Raportul Departamentului de stat american privind respectarea drepturilor omului în lume în 2020 scoate în evidență deteriorarea imaginii în multe țări. În capitolul despre Republica Moldova se vorbește între altele despre tortura practicată de angajați guvernamentali, despre violența împotriva femeilor și despre probleme grave legate de independența justiției. În privința Republicii Belarus, documentul subliniază reprimarea violentă a demonstranților pașnici împotriva regimului Lukașenka, iar la capitolul legat de Rusia sînt amintite măsurile dure împotriva politicianului de opoziție Aleksei Navalnîi.
Your browser doesn’t support HTML5
Departamentul de stat american: drepturile omului în „direcție greșită”
Secretarul de stat american Antony Blinken a spus la o conferință de presă presă că în aceste țări și în altele „tendințele legate de drepturile omului se mișcă într-o direcție greșită”.
Blinken a făcut această remarcă după publicarea Raportului diplomației americane despre situația drepturilor omului în aproape 200 de țări ale lumii. Departamentului de stat i se cere să alcătuiască anual acest Raport și să-l trimită Congresului.
„Prea mulți oameni au continuat să sufere în 2020 din cauza condițiilor brutale”, a spus Blinken în introducerea la raport, adăugând că unele guverne au folosit pandemia coronavirus drept „pretext pentru limitarea depturilor și pentru consolidarea regimul autoritar”.
La o conferință de presă telefonică organizată miercuri cu Tom Selinger, responsabil cu drepturile omului în Departamentul de stat american, corespondentul Europei Libere la Bruxelles Dan Alexe l-a întrebat pe acesta ce va face administrația Biden diferit de administrația Trump ca să asigure respectarea drepturilor omului în țări est-europene non-UE, ca Moldova si Ucraina, și să le potolească spaima de agresivitatea rusească:
„Aș începe prin a nota că administrația Biden recunoaște universalitatea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și vom atrage atenția la violările drepturilor omului oriunde și oricând se vor întîmpla ele, înclusiv în țări UE, țări non-UE, pe tot globul. Sîntem cu siguranță într-un dialog constant cu guvernele din Moldova și Ucraina, și sîntem alături de ele în eforturile de a combate agresiunea rusească, am spus-o clar, în cazul Ucrainei de exemplu, că Crimeea e ucraineană, și că Statele Unite nu recunosc și nu vor recunoaște niciodată anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia. Deci sîntem total hotărîți să conlucrăm cu aceste țări în confruntarea agresiunii rusești și în întărirea în continuare a sistemelor lor democratice.”
Capitolul despre Moldova al Raportului Departamentului de stat privind respectarea repturilor omului menționează între altele tortura practicată de angajați guvernamentali; condițiile aspre și care pun viața în pericol în închisori; procese de calomnie; acte serioase de corupție; violențele împotriva femeilor, a persoanelor cu dizabilități, și a membrilor minorităților etnice și a membrilor comunității LGBT, precum și cele mai rele forme de muncă a copiilor. Raportul Departamentului de stat notează că deși autoritățile au anchetat încălcări ale drepturilor omului, rareori au fost chemate în instanță și condamnate oficialități acuzate de violări ale drepturilor omului sau de corupție, impunitatea rămânând o problemă majoră.
Legat de regiunea separatistă Tranistria, documentul amintește printre altele dispariții forțate puse la cale de „autorități”, termen pus între ghilimele, cazuri de tortură și de rele tratamente, crude, inumane și degradante de care se fac vinovate aceleași „autorități”.
Se mai vorbește de existența unor deținuți politici, de limitarea gravă a libertății de expresie, libertății presei și internetului, amenințări cu violența, arestări și trimiteri în instanță nejustificate ale jurnaliștilor, cenzura și blocarea de site-uri pe internet, procese de calomnie, și limitarea substanțială a libertății de adunare pașnică și de asociere. Mai sînt amintite limitarea gravă a libertății de mișcare, incapacitatea cetățenilor de a-și schimba în mod pașnic guvernul prin alegeri libere și corecte, acte serioase de corupție, impunitatea actelor de violență domestică precum și violențele și amenințările cu violența împotriva membrilor comunității LGBT, și criminalizarea conduitei sexuale consimțite între adulți de același sex.
Capitolul despre Rusia scoate în evidență otrăvirea lui Navalnîi, care a fost închis la începutul acestui an la întoarcerea sa în Rusia după mai multe luni de tratament în Germania. Potrivit Raportului, „relatări credibile” au indicat că ofițeri din Serviciul Federal de Securitate al Rusiei l-au otrăvit pe Navalnîi în august anul trecut.
Capitolul menționează și rapoarte „credibile” ale unor organizații neguvernamentale și instituții de presă independente despre o campanie de violență, inclusiv tortură și asasinate, împotriva persoanelor LGBT în regiunea cecenă a Rusiei, sau tentative de ucideri extra-judiciare împotriva oponenților din alte țări.
În capitolul despre Belarus se afirmă că această țară e un „stat autoritarist” și se menționează o lungă listă de „probleme legate de drepturile omului”, între care ucideri arbitrare înfăptuite de forțele de securitate, tortură în centrele de detenție, arestări arbitrare, probleme serioase cu independența justiției și limitarea libertății de exprimare și a presei.
Raportul Departamentului de stat e în mod special critic la adresa Chinei și numește tratamentul aplicat de guvernul chinez uigurilor și altor minorități etnice musulmane din provincia Xinjang „genocid și crime împotriva umanității”.
Secretarul de stat american Antony Blinken a mai spus că Departamentul de stat intenționează să revină în raportul său la teme legate de sănătatea reproductivă cu o adendă care va conține informații despre mortalitatea maternă și despre îngrădirea acesului femeilor la servicii medicale legate de sănătatea sexuală și reproductivă. (Cu relatări AFP și Reuters)
Traducere și adaptare de Lucian Ștefănescu