De ce este important să-ți cunoști drepturile și obligațiile? (VIDEO)

Acum un an, o cercetare sociologică arăta că aproape o treime din cetățenii moldoveni nu-și cunosc drepturile, iar 37 la sută nu-și cunosc îndatoririle față de stat.

De ce este important să-ți cunoști drepturile și obligațiile?

Acum și în SoundCloud

Sondajul de opinie publică „Conștiința cetățenească în Moldova”, realizat de CBS-AXA, mai constata că respondenții își aduc aminte de drepturile lor doar atunci când acestea sunt încălcate. De ce este important să-ți cunoști drepturile și obligațiile? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

Valentina Ursu

Așadar, conform Constituției Republicii Moldova, un cetățean are atât drepturi conferite de stat, cât și îndatoriri față de stat. Am căutat să aflu de la oamenii întâlniți ocazional pe străzile din Edineț dacă se confirmă sau nu deficitul de cunoștințe pe tema drepturilor omului. Așa cum spun interlocutorii cu care am discutat la Edineț, drepturile omului sunt încălcate sistematic, în special dreptul la sănătate, protecția socială, la o justiție echitabilă și la muncă.

– „Dacă ai dreptul la muncă, ești obligat să muncești cinstit, ca să nu dai cu fața în glod. Dreptul la sănătate îl ai, în primul rând, ai obligația să ți-o păstrezi – să te alimentezi corect, să te odihnești îndeajuns. Dacă e să vorbim de educație, educația la noi șchiopătează foarte mult; an de an tinerii degradează, ei consideră că au obligația nu de a păstra curățenia în școală, nu de a mătura, dar numaidecât acea curățenie cineva să le-o facă. De ce nu are tineretul obligație? Noi, societatea, îi prea protejăm și acesta este minusul nostru, la care cineva bate din palme.”

– „Îi dădăcim prea mult...”

La Edineț

​Europa Liberă: Care drepturi sunt cel mai des încălcate?

– „Toate-s încălcate. Omul, dacă are poliță medicală, de pildă, totuși plătește unde se duce. La școală trebuie numaidecât să iei ore suplimentare și se pun de pildă la Bacalaureat camere de supraveghere. Eu nu sunt de acord cu aceasta – camera nu trebuie pusă acum și de stresat copilul, dar camera să fie pusă chiar din clasa întâi, pentru ca să se vadă cum se muncește și cum i se predă copilului informația. Dar la Bacalaureat că să nu copie… iată și aici un drept se încalcă. La copil i se pune camera când el trebuie să răspundă, dar de ce nu se pune camera atunci când lui i se predă tema?”

Europa Liberă: Ce ar câștiga Republica Moldova, dacă cetățenii și-ar cunoaște bine și drepturile, și îndatoririle?

– „N-ar părăsi Moldova. Moldova a rămas bătrână. Tineretul ar ședea acasă, s-ar îndeplini și toate legile acestea, dar cu migrația asta, pleacă toți. Moldova ar câștiga populație. Dreptul la muncă este, dar nu au unde lucra.”

VIDEO: Despre drepturile omului - Dorina Postolache de la Edineț

Europa Liberă: Cât e de conștient cetățeanul că, dacă i se oferă dreptul la muncă, el trebuie să fie onest cu statul – să plătească impozitele, taxele la timp, să nu accepte salariul în plic? E conștient cetățeanul de acest lucru?

– „Cetățeanul e conștient, dacă e plătit bine. Salariul în plic – eu voi spune –, el se bucură că are măcar așa drept de a munci, de a-și întreține familia. Nimeni nu-i mulțumit în plic, fiindcă știe că nu-și face un viitor. Plicul nu-ți face viitorul. Eu am patru nepoți și eu aș vrea ca nepoții mei să trăiască liber, să știu că se duc la muncă, sunt de folos și învață, dar știți că totul se începe totuși de la capul legii. Legea, justiția nu trebuie să fie condusă de niciun partid, trebuie să fie cu oamenii.”

– „Îmi pare mie că justiția lasă mult de dorit încă, fiindcă nu este justiția liberă. Monopol asupra justiției cineva are și asta se simte.”

Europa Liberă: Cât de mult își cunosc drepturile și obligațiunile cetățenii din Moldova?

– „Cred că foarte slab, pentru că nu se interesează. Dacă și-ar cunoaște drepturile, eu cred că situația ar fi cu totul altfel, dar așa oamenii habar nu au; nu se interesează.”

Europa Liberă: Dar care drepturi se încalcă cel mai mult?

