De vorbă cu deputatul Dinu Plângău (PPDA) despre pericolele „autoritarismului sanitar”

Partidul Politic Platforma „DA” a fost singurul partid parlamentar care nu a susținut impunerea stării de urgență pe 60 de zile, decisă luni, 16 martie.

Deputatul Dinu Plangau de la PPDA atrage atenția că dată pe mâna unui regim fără scrupule morale si politice, starea de urgență și libertățile care decurg din ea ar putea fi lesne transformateîintr-un mecanism perfect de opresiune. Presa independentă, justiția și business-ul ar putea fi primele victime, crede deputatul PPDA.

Există pericolul unui „autoritarism sanitar” și ce posibilitati de rezistenta exista?

Interviu cu deputatul Dinu Plângău , PPDA

Europa Liberă: Dl Plângău, premierul Ion Chicu v-a răspuns cu o afirmație categorică: „Nu vă temeți că la sfârșitul celor 60 de zile de stare de urgență veți pierde libertățile și drepturile omului”. L-ați crezut?

Deputatul Dinu Plîngău PPDA

Dinu Plângău: „Sigur că nu l-am crezut. Situația este destul de complicată. În mod normal, probabil luarea unor măsuri mai dure în vederea combaterii acestei pandemii este necesară, însă până a cere guvernul, executivul, competențe practic nelimitate de la parlament era nevoie ca primul ministru, în primul rând, să vină cu un plan de acțiuni, cu niște măsuri concrete pentru fiecare domeniu de existență de stat ce urmează să facă.”

Europa Liberă: Poate el este bine intenționat, poate nu vrea să creeze panică, poate are în vedere niște măsuri pe care deocamdată nu trebuie să le divulge?

Dinu Plângău: „În primul rând, enumerarea acestor măsuri este obligatorie prin lege. Atunci când vine să ceară parlamentului adoptarea unei hotărâri cu privire la starea de urgență, conform prevederilor legale, guvernul trebuie să propună măsurile pe care vrea să le facă – asta a fost în fiecare stat acolo unde s-a declarat starea de urgență, asta a fost și în România. Măsurile pe care urma să le ia executivul în vederea combaterii pandemiei erau scrise pe vreo 16 pagini, fiecare domeniu de activitate era descris concret - ce trebuie să facă agricultorii, ce trebuie să facă agenții economici, ce trebuie să facă angajații în domeniul medical ș.a.m.d. La noi nu exista nimic.”

Europa Liberă: Dl Slusari a adus drept exemplu decretul dlui Klaus Iohannis.

Dinu Plângău: „Și era un decret clar pentru toată lumea. În ultimele două zile, necontenit ne sună oamenii - de la cetățeni simpli, până la angajați ai instituțiilor de stat și agenți economici, directori de întreprinderi - care habar nu au ce să facă în condițiile actuale, ce este permis, ce nu este permis. Asta este o problemă foarte mare.”

Europa Liberă: Dar măcar în parlament, oamenii care au votat sau cu atât mai mult cei care nu au votat au conștientizat, de fapt, ce presupune, ce portițe pentru abuzuri pot fi deschise prin această stare de urgență?

Dinu Plângău: „Eu cred că nu. Eu cred că mulți, inclusiv din deputați nu conștientizează, de fapt, ce pârghii s-au acordat guvernului în momentele respective.”

Europa Liberă: De exemplu, eu, cu mintea mea de filistin, înțeleg așa, că la un moment dat în stare de urgență autoritățile, vorbind simplu, un dispozitiv de polițiști mă poate opri în stradă să-mi ia mașina din considerente de situație excepțională și după aia eu umblu și dau din buze.

Dinu Plângău: „Ar putea fi și asemenea situații, pentru că, într-adevăr, Comisiei naționale pentru situații excepționale și guvernului per ansamblu și, în special Ministerului de Interne, li se dau atribuții foarte-foarte mari în vederea îngrădirii anumitor drepturi, care până acum în mod normal trebuia să fie respectate, cum ar fi: dreptul la proprietate, la libera circulație și multe alte drepturi. Teoretic ar trebui să poată face chestia asta, doar că orice acțiune, inclusiv din partea autorităților trebuie să fie proporțională cu necesitatea.”

Europa Liberă: Meseria mă obligă pe mine să fiu totuși avocatul „diavolului”. Poate sunt bine intenționați, poate e drobul de sare, noi ne facem griji înainte de vreme? Pe de altă parte, am avut 7 aprilie, când conducătorii acestor forțe de ordine nu au avut discernământul politic necesar, astfel încât să nu iasă cum a ieșit.

Dinu Plângău: „Organele de drept, în special poliția mereu a executat ordinele conducătorilor. Instituția respectivă este o instituție semi-militară, acolo ordinele superiorilor sunt lege, practic, pentru angajați și uneori ordinele superiorilor sunt mai presus, inclusiv decât legislația care este în vigoare. Se pot, teoretic, comite abuzuri și probabil asta și va fi, fiindcă unul din motivele pentru care eu nu am votat pentru instituirea stării de urgență este anume pentru că guvernul a solicitat prea multe atribuții, inclusiv în ceea ce ține de instituirea cenzurii pentru presă, în ceea ce ține de destituirea sau numirea conducătorilor de întreprinderi private, nu a argumentat deloc guvernul solicitarea acestor măsuri.

