit uneia dintre versiuni, președintele rus a fugit de revolta lui Evgheni Prigojin și tot aici a fost doborât apoi avionul fondatorului companiei militare private „Wagner”.
„Culoarea galbenă mi-a amintit de Lada Kalina”
„Vladimir Putin a decis să afle personal ce înseamnă Formula 1. Și nu este vorba de o plimbare ca turist într-o mașină cu două locuri. Prim-ministrul a petrecut câteva ore la volanul unui bolid adevărat al echipei „Renault”. Ulterior, pe baza datelor telemetrice, s-a constatat că s-a atins o viteză de 240 de kilometri pe oră”, – a declarat, în toamna anului 2010, la postul de televiziune „Rusia-2”, jurnalistul sportiv Dmitri Guberniev, cel care, în martie 2022, avea să organizeze pe stadionul Lujniki un miting în sprijinul lui Putin și invaziei rusești în Ucraina.
În ianuarie 2010, pilotul Vitali Petrov a devenit primul rus din marele circuit de „Formula 1”, semnând un contract cu „Renault”. Putin a avut ocazia să conducă mașinile acestei echipe pe 7 noiembrie, la aniversarea Revoluției din Octombrie, deși în aceeași zi, cel mai nou bolid Renault R30 de la acea vreme trebuia să fie prezentat publicului larg la Sankt Petersburg. În schimb, locuitorii dezamăgiți din Sankt Petersburg și oaspeții orașului au găsit în Piața Ostrovski o versiune veche a mașinii, modelul R26. Conform unei alte versiuni, locuitorilor din Sankt Petersburg și lui Putin li s-au prezentat nu mașini de curse, ci mașini de antrenament.
„Premierul a purtat o cască cu stema Federației Ruse și inscripția „Rusia”, precum și o salopetă profesională de pilot de „Formula 1”, pe care erau brodate inițialele sale. Culoarea galbenă a mașinii de curse a amintit de „Lada Kalina” galben-canar, cu care șeful Guvernului a parcurs în vară peste 2.000 de kilometri pe traseul Cita-Habarovsk”, se menționa într-un comunicat de pe site-ul guvernului, unde se preciza, de asemenea, că toate acestea s-au petrecut pe „un traseu special amenajat în regiunea Leningrad”.
Utilizatorii atenți ai rețelelor de socializare LiveJournal și VKontakte au observat imediat că „traseul amenajat” seamănă cu un aerodrom, iar în cadru apar avioane staționate pe platformă.
„Da, este Hotilovo!”, „Chiar este Hotilovo, se vede pista de aterizare, Sistemul de semnalizare luminoasă pentru piste D-4 „Transcon” și Punctul de comandă și lansare - au identificat rapid locația foștii militari care au servit la baza aeriană, lăsând comentarii sub videoclipul cu Putin și „Formula” pe VKontakte. Poziția geografică poate fi confirmată și cu ajutorul unui videoclip, filmat în timpul unei vizite de presă la bază, șapte ani mai târziu.
Cu puțin timp înainte de sosirea lui Putin, pista de decolare și aterizare de la baza aeriană „Hotilovo-2” a fost modernizată, fiind acoperită cu beton monolitic - fără îmbinări -, ceea ce a făcut-o adecvată pentru mașinile de curse. Autodromul „Sankt-Petersburg” din Șușari a fost inaugurat abia la sfârșitul lunii noiembrie, iar circuitul „Igora Drive”, unde, cu puțin timp înainte de începutul războiului cu Ucraina, se planifica mutarea etapei de Formula 1 de la Soci, va fi construit de nepotul lui Putin, Mihail Șelomov, abia peste șapte ani.
Vladimir Putin la manșa unui bolid de Formula-1, 7 noiembrie 2010
„Voi coborî la stația terminus”
În februarie 2023, publicația „Dossier” a relatat că, nu cu mult înainte de începerea invaziei rusești pe scară largă în Ucraina, Vladimir Putin, îngrijorat pentru siguranța sa, a început să folosească din ce în ce mai des trenul prezidențial special – acesta, spre deosebire de avion, nu poate fi detectat de radare și nu apare pe site-urile de urmărire.