– „Se încalcă toate drepturile omului, pentru că, dacă nu știu, de exemplu, ce drept are omul la odihnă, ce drept are omul dacă-i angajat la lucru, trebuie să se intereseze ce drepturi are. Mulți lucrează la negru, pentru că li se dau banii în plic și atunci oamenii nu știu, nu se interesează.”

​Europa Liberă: Dreptul la o justiție echitabilă e garantat?

– „Justiție nu avem complet justiție. De exemplu, omul ca să fie apărat apelează la justiție, însă la noi nu poți apela. Niciodată nu-ți va face dreptate. Cei care au mai fost și au mai văzut puțină lume, mai știu și ce drepturi are omul, dar sărmanii oameni de la noi, mai ales oamenii de la țară, nu cunosc.”

Europa Liberă: Ce cunosc moldovenii despre drepturile și obligațiunile lor?

– „Nimic nu cunosc, de atâta că nimeni nu scrie ceva ori să ne învețe ceva. Noi suntem așa, lăsați… Ce știm noi despre drepturi?”

Europa Liberă: Dreptul la muncă, dreptul la odihnă, dreptul la sănătate, dreptul la educație…

– „Eu de muncă nu caut de-amu, că-s la pensie; pensia-i mică, nu o dă nimeni viața asta decentă, nu. La noi nu-i conducere pentru oameni, ei au numai grija lor, ei vor aleși, toți spun că au să facă, dar când pe urmă nu fac nimic. Ni se vede nimic pentru țărani. Eu îs la pensie și-s bolnav de inimă, îmi cumpăr leacuri cel puțin de 600 de lei. Cum să trăiesc eu? Nu-i, nu-i, nu-i și nu-i.”

Europa Liberă: Dar mergeți să vă căutați dreptul?

– „Nu merg nicăieri, căci nimeni n-are să mi-l facă. Cine se uită la acel sărac?”

„Unde-i Europa ceea? Nimeni n-a văzut-o și nici n-are s-o vadă. Unde-i dreptatea? Nu-i și nici n-are să fie.”

​Europa Liberă: Ca să fie protejate drepturile oamenilor, trebuie să funcționeze legea.

– „Trebuie să funcționeze legea e drept, dar care-i legea ceea mai ales la țară? Noi la țară suntem rămași în urmă, n-are nimeni grijă de noi, nimeni absolut.”

Europa Liberă: Un stat de drept, asta încercați să edificați pe parcursul celor 27 de ani de independență.

– „Eiii, de câți ani spun că tot Europa, Europa… Unde-i Europa ceea? Nimeni n-a văzut-o și nici n-are s-o vadă. Unde-i dreptatea? Nu-i și nici n-are să fie.”

Europa Liberă: Asta vă doare cel mai mult, că e greu să găsești dreptatea?

– „Pe fiecare îl doare, dar tace. Nu-i, nu-i dreptate și nici n-are să fie, mai ales la noi aici. E greu tare.”

Europa Liberă: Vă lasă cu necazurile?

– „Mari, mari necazuri!”

– „La noi toți pleacă la juridică, dar suntem cei mai analfabeți în acest sens. Adică respectă legile mai mult pentru că sunt impuși să le respecte, din frică, nu de aceea că legea e lege și trebuie respectată de toți. Dacă ar fi așa, uitați-vă ce se întâmplă și în Chișinău acum. Dacă suntem lipsiți de dreptul la vot, atunci ce să mai vorbim de justiție, dacă ei încalcă primii?”

Europa Liberă: Mai aveți această speranță că ați putea trăi într-un stat de drept?

– „Speranța întotdeauna moare ultima. Este o speranță, dacă vor fi schimbările necesare în Moldova. Avem o conducere care guvernează Moldova din ’94 încoace. Îs fix aceiași oameni, numai că migrează de la un partid la altul. Care e președinte a fost ministru, care e ministru se duce președinte și-i avem fix pe aceiași oameni. Trebuie să dăm conducerea republicii la oameni competenți, tineri, care s-ar gândi și la soarta poporului moldovenesc.”

– „După timpul de față, nu știu dacă cunoaște cineva drepturile…”

Europa Liberă: Dar ia spuneți, ce drepturi aveți în statul Republica Moldova?

– „Și la muncă, și în toate, dar noi nu le găsim și nu le știm cu adevărat și le încălcăm uneori, că așa-i viața noastră. Sunt pensionat pe caz de boală de 36 de ani. Eu în acești 36 de ani nu am fost niciodată la sanatoriu. Și ce drepturi am? Pensia iaca mi-au schimbat-o și nu corect mi-au schimbat banii, voobșce (în general), rău de tot. Eu nu văd bine în țara asta.”