Ori noi avem o altă lege, probabil deja foarte mult s-a vorbit despre Legea nr. 10 cu privire la sănătatea publică, din 2009, care oferă deja guvernului dreptul și care a fost aplicată până acum de a lua măsuri în vederea îngrădirii accesului la libera circulație, instituirea carantinei, luarea altor măsuri care ar proteja sănătatea publică. Mai avem așa o noțiune în legislația noastră cum este starea de urgență în sănătate publică, anume pe acest model am vrut eu personal și Platforma DA să meargă executivul, pentru instituirea stării de urgență în sănătate publică, și nu instituirea stării de urgență generală, pentru că sunt doi termeni absolut diferiți care atribuie guvernului sau executivului prerogative diferite.”

Europa Liberă: Iarăși, din ipostaza omului care mă uit la televizor, mi se pare suficient de rezonabilă întrebarea: de ce această lege privind sănătatea publică n-a fost aplicată în cazul celor două sate care, iată, au devenit un focar? Puteau să excepteze aceste două sate din circumscripția care a fost lăsată să voteze? E logică întrebarea, nu?

Dinu Plângău: „E foarte logică și, probabil, a prevalat inclusiv în raport cu localitățile din raionul Hâncești logica politică a guvernării, pentru că în situații de panică sau situații de criză de acest gen, evident, guvernarea preia foarte mult control asupra tuturor proceselor în stat.”

Europa Liberă: Ce se mai poate face, dle Plângău, după ce vrabia ați dat-o din mână sau parlamentul a dat-o din mână și a fost trimis în vacanță până la noi ordine? Acum ce se mai poate face?

Dinu Plângău: „În primul rând, să remarc că în perioade de criză și panică de acest gen, cetățenii, inclusiv anumite autorități sunt gata să cedeze drepturile și libertățile fundamentale pe care în mod normal le au și trebuie să beneficieze de ele.

În momentul de față am spus că noi, în calitate de fracțiune parlamentară, în calitate de partid politic, vom solicita autoritățile internaționale, pentru că există niște acorduri internaționale reglementate în anumite convenții și acorduri de monitorizare a situației excepționale în stat din partea Consiliului Europei, din partea Organizației Națiunilor Unite, asta vom cere noi.

În momentul de față, opoziția parlamentară, să spunem așa, are prerogative extrem de limitate, parlamentul practic nu este funcțional, deși activează și exercită o a doua atribuție principală - controlul parlamentar. Acest control nimeni nu l-a interzis prin declararea stării de urgență, respectiv noi, ca opoziție în parlament, ce putem să facem este să ne exercităm funcțiile de control parlamentar asupra activității instituțiilor statului ca aceste instituții să nu comită abuzuri și al doilea moment este să discutăm, să fim într-o permanentă comunicare cu partenerii noștri de dezvoltare în vederea monitorizării situației atât în domeniul sănătății publice, cât și în domeniul respectării drepturilor și libertăților fundamentale care pot fi legal îngrădite din momentul declarării stării de urgență.”

Europa Liberă: Dle Plângău, dar acești parteneri internaționali se află în niște capitale unde se uită pe fereastră și văd și ei luarea unor măsuri extraordinare? Iată, mă uit pe Facebook poze publicate cu militari în stradă care împiedică ieșirea cetățenilor. Ca și cum au un argument imparabil cei de la Chișinău, uitați-vă ce se face la case mai mari?

Dinu Plângău: „Este adevărat și acest argument, doar că pentru orice acțiune există consecințe, inclusiv în cazul abuzurilor. Eu mereu spun în parlament colegilor care se află la putere că puterea nu este efemeră și fiecare om care s-a crezut cândva atotputernic în Republica Moldova a căzut mai degrabă sau mai târziu, dar anumiți oameni din anturajul lor care au pus semnătura sau au dispus anumite ordine au trebuit să răspundă și, respectiv, inclusiv organizațiile internaționale, inclusiv partenerii de dezvoltare continuă să aibă observatori permanenți în Republica Moldova cu care suntem în comunicare. Sper eu mai repede să se termine perioada de criză legată de pandemia respectivă și să revenim la normalitate. Și atunci, în cazul comiterii abuzurilor, evident, cei care vor comite abuzuri, vom face tot posibilul în dependență de atribuțiile pe care le avem ca opoziție parlamentară, să răspundă în strictă conformitate cu legea, cu Constituția.

Drepturile fundamentale ale omului oricum trebuie să fie respectate, inclusiv prin prisma Convenției Europene pentru Drepturile Omului. Ceea ce ține de încălcarea sau de restricționarea anumitor drepturi fundamentale, trebuie să fie foarte bine argumentată și proporțional cu acțiunile pe care le au. Deci, în mod normal, dacă omul este oprit pe drum, îi este confiscată mașina, acțiunea asta trebuie să fie legată cu combaterea epidemiei; dacă nu există o legătură de cauzalitate dintre acțiunile autorităților și de urmările acestora, atunci, evident, putem liber și legal să spunem că asta este un abuz din partea autorităților.”