Până la acel moment, pentru președintele rus fuseseră deja construite A aflat publicația „Proiect”.. Prima din ele a intrat în construcție în vara anului 2014, lângă reședința lui Putin din Novo-Ogariovo, în apropierea Moscovei, ca o mică extensie a stației terminus din Usovo. În 2015, construcția a fost finalizată și președintele a avut prima sa gară personală, împrejmuită de un gard înalt. Intrarea pe acest „peron 9 ¾”, ascuns de ochii curioșilor, a apărut în 2019 într-o imagine panoramică Google.
După câțiva ani, a început și s-a finalizat construcția unor stații personale pentru Putin în apropierea altor două reședințe. În 2017 a fost construită o ramificație spre reședința de la Soci a președintelui, situată în Bocearov Rucei. În martie-decembrie 2019, o nouă linie feroviară și o gară personală au fost construite pentru Putin și lângă reședința sa din Valdai, care este acum păzită de peste 20 de sisteme antiaeriene „Pantsir” și unde petrec mult timp cu fiii săi Alina Kabaeva, presupusa mamă a celor mai mici copii ai președintelui, și guvernante angajate special din Occident.
O altă stație de acest fel și o nouă linie de cale ferată Prima care a scris despre acest lucru a fost publicația „Agenstvo” în 2023 în 2017, nu departe de Valdai, lângă baza aeriană „Hotilovo-2” . Noile linii se ramificau spre ea de la stația Kujenkino a căii ferate Bologoe-Polotsk.
Your browser doesn’t support HTML5
Строительство железнодорожной ветки к авиабазе "Хотилово-2"
Construcția noii ramificații, pe care se poate ajunge de la baza aeriană atât în orașul Bologoe, cât și la reședința lui Putin din Valdai, a fost surprinsă în fotografiile pe care le-a făcut unul dintre muncitori, în timpul construcției noului pod feroviar de lângă aerodrom, peste râul Șlina.
Cu 10 ani înainte, „Hotilovo-2” devenise un aerodrom de staționare comună. Din 2007, după cum reiese dintr-o hotărâre a guvernului, acesta deservește și avioanele Escadrilei speciale „Rusia”, care asigură transportul președintelui, înalților demnitari ai statului și oaspeților acestora.
Nu se știe dacă Putin însuși a folosit linia ferată respectivă, dar pe ea circulă cu siguranță trenuri care transportă militari la baza aeriană – deși, oficial, Ministerul Apărării nu a anunțat construirea căii ferate. În noiembrie 2017, imediat după punerea în funcțiune a noii linii ferate Kujenkino-Hotilovo, pe aceasta circulau deja vagoane cu militari. Radio Svoboda, serviciul rusesc al RF/RL a putut urmări traseul unuia dintre acestea, care a început în Volgograd și s-a încheiat la baza aeriană, pe baza unor 1, 2publicate pe rețeaua de socializare „VKontakte”.
Militari ruși într-un vagon de tren, lângă baza aeriană „Hotilovo-2”, decembrie 2017
De la bombardiere strategice la „tancuri zburătoare”
În 1952, pe un mic aerodrom din apropierea satului Hotilovo, în regiunea Tver, a fost transferat Regimentul 790 Aviație de Vânătoare, care a devenit parte a Circumscripției de Apărare Antiaeriană a Moscovei – misiunea unității era să participe la apărarea antiaeriană a Moscovei, asigurând acoperirea capitalei dinspre nord-vest. De atunci, aerodromul a suferit două reconstrucții majore: la începutul anilor '60 a fost mutat în locul actual (inițial pista de decolare și aterizare era situată chiar lângă autostradă), iar în 2006 pista de decolare și aterizare de la baza aeriană a fost complet refăcută. După renovare, aceasta poate primi avioane de toate tipurile, inclusiv bombardiere strategice Tu-160. De fapt, după ultima reconstrucție, baza aeriană „Hotilovo-2” a fost declarată aerodrom de bazare comună.
Bombardierul strategic Tu-160 la baza aeriană Hotilovo-2, mai 2014
La Hotilovo sunt staționate două escadrile de avioane de vânătoare-interceptor modernizate MiG-31BM/BSM și o escadrilă de avioane de vânătoare modernizate Su-27SM, care, începând cu 2019, sunt dotate și cu cele mai noi avioane de vânătoare rusești Su-35S.
Forțele armate ruse utilizează „Hotilovo-2” nu doar ca bază a aviației de apărare antiaeriană. Aerodromul găzduiește bombardiere strategice; în plus, este folosit cu regularitate de avioanele Ministerului Apărării, care transportă apoi mărfuri și personal în Siria și țările africane (mai multe detalii despre aceasta – mai jos).