​Europa Liberă: De ce statul nu protejează drepturile oamenilor?

– „Cu noi nu conduc moldovenii îmi pare mie, noi suntem ai nimănui…”

Europa Liberă: Legea trebuie să conducă.

– „N-are cine o face.”

Europa Liberă: Legea o fac deputații în Parlament.

– „Dacă aceștia nu-s deputați și noi suntem educați în stil sovietic și încă mergem pe calea aceea.”

– „Legea o fac oamenii, dar oamenii le dau voie la deputați să facă ce vor ei.”

Europa Liberă: Își cunosc moldovenii drepturile și obligațiunile?

– „Nu! D-apoi sunt lecții sau ceva?”

„Măcar că e democrație, e totul în stil sovietic, eu n-o văd democrația asta.”

​Europa Liberă: Dar Constituția este Legea Fundamentală, unde sunt consfințite drepturile.

– „Este și „Monitorul oficial”. Trebuie să fie țara bogată, ca să poată omul citi și studia, dar el dacă n-are când, el fuge după leul acela care-i vai de capul lui și fugi toată ziua și n-ai când citi…”

– „Măcar că e democrație, e totul în stil sovietic, eu n-o văd democrația asta. Avem noi dreptul la toate, muncim, dar nu avem conducere care să-ți arate pilde, undeva să muncim, să dăm producția. Nu-i conducere, nu-i!”

– „Nu-s oameni gospodari la conducere. Eu în față îi spun și la cel mai mare conducător, iaca în față aici să fie, eu îi spun că el nu conduce, eu nu văd să conducă ei țara.”

Europa Liberă: Dvs. alegeți gospodarii o dată la patru ani.

– „Păi, da, dar când gospodari îs gospodari, dar când miliția nu-i miliție, nu văd nimic bun.”

Europa Liberă: Dar care e dreptul care se încalcă cel mai des?

– „Limba, în primul rând; în primul rând, limba.”

„Moldovenii nu toate drepturile și le cunosc.”

​Europa Liberă: Încercăm aici, la Edineț, să adunăm mai multe păreri de la localnici referitor la cât de mult își cunosc drepturile și obligațiunile. Cum vi se pare situația la acest capitol?

– „Moldovenii nu toate drepturile și le cunosc.”

Europa Liberă: Și cum vă explicați acest analfabetism juridic?

– „Nedorința de a cunoaște, pentru că lumea este indiferentă.”

Europa Liberă: Sărăcia e o scuză?

– „Da, sărăcia, dezamăgirea politică, dezamăgirea în justiție, dezamăgirea în absolut tot. Iaca am procurat acum ceva de la un magazin, vrei să te duci să scoți dreptatea, dar nu ai unde, pentru că ei toți sunt în legătură. Cine ține magazinul? Adjunctul de la Fisc. Cine ține magazinul? Adjunctul de la poliție. Nu ai unde să-ți scoți drepturile.”

Europa Liberă: Dar care drepturi sunt încălcate cel mai mult?

– „Dreptul la o viață decentă în primul și în primul rând este încălcat, la un salariu, la un loc de muncă protejat. Și atunci pleacă. Și eu fac reparația și plec. Da, așteptăm documentele; soțul așteaptă documentele și plecăm. Bugetari. Cu un salariu de 1.600 poți să trăiești? 1.600! Cu școală profesională.”

Europa Liberă: Dar știți să cereți ca să vă fie asigurate drepturile?

„Zi de zi când te ciocnești cu niște nedreptăți, cu niște situații penibile, nu găsești altă soluție decât aceea de a pleca.”

– „Încercăm, dar nu suntem auziți. Justiția-i în buzunarul Partidului Democrat. Întrebați pe oricine din Edineți, dar funcționarii publici din Edineț n-o să vă spună nimeni nimic, pentru că el, înainte de a deschide gura, el se gândește că are credit, are de asigurat hrana pentru copii, are de achitat facturile, are de achitat gazul și el n-o să-și poată permite să iasă la un miting să protesteze, să-și ceară drepturile, pentru că el se gândește, în primul și în primul rând, la situația lui de acasă și ceea ce am observat eu e că noi băgăm automat frica în copiii noștri. Creștem generația nouă în frica asta. Învățământul e putred, sănătatea la fel. În Edineț întrebați un medic care nu ia mită. Nu se uită la polița de asigurare nimeni. A încercat o cunoștință de-a mea și a sunat la linia fierbinte la CNAM. Și care a fost situația? Că au sunat-o înapoi și au întrebat-o: de ce v-ați jeluit? Statul de drept se clădește pe ceva putred, putred. Nu poți rezista aici. Am cunoscuți care rămân aici și spun că „voi puneți coada pe spate și plecați peste hotare, vă părăsiți țara, nu sunteți patrioți”… Da, dar zi de zi când te ciocnești cu niște nedreptăți, cu niște situații penibile, nu găsești altă soluție decât aceea de a pleca.”