Europa Liberă: Dar până îți faci dreptate, vorba aia, „pe drum spre Dumnezeu te mănâncă sfinții”?

Dinu Plângău: „Este adevărat. Ceea ce mă deranjează mai mult în situația asta, este posibilitatea executivului să instituie cenzură pentru presă, asta este un lucru foarte grav, pentru că, dacă până acum se mai încălcau drepturile în Republica Moldova, însă totuși exista o oază în care oamenii vorbeau despre lucrurile urâte și atunci când oamenii vorbesc despre încălcarea drepturilor, cumva împiedică continuarea acestora, însă acum, în mod legal, teoretic și legal, statul ar putea să vină, spre exemplu, la Europa Liberă și să spună că: „Dvs. astăzi trebuie să puneți pe post asta și să nu vorbiți despre asta”.”

Europa Liberă: Să batem în masă, să spunem că nu se va întâmpla, dar teamă mi-e că ispita e mare.

Dinu Plângău: „Eu cred că da...”

Europa Liberă: După ce lauda nu mai are aceleași efecte, probabil botnița e mai eficientă?

Dinu Plângău: „Mai mult ca atât, un factor îngrijorător ține de instituirea stării de urgență în justiție și despre asta deja cei de la guvernare vorbesc, ei au început cu instituirea unui control sau cu tentative de a influența lucrurile în domeniul justiției de la începutul numirii noului guvern.

Au încercat să convoace Adunarea generală a judecătorilor, să aleagă din rândurile judecătorilor anumiți, haideți să spunem așa, reprezentanți mai fideli guvernării, după care a urmat concursul, însă, oricum, aflându-se la guvernare, având o majoritate parlamentară, nu au putut institui un control asupra sistemului judecătoresc de stat. Și acum, probabil, prin instituirea și altor măsuri mai dure, ar putea influența și numi oameni în sistemul judecătoresc și acesta-i un lucru foarte grav, pentru că, chiar dacă în cazurile comiterii sau legalizării comiterii unor abuzuri este nevoie de justiție. Chiar și în perioada asta justiția ar trebui să lucreze. În cazul în care autoritățile comit niște abuzuri sau niște măsuri nejustificate, atunci, evident, justiția ar putea să intervină și să spună că lucrurile astea nu trebuie să se facă.”

Europa Liberă: Într-un top al vulnerabilităților cauzate de această stare de urgență, cum le-ați așeza într-o ordine: presa, justiția, libertățile economice?

Dinu Plângău: „Și în domeniul – cel mai interesant, probabil, în momentul de față –, domeniul afacerilor, al businessului. Probabil, el va suferi cel mai mult și deja suferă enorm de mult. Situația economică în țară după ce vom ieși din criză ar putea fi deplorabilă, iar unul din prerogativele pe care le-a cerut guvernul de la parlament este destituirea și numirea în funcție a conducătorilor agenților economici.”

Europa Liberă: Privați?

Dinu Plângău: „Inclusiv, de stat și privați. Și am auzit, spre exemplu, despre o încercare de intervenție asupra domeniului de afaceri farmaceutic. Cumva parcă ar fi justificat. În România s-a intervenit asupra domeniului farmaceutic în vederea reducerii prețurilor la anumite tipuri de medicamente, însă la noi – cine știe? – este totul imprevizibil. Și având asemenea pârghii, ar putea inclusiv prelua anumite afaceri, mai ales că noi cunoaștem că atât din Partidul Democrat, cât și din Partidul Socialiștilor sunt oameni de afaceri în parlament, care, hai să spunem așa, au afaceri în domeniul respectiv.”

Europa Liberă: Și unde acum, în sectorul sanitar, se duc fluxuri enorme de bani, inclusiv colectați de străinătate?

Dinu Plângău: „Exact! Și probabil cineva va face foarte mulți bani în perioada respectivă. Sunt condiții, de ce nu?”

Europa Liberă: Sursa de optimism?

Dinu Plângău: „Sursa de optimism este că oricum sperăm la ceea ce-i mai bine, sperăm că nu se vor comite abuzuri. Să fim solidari și atunci când trebuie să combatem epidemia, dar și atunci când observăm că cuiva i se încalcă nejustificat drepturile și libertățile.

Haideți să spunem așa că chiar și situația asta foarte dificilă pentru întreaga societate ar trebui să fie un motiv de a ne consolida ca societate, de a ne consolida ca oameni și de a fi mai buni unul cu altul.”

Europa Liberă: În ce mă privește, sursa de optimism este preceptul biblic: „Nu va fi mereu așa”. Și adineauri spuneați că cei care astăzi se cred invulnerabili și câștigători, mâine s-ar putea să se pomenească în ipostaza lui Andrian Candu, de exemplu, căruia i se închide microfonul.

Dinu Plângău: „Sau a lui Pavel Filip, care are vulnerabilitățile lui.”