Există relativ puține exemple concrete în care „Hotilovo-2” a primit avioane civile.
Pe 20 iunie 2022, un „Boeing-737” al companiei aeriene „Belavia”, care a dobândit faimă mondială datorită culorilor sale cu reclama jocului World of Tanks, a aterizat aici și a revenit aproape imediat la Minsk. Scopul acestui zbor al „Boeingului” rămâne neclar până în prezent: Aleksandr Lukașenko a inspectat în acea zi soiuri de orz de iarnă în timpul unei vizite de lucru în regiunea Mohilev. Acum câteva luni, pe 14 februarie 2026, „tancul zburător” belarus - numit și tankoliot - a efectuat ultimul său zbor.
În februarie 2023, după cum a descoperit proiectul de investigație „Sistema” al Radio Svoboda, la aerodromul din Hotilovo a aterizat un business jet Falcon 8X, aparținând „Rusair”, o companie aeriană privată care are legături cu prietenii lui Putin, frații Kovalciuk. Nu se știe cine se afla la bord. Zborul a avut loc cu două zile înainte ca Putin să adreseze un nou mesaj anual Adunării Federale.
După cum a declarat un localnic pentru publicația „Aghenstvo”, Putin ar folosi în mod regulat aerodromul „Hotiilovo-2” pentru a ajunge la reședința sa din Valdai. Potrivit spuselor sale, înainte de construirea liniei feroviare, președintele cobora la baza aeriană și se urca într-o mașină.
„Hotilovo-2” și Prigojin
La 1 iunie 2026, fondatorul grupării militare private „Wagner”, Evgheni Prigojin, ar fi împlinit 65 de ani. Numele său este, de asemenea, strâns legat de baza aeriană „Hotilovo-2”. După una din versiuni, anume aici ar fi zburat de urgență din Moscova Vladimir Putin, după izbucnirea revoltei lui Prigojin. Tot aici, două luni mai târziu, s-a prăbușit avionul în care se afla Prigojin - conform uneia dintre versiuni, aeronava a fost doborâtă ca răzbunare a președintelui pentru trădarea fostului său „bucătar”.
În seara zilei de 23 iunie 2023, Evgheni Prigojin și mercenarii săi din gruparea militară privată „Wagner” au pătruns în Rusia din regiunea ucraineană ocupată Luhansk, intrând în orașul Rostov-pe-Don și încercuind principalele clădiri administrative. Aceștia au cerut demisia ministrului apărării, Serghei Șoigu, pe care l-au acuzat de conducerea ineficientă a armatei ruse. Într-un mesaj video special adresat poporului rus în dimineața zilei de 24 iunie, Vladimir Putin a calificat evenimentele drept „trădare”, „revoltă” și „lovitură în spate”.
Evgheni Prigojin la Rostov-pe-Don, 24 iunie 2023
În timp ce Prigojin se îndrepta cu mercenarii săi spre Moscova, cel puțin trei avioane ale escadrilei „Rusia” au decolat din Moscova în direcția Sankt Petersburg. Două dintre acestea - avioanele prezidențiale IL-96 cu numărul de bord RA-96022 și IL-96 cu numărul RA-96021 - au început să coboare în regiunea Tver, după care și-au oprit transponderele și au dispărut de pe radare în apropierea bazei „Hotilovo-2”.
A doua zi, ambele avioane au reapărut pe radare în zona regiunii Tver și s-au întors la Moscova. Nu se știe dacă Vladimir Putin se afla la bordul unuia dintre aceste avioane. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că președintele a rămas la Kremlin.
Revolta lui Prigojin a eșuat. Pe 25 iunie, după negocierile șefului grupării militare private „Wagner” cu Aleksandr Lukașenko, liderul autoritar de la Minsk, Prigojin și luptătorii săi au primit permisiunea de a intra în Belarus. Cu toate acestea, Prigojin a plecat din Rusia într-o cu totul altă direcție: spre Africa, unde mercenarii săi au luptat pentru interesele Kremlinului în Republica Centrafricană, Siria, Sudan, Libia și alte țări.