​Europa Liberă: Ia spuneți: își cunosc moldovenii drepturile și obligațiunile?

– „Moldovenii? Cam greu, că așa-i conducerea și noi avem drepturi și cerem drepturi, dar nu ni se dau drepturile. Noi suntem tare disperați cu ziua de azi cum noi trăim. Greu trăiesc moldovenii. Foarte greu. Ca să trăiască mai bine, trebuie să se ducă la lucru peste hotare. Acolo se duce lumea și face bani, mai ales tineretul, dar noi suntem pensionari; eu îs pensionar de opt ani de zile și mata mă crezi, eu vin la piață că fac o copeică ca să-mi pot ajuta soția, pentru că fac bani mai mult pentru doctori. Ea se tratează la Institutul Oncologic al treilea an și, să mă scuzați, nu mă înscrieți, că acuși o să încep a plânge…”

Europa Liberă: Deși dreptul la sănătate este asigurat?

– „Dacă nu dai bani, nu mai rezolvi nimic, fără bani nu faci nimic. Eu lucrez pentru soție, pentru că vreau să o scap. Și iată am vândut la piață și să vă arăt ce am eu…”

Europa Liberă: Câți îs acolo?

– „Vreo 70-71.”

– „Eu pe glas vă cunosc, eu vă ascult emisiunile Dvs. și îmi place că ați vorbit cu oameni deștepți, cred că-s pregătiți oamenii ceia.

Europa Liberă: Tot ca și Dvs.

– „Dar vorbesc drept. Ei îs pentru Europa, măcar că-s bătrâni, îs pentru Europa și vorbesc foarte frumos.”

„Nu mai credem statul, gata s-a terminat cu statul.”

​Europa Liberă: Dar noi vorbim despre problemele din Moldova.

– „Avem și avem probleme...”

Europa Liberă: Dar statul când promite că garantează și asigură drepturile omului?

– „Nu mai credem statul, gata s-a terminat cu statul. Statul a fost înainte când era Sovietski Soiuz (Uniunea Sovietică). Noi lucram toți la stat și eram oamenii statului, acum nu.”

Europa Liberă: Ce înseamnă să nu-ți cunoști drepturile?

– „E important de a cunoaște drepturile, dar în afară de drepturi mai sunt și obligațiuni. Democrație ce înseamnă?”

Europa Liberă: Să știi că dreptul tău se termină acolo unde începe dreptul altuia.

– „E corect! În asta și constă. Știm: ce mi se poate mie și ce lui și să nu-i încalc drepturile lui.”

Europa Liberă: Dar care sunt cele mai încălcate drepturi?

– „Vedem care-i dreptul principal – exprimarea. Și evident sunt încălcate.”

Europa Liberă: Își cunosc moldovenii drepturile și obligațiunile?

– „Nu!”

Europa Liberă: De ce?

– „De atâta că-s fricoși.”

Europa Liberă: Dar știu că statul trebuie să le protejeze dreptul la muncă, la educație, la sănătate, la odihnă?

– „Statul vrea numai ca să avem noi datorii față de dânsul, dar el față de noi nu are nimic. Și ai mei toți au fugit din sat, toate neamurile mele; și familia mea a fugit.”

„Nu-s auziți moldovenii de Parlament, de putere, nu-s auziți de nimeni.”

​Europa Liberă: Dar statul îs cetățenii acestei republici, Moldova?

– „Da…”

Europa Liberă: Își cunosc moldovenii drepturile și obligațiunile?

– „Nu prea, nu prea.”

– „Nu-s auziți moldovenii de Parlament, de putere, nu-s auziți de nimeni. Pe oamenii care îi votează nu-i iau în vedere. Cum? Nu ne ascultă.”

Europa Liberă: Păi, dar dreptul la vot e un drept suprem?

– „Da, e drept, dar trebuie să facă așa cum vrea lumea, dar nu cum vor ei, dar ei fac cum vor ei, pentru buzunarul lor; ei tot au prădat și tot au furat și vor lumea să-i ierte…”

– „Nu-i dreptate în țară, nu-i, ce să mai vorbim?”

– „Lumea votează pe un om, dar ei vor ca să-i votezi pe dânșii.”

– „Moldovenii îs fricoși, ei nu vor probleme… Îl al doilea rând, vedeți că iese la miting, la proteste, dar îi cam sperie. Pe mulți i-au închis, care-s oameni drepți, apoi ei îi închid. Care-i om pentru dreptate, ei îl închid la închisoare, pentru că ei vor să facă poporul așa cum zic ei, dar așa cum zic ei, poporul nu-i de acord.”

Europa Liberă: Dar cine-s aceștia care zic ei?

– „Parlamentul tot.”

– „Eu înțeleg că noi când facem alegerea unui deputat, deci îi dăm o șansă de a avea un post de lucru și de a-și arăta cine este el. Eu cred că fiecare parlamentar, deputat trebuie să aibă o agendă, iar agenda ceea trebuie să mai fie verificată de cineva. A fost el, a văzut prin piață la Edineț, de pildă, că, uitați-vă, apă nu este, apeduct nu-i, nu sunt condiții…”

– „Guvernanții să se întoarcă cu fața la popor și să nu plece lumea masiv din țară. Ceea ce ne doare pe noi, asta-i că copiii noștri pleacă și noi rămânem ai nimănui.”

„Dacă vor face schimbarea, atunci Moldova va merge înainte. Altfel, pierim ca stat!”

– „Eu nu știu ce se gândesc moldovenii acum, dar am impresia că ajungem ca Rusia, unde poporul a avut tot timpul nevoie de dictatură, altfel nu se gândeau. Așa am impresia că se ajunge la noi în Moldova sau sunt foarte asupriți și oamenii au frică. Deci eu cred că acum mai mult mergem spre dictatură. Ce se va întâmpla? Vom vedea. Bunul Dumnezeu are să facă tot ce trebuie.”

Europa Liberă: Mult depinde și de cetățenii acestui stat.

– „Clar lucru că depinde de cetățeni și dacă vor face schimbarea, atunci Moldova va merge înainte. Altfel, pierim ca stat!”

* * *

Încercăm să aflăm de la avocatul Victor Panțîru de ce este îngrijorător procentul oamenilor care consideră că nu le sunt respectate drepturile.

Europa Liberă: Când spun cetățenii că li se încalcă dreptul la un trai decent, există temei ca cetățeanul să se plângă pe viața grea pe care o duce, spunând că i se încalcă dreptul la o viață decentă?

Victor Panțîru: „Da, căci i se încalcă un drept. Constituția Republicii Moldova garantează fiecărui cetățean un trai decent. Aceasta ar însemna că statul, Guvernul trebuie să întreprindă toate măsurile care îi stau în putere să asigure cetățenii cu posibilitatea ca ei să aibă un trai decent. Guvernul, cu părere de rău se oprește la stabilirea unui salariu mediu pe economie, dă o hotărâre de Guvern o dată în an și stabilește că Guvernul prognozează pentru anul 2018 salariul mediu pe economie să fie de puțin peste șase mii de lei. Există o discrepanță, pe de altă parte, când te uiți că salariul mediu pe economie este acesta, mai există altă statistică ce ține de minimumul necesar pentru un cetățean ca să existe. Sună corect – minimumul necesar.”

Europa Liberă: Coșul minim de consum?

Victor Panțîru

​Victor Panțîru: „Da, coșul minim de consum și nu vreau să greșesc, el e în jur de două mii de lei. Cu toate acestea, există o discrepanță foarte mare între realități și statistică. Cred că acest coș minim de consum trebuie redenumit în suma de subzistență a unui cetățean al Republicii Moldova și el vine puțin în contradicție cu această garanție a statului, prin care statul trebuie să depună efort ca să mărească pensiile. În momentul în care noi avem coșul minim de consum 1.700 pentru copii și pentru maturi în jur de 2.000 de lei și statul acordă unui pensionar 800 de lei, noi avem o diferență. Diferența respectivă de undeva trebuie să se ia, chiar și pentru a subzista. Deci, un pensionar care primește 800 de lei, pe de altă parte având coșul minim de consum de 2.000 de lei, există o diferență de 1.200 de lei. Statul trebuie să acopere această diferență, fiindcă el este obligat prin Constituția țării.”

Europa Liberă: Dle avocat, dacă Dvs. îi dați dreptate cetățeanului care zice că i se încalcă dreptul la un trai decent, cum poate el să-și protejeze acest drept?