Două luni mai târziu, pe 23 august, Evgheni Prigojin, împreună cu comandanții de rang înalt ai „Wagner”, a decis să se întoarcă din Africa în Rusia. La Moscova, el s-a transferat într-un avion privat Embraer Legacy 600, care urma să efectueze un zbor către Sankt Petersburg. În jurul orei 18:00, avionul a început brusc să piardă altitudine, iar la ora 18:20 s-a prăbușit lângă satul Kujenkino, la mai puțin de 10 kilometri de baza aeriană „Hotilovo-2”.
Marcajul roșu indică locul unde au fost găsite resturile avionului privat cu Prigojin la bord, iar cel galben indică baza aeriană „Hotilovo-2”
Până în prezent nu există dovezi concrete care să confirme cauzele acestei catastrofe: potrivit versiunii principale, aeronava a fost doborâtă, deși martorii oculari nu au văzut urme ale lansării unei rachete sau ale unui alt avion pe cer. În 2020, un avion de vânătoare Su-35S, staționat la baza aeriană „Hotilovo-2”, a doborât deja un alt avion, un Su-30, în timpul unui exercițiu de luptă aeriană. Ancheta a arătat că incidentul s-a produs din cauza faptului că, după o misiune de luptă, cineva a uitat să descarce mitralierea avionului Su-35S. Pilotul avionului Su-30, care a fost lovit de tirul „prietenos”, a reușit să se catapulteze și a scăpat cu răni ușoare.
Avionul lui Prigojin care se prăbușește în apropierea satului Kujenkino
De la Valdai spre Mali
Astăzi, baza aeriană „Hotilovo-2” servește nu numai ca „aerodrom de rezervă” pentru Putin și protecție a reședinței sale împotriva atacurilor.
După moartea lui Prigojin, compania militară privată „Wagner” a fost înlocuită de „Corpul African” al Ministerului Apărării. Până acum, acesta nu a înregistrat prea multe succese: de exemplu, în Mali, în ultimii ani, rușii au suferit câteva înfrângeri dureroase în fața rebelilor tuaregi și a islamiștilor care controlează nordul țării. În iulie 2024, în timpul retragerii din localitatea Tinzaouten, din nordul Maliului, militarii ruși au fost prinși într-o ambuscadă și au pierdut câteva zeci de oameni.
Chiar recent, în aprilie 2026, după câteva zile de lupte, Ministerul Apărării din Rusia a fost nevoit să recunoască faptul că forțele sale și armata din Mali au părăsit orașul Kidal din nord-estul țării, în urma unui atac al grupărilor armate antiguvernamentale. Anterior, Kidal era unul dintre avanposturile „Frontului de Eliberare a Azawadului” tuareg, iar revenirea sa sub controlul acestei grupări are nu doar o semnificație simbolică. Experții au remarcat că acest lucru ar putea submina încrederea autorităților de la Bamako în necesitatea de a cheltui în continuare sume considerabile pentru asistența „Corpului African”.
Totuși, deocamdată această colaborare continuă. Un Il-76 al Ministerului Apărării, cu numărul de bord RF-78663, a fost observat pe 9 mai anul acesta la „baza aeriană a lui Putin”, iar apoi, între 17 și 27 mai, a efectuat mai multe zboruri către Bamako, cu escale în Latakia, din Siria, și în Libia.
Cu două luni mai devreme, un avion Tu-154 al Escadrilei 223 a Ministerului Apărării, cu numărul de bord RA-85041, a efectuat, de asemenea, câteva zboruri de navetă între baza aeriană Hotilovo și aerodromul „Cekalov”. Această escadrilă și, în special, acest avion, după cum a aflat Radio Svoboda în 2019, transportau în mod regulat militari ruși în Siria și Libia.
Parte a „războiului hibrid”
Dacă în Africa, după înlocuirea grupării private de mercenari „Wagner” cu „Corpul African” Rusia a început să acționeze deschis, fără a mai fi nevoie să-și ascundă prezența cu explicații false, atunci în Europa Moscova continuă să poarte o confruntare hibridă (care, în următorii ani, în opinia a mulți experți și politicieni, poate degenera într-un nou război deschis).
Unul dintre elementele acestui război hibrid - alături de sabotaje, atacuri cibernetice, controlul fluxurilor de migranți și alte instrumente - îl constituie provocările în spațiul aerian. Cel mai cunoscut caz s-a petrecut pe 19 septembrie 2025, când trei avioane de vânătoare rusești MiG-31, cu transpondere oprite, au încălcat spațiul aerian al Estoniei. Încălcarea a durat o perioadă fără precedent – 12 minute, iar avioanele de vânătoare, conform datelor Ministerului Apărării din Estonia, au pătruns în interiorul teritoriului acestei țări pe o distanță record de 10 kilometri. Incidentul, conform estimărilor experților, a devenit cea mai îndelungată încălcare a spațiului aerian al NATO de către Rusia de foarte mult timp.