Victor Panțîru: „Cert este că nu are bani să-și angajeze un avocat, dar în același timp știu că există asociații obștești, ONG-uri, cum le mai spunem, care luptă pentru drepturile omului, care se declară apărătoare ale drepturilor omului. Eu cred că un bun început ar fi să meargă și să se adreseze la aceste asociații obștești, care au bugete, colaborează cu avocați care pot iniția litigii strategice în care un pensionar din aceștia care primește 800 de lei să ceară de la stat compensarea acestei diferențe dintre pensia lui și coșul minim de consum.”

Europa Liberă: Instituțiile pe care le menționează cel mai des locuitorii cu care am discutat la Edineț, instituții care încalcă cel mai frecvent drepturile omului în Republica Moldova ar fi, în opinia lor, sistemul de sănătate, pentru că, așa cum spun mulți din cei cu care am discutat, în baza acestei polițe de asigurare în sănătate, puțin ce-și pot acoperi din ceea ce le oferă statul și fără mită, fără bani în zadar mai trec pragul instituției medicale. E o încălcare a drepturilor omului?

Victor Panțîru: „Este o încălcare a drepturilor celui asigurat, adică persoana care are poliță de asigurare este persoană asigurată. În mod normal, există un nomenclator de servicii medicale pe care el poate să le primească dacă deține această poliță. Dacă serviciile medicale de care are nevoie pacientul se regăsesc în acel nomenclator, atunci el trebuie și are dreptul să ceară să i se presteze aceste servicii.”

Europa Liberă: Dar el trebuie să ia în calcul că sunt și servicii care se oferă contra plată?

​Victor Panțîru: „Desigur. Din ceea ce am observat eu, acest nomenclator este afișat practic în toate spitalele într-un loc vizibil, public și poți să-l consulți, poți să-l citești.”

Europa Liberă: Un cetățean de la Edineț, la piață, zicea că a venit și a vândut toată recolta din grădină ca să poată să meargă la Institutul Oncologic să-i asigure tratamentul nevestei lui.

Victor Panțîru: „Asta este grav.”

Europa Liberă: Deci, statul trebuie să-și facă ordine în acest domeniu?

Victor Panțîru: „Da! Și tot încearcă și-și face ordine, și-și face ordine și tot vedem că ba dispar bani din acest fond, ba se cheltuie nu știu cum.”

Europa Liberă: Se pare că procentul celor care nu se încred în instanțele de judecată este procentul cel mai mare.

Victor Panțîru: „Bănuiesc că a crescut recent…”

Europa Liberă: Cum explicați Dvs. această percepție, pentru că autoritățile judiciare sunt primele care sunt chemate să aplice la nivel național drepturile și libertățile fundamentale ale omului?

Victor Panțîru: „Cel mai recent exemplu care îmi vine este exemplul cu alegerile.”

Europa Liberă: Li s-a furat cetățenilor dreptul la vot?

Victor Panțîru: „Nu putem să spunem că li s-a furat.”

Europa Liberă: Cum e corect de spus?

Moldova, Victor Panțîru

​Victor Panțîru: „Eu aș spune că a fost neglijat acest drept al lor, această opțiune a lor. Toate scuzele care au apărut în presă și opiniile, inclusiv ale judecătoarei care a dat această soluție, ele nu țin criticii și chiar pe aceleași rețele de socializare au fost câteva analize destul de întemeiate de ce nu țin criticii, dar, având o hotărâre de judecată care a rămas în picioare, nu s-a încălcat dreptul cetățeanului la vot, fiindcă a fi încălcat dreptul cetățeanului la vot, asta înseamnă a nu-i permite și a nu-i crea condiții să voteze. Or, condiții pentru a vota cetățeanul a avut, i s-a permis…”

Europa Liberă: Dar dacă i s-a anulat votul?

Victor Panțîru: „Deci, dacă votul a fost anulat în anumite circumstanțe, nu i s-a încălcat dreptul la vot; cu alte cuvinte, a fost desconsiderată opțiunea sa și nu s-a luat în calcul opțiunea majorității. Și după cum au mai spus experții, se deschide o cutie a Pandorei. Sunt niște limite peste care justiția nu trebuie să treacă din simplul motiv că este în stare să creeze un precedent, deci din moment ce s-a mers pe calea aceasta o dată, înseamnă că poate să meargă cineva și a doua oară, și a treia oară și când cuiva nu-i convine ceva să meargă în instanța de judecată și să ne anuleze nouă voturile. Nu este prima dată când cineva se duce în instanța de judecată și contestă niște voturi. Chiar și în breasla avocaturii au mers niște colegi în instanța de judecată – și nu doar o dată – și au contestat alegerea colegilor lor, a unor membri în organele de conducere a avocaturii și se judecă și încearcă să demonstreze că s-a încălcat procedura, că nu s-a numărat corect. În procesul de alegeri ceea ce contează este votul exprimat. Deci, dacă 53 la sută de cetățeni au ales o persoană , votul lor și opțiunea lor trebuie respectate, fiindcă asta este esența democrației – dreptul meu merge până acolo până unde începe dreptul altui cetățean.”

Europa Liberă: În lista acestor instituții despre care vorbesc cel mai mult locuitorii de la Edineț precum că încalcă cel mai frecvent drepturile omului în Republica Moldova se regăsește Parlamentul. Cum pot deputații să încalce drepturile cetățenilor? Chiar Parlamentul ar fi cea mai ostilă instituție în opinia acestor locuitori de la Edineț.

​Victor Panțîru: „Vorbim despre percepția pe care o creează mass-media și deputații. Deputații la fel ar trebui să se îngrijească de felul cum se comportă, ce vorbesc, cum votează, ce atitudine au în public. Or, asupra lor stau ațintite camerele de luat vederi și orice acțiuni ale lor sunt monitorizate. În momentul în care apar diferite informații despre deputați nu chiar în cea mai albă lumină, dar așa, în lumini mai sumbre, oamenii își creează impresiile lor. Parlamentarii trebuie să țină cont de lucrul acesta și să fie mai atenți la conduita lor.”

Europa Liberă: Dacă ar trebui să-și revendice drepturile încălcate, oamenii spun că s-ar adresa unor persoane sau unor instituții de încredere, dar sunt avocații și jurnaliștii. E explicabil?

Victor Panțîru: „Este explicabil din simplul motiv că avocatul este cel care apără drepturile clienților pe toate căile legale posibile. Avocații sunt cei care cer aplicarea în practică a legilor; avocații sunt cei care testează cum lucrează legile după un caz sau altul pe care ei îl au; avocații sunt cei care ridică problemele de drept în fața Curții Constituționale pe lângă alte subiecte ale sesizării Curții Constituționale, dar avocații sunt cei care lucrează cu legile, cu procedurile și avocații sunt cei în măsură să lupte pentru drepturile clienților. E și normal că avocații sunt primii pe listă și jurnaliștii din simplul motiv că jurnaliștii ar fi cei care trec peste procedură și spun lucrurile pe nume. Știți cum, la noi cei care n-au încredere în instanță merg și la jurnalist, merg și la avocat, crezând că în felul acesta jurnalistul prin a face o investigație, prin a scrie un articol va face presiune publică pe organul de urmărire penală sau pe judecător ca să ia o decizie corectă. Nu tot timpul este obținut acest efect, dar nu poate fi neglijat acest fenomen.”

Europa Liberă: Vorbim și insistăm pe ideea ca să-și cunoască cetățenii drepturile și ar trebui să le cunoască, pentru că acest analfabetism juridic le îngreunează viața lor.

Victor Panțîru: „Fiecare cetățean, fiecare individ când i se încalcă un drept, intuiește că i s-a încălcat un drept, fiindcă încălcarea dreptului presupune încălcarea anumitor norme, coduri de conduită, norme morale; niște legi firești pe care oamenii le simt în mod instinctiv, natural. Eventual, ei nu cunosc la momentul respectiv cum se numește dreptul care li s-a încălcat și cel mai des, probabil, trec peste, fiindcă sunt încălcări minore. Deci, aceeași neeliberare a unui tichet într-un magazin, bon de plată sau a unui bilet în momentul în care călătorești cu transportul public în comun sau cu transportul de rută. Deci, omul într-un fel ar vrea să aibă acel tichet, pe de altă parte, nu cere din cauză că s-a stabilit o cutumă, un obicei de a nu cere lucrul acesta din simplul motiv că cetățenii sunt solidari cu șoferii și înțeleg că biletele sunt ieftine, ar trebui să fie mai scumpe, dar din cauză că avem economia pe care o avem și el trebuie să-și întrețină familia și e un fel de încălcare tacită a drepturilor reciproce. Toată lumea știe că se încalcă drepturi. Eu am spus acum de cele mai minore, dar oricum, cum a citat dna judecătoare Berdilo – azi se încalcă un drept mai mic, mâine un drept mai mare și poimâine un drept încă mai mare...”