Zborurile aviației ruse deasupra Mării Baltice nu s-au oprit aici. Pe 22 ianuarie, în zona respectivă au fost detectate două avioane de vânătoare rusești Su-35S și un bombardier strategic Tu-22M3. De data aceasta, avioanele rusești au fost interceptate de avioane de vânătoare ale Forțelor Aeriene suedeze. Operațiunea rusă a fost susținută și de avioane tactice de recunoaștere Su-24MR, care au decolat de la aerodromul „Hotilovo-2”. Acestea au funcționat ca relee și s-au aflat în spațiul aerian al Belarusului, menținând legătura cu Tu-22M3 și cu punctul de comandă.
Interceptarea unui avion de vânătoare rus Su-35S de către un avion al Forțelor Aeriene Suedeze, 22 ianuarie 2026
Un apel la pace
Recent, pe 28 mai, s-au împlinit 39 de ani de la un eveniment ce simbolizează începutul schimbărilor din Uniunea Sovietică. Baza aeriană „Hotilovo-2” a avut, de asemenea, o legătură directă cu acel moment.
De la această bază, în 1987, au fost ridicate în aer de urgență avioane de vânătoare pentru a intercepta un mic avion monomotor „Cessna” pilotat de un german de 19 ani, care dorea să ajungă până în Piața Roșie pentru a susține perestroika lui Gorbaciov și a milita „pentru pace”. Tânărul se numea Mathias Rust. Până atunci, reușise deja să treacă de alte linii ale apărării antiaeriene sovietice, iar Hotilovo era ultima înainte de ținta mult râvnită – Moscova.
Rust a reușit să survoleze zona de deasupra bazei aeriene „Hotilovo-2” fără să pățească nimic: conform unei versiuni, nu l-au atins pentru a evita un scandal, mai ales după catastrofa avionului de pasageri sud-coreean „Boeing”, doborât de piloții sovietici cu patru ani înainte, nu departe de Sahalin. Conform unei alte versiuni – avioanele de vânătoare nu au putut vedea „Cessna” lui Rust din cauza stratului de nori la joasă altitudine. Jurnalistul german Ed Stüler, care a scris o carte despre Rust, consideră că germanul a zburat intenționat la altitudine mare pentru a fi recunoscut și a mizat corect tocmai pe prudența piloților sovietici după tragedia cu „Boeingul”.
Avionul lui Mathias Rust aterizează în Piața Roșie din Moscova, pe 28 mai 1987
În 1989, la un an după eliberarea sa din închisoarea sovietică, unde a ispășit pedeapsa pentru trecerea ilegală a frontierei, Rust s-a înrolat în serviciul militar alternativ din Germania și a rănit-o cu un cuțit pe o asistentă medicală care nu i-a răspuns la avansuri, ajungând din nou în spatele gratiilor, de data aceasta în țara natală. Apoi a fost condamnat pentru fraudă, a început să joace poker, intenționa să deschidă o școală de yoga și, cu un an înainte de începerea invaziei ruse în Ucraina, a declarat într-unul dintre rarele sale interviuri că guvernele țărilor europene „nu și-au respectat promisiunile făcute după sfârșitul Războiului Rece”.
În 2023, numele lui Mathias Rust a fost imortalizat în războiul Rusiei împotriva Ucrainei: pe 29 martie 2023, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Aleksei Danilov, a anunțat lansarea unui „Roi ucrainean numit Mathias Rust”, format din mii de drone de atac cu o rază de zbor de peste 3.000 de kilometri. Până la Hotilovo sau la reședința lui Putin de la Valdai acestea nu au ajuns încă – deși în ianuarie 2026 Rusia a acuzat Ucraina că a încercat să atace cu drone reședința lui Putin și Kabaeva de la Valdai. Deși nu există nicio dovadă a acestei tentative, Moscova a lansat o nouă lovitură devastatoare de „răzbunare” asupra orașelor Kiev și Lvov, folosind, printre altele, pentru a doua oară de la începutul războiului, racheta balistică cu rază medie de acțiune „Oreșnik”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te