Europa Liberă: Dar tot acești oameni, când îi întrebi: există încălcări ale drepturilor omului, puteți să ne spuneți care ar fi aceste drepturi? Și răspunsul e: toate drepturile se încalcă.

Victor Panțîru: „În principiu, da, se încalcă toate drepturile, mă rog, în raport cu o singură persoană ar fi imposibil să-i încalci toate drepturile, deși nu-i improbabil, dar probabil la unul se încalcă un drept, la celălalt alt drept și cumulativ, probabil, se încalcă la toți drepturile și putem să strângem așa un amalgam de drepturi încălcate. Deci, noi avem drepturi fundamentale, din care derivă alte drepturi mai mici, să spunem ca niște struguri, și este un drept principal și din el coboară alte drepturi mai mici.”

Europa Liberă: Dar și această atitudine a cetățeanului care consideră că nu-i sunt respectate drepturile, iar când îl întrebi și ce obligații are, iarăși nu poate să-ți dea un răspuns adecvat.

Victor Panțîru: „Ca și copiii. Copiii în ziua de azi știu să-și fluture drepturile și le place să-și ignore obligațiile și responsabilitățile. Eu sunt sigur că fiecare cetățean își cunoaște obligațiile. Prima obligație este de a respecta pe aproapele tău, altă obligație este să plătească impozitele, dacă lucrează. Sunt obligații arhicunoscute, sunt obligații firești și sunt sigur că ei le cunosc aceste obligații. La fel cum cunosc că este ilegal, de exemplu, să înjuri în public, să mergi beat pe stradă… Încerc să găsesc niște exemple banale.”

Europa Liberă: Să nu deranjezi vecinul după ora 22, să nu arunci hârtia în stradă…

Victor Panțîru: „Toate responsabilitățile acestea, ele la fel la nivel de intuiție se cunosc, dar, ca să respecți niște obligații, asta ia timp, efort și bani. Și oamenii zic că nu au timp, sunt lenoși și zic că nu au bani.”

Europa Liberă: Scuza multora e că Moldova e un stat sărac, are foarte mulți cetățeni care o duc foarte greu și de aici necunoașterea atât a drepturilor, cât și a obligațiilor.

Victor Panțîru: „Oamenii trebuie să se respecte, în primul rând, pe ei înșiși. Japonezii au un obicei – nimeni nu trebuie să strângă gunoiul din urma mea și fiecare își strânge gunoiul îl sortează și îl aruncă în coșul acela comun ca nimeni să nu știe ce a consumat el sau ce a făcut el, ce gunoi are el. Pot să vă dau un simplu exemplu – mergeți printr-un sat pe o stradă și o să vedeți cum arată ea. Pentru a face cărat în fața ogrăzii nu ai nevoie de bani, ai nevoie doar de voință.”

Europa Liberă: Și de cultură…

Victor Panțîru: „Da. Cred că se poate de făcut și un experiment social. Dacă un vecin o să facă curat la el și o să fie frumos, o să planteze niște copăcei, niște floricele, la el o să fie măturat - nu știu - pietruit, vecinul următor la fel o să vrea și la el să fie frumos și după aceea se vor molipsi unul de la altul și strada va deveni frumoasă. Pentru asta nu este nevoie de proiecte europene, nu trebuie să vină europenii să ne facă curat în fața ogrăzii, asta ține de noi înșine. Trebuie să ne asumăm mai multe responsabilități și, în primul rând, să ne uităm mai mult sub nas și după aceea sub pădure.”

Europa Liberă: Tot de la acești oameni cu care am discutat la Edineț am reținut mai multe sugestii că despre drepturi și obligațiuni ar trebui să fie educați copiii încă din instituțiile preșcolare, pentru că, așa cum constată ei, e un gol la acest capitol.

Victor Panțîru: „Sunt membru Amnesty International și Amnesty International a avut un proiect și mai are un proiect, deja îl dezvoltă de câțiva ani și a luptat pentru introducerea în curriculumul școlar a obiectului „Drepturile omului”. Recent s-a reușit de a fi introdus în acest curriculum „Drepturile omului” și, iată, de la toamnă va începe predarea acestui obiect în școli. Și aici este meritul Amnesty International, care a reușit să aibă un dialog cu Ministerul Educației și să convingă factorii de decizie că este nevoie de acest obiect în școală și sperăm ca peste 50 de ani să avem o societate mai bună, o societate mai tolerantă, o societate mai responsabilă.”