Linkuri accesibilitate

Lungul drum al repunerii în drepturi a celor săltați de mascați


Imagine generică

Gheorghe Sprânceană și familia sa sunt convinși că în cazul lor s-ar urmări preluarea sau distrugerea afacerii lor de către persoane cu relații în organele de drept și în justiție.

Mulţi oameni de afaceri ale căror drepturi au fost lezate, urmare a ceea ce ei consideră a fi preluări abuzive de afaceri sau trimiteri neîntemeiate la închisoare, atunci când revendică în justiție restabilirea drepturilor şi mai ales redobândirea proprietăţilor pierdute, pornesc într-un urcuș foarte anevoios, dacă nu chiar sisific. Dovadă sunt numeroasele reclamaţii către organizaţiile neguvernamentale pentru apărarea drepturilor omului, ori depuse la instituţii publice și în organele de drept. Mai mulți oameni de afaceri care ne-au sesizat fărădelegi la Rubrica „Dreptul Tău”, vorbesc despre o justiție selectivă: la unele plângeri se reacționează extrem de repede, cu blocaje, sechestre, iar în cazul altora – justiția e un adevărat malaxor.

Lungul drum al repunerii în drepturi a celor săltați de mascați
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:46 0:00
Link direct


Unul dintre cazuri este cel al lui Gheorghe Sprânceană, care, împreună cu familia, și-a construit o afacere în domeniul agricol, la sudul Moldovei. Acum el riscă să-și piardă afacerea, pentru că al doilea an consecutiv i se aplică sechestru pe roada gata crescută.

Gheorghe Sprânceană şi Alexandru Berbec
Gheorghe Sprânceană şi Alexandru Berbec

„Totul a început la 4 iunie 2018, când la sediul firmei am primit un plic voluminos, cu mai multe documente, printre care era și o cerere de chemare în judecată, de la o companie din regiune. Totodată, eram anunțați că pe numele firmei a fost pornit un dosar penal. La 14 iunie executorul judecătoresc, reieșind din încheierea judecătorului Cotea Ion, aplică sechestru, ca măsură de asigurare, nu numai pe cele două câmpuri agricole menționate în acea încheiere, dar pe toate câmpurile întreprinderii - pe o suprafață de 700 de hectare. Mai mult, au blocat în general activitatea întreprinderii. Am depus imediat plângere la Procuratura Generală, la Procuratura Anticorupţie, la Consiliul Superior al Magistraturii”.

Compania pe care o conduce omul de afaceri lucrează terenuri agricole luate în arendă de la țărani. Vara trecută, după ce mai mulți țărani au semnat contracte cu compania condusă de Gheorghe Sprânceană, o firmă concurentă din regiune, cu care, spune el, nu a avut niciun fel de relații, a pretins că i s-ar fi prelucrat abuziv niște terenuri. Urmare a plângerii depuse în justiție, firma respectivă a strâns roada gata crescută, sub pretextul asigurării acțiunii în instanță. Chiar dacă ulterior atât procurorii, cât și o altă instanță au constatat neîntemeiate deciziile judecătorești, omul de afaceri nu reușește să-și revendice drepturile și nici să-și restituie pagubele. Mai mult decât atât, același magistrat care a ridicat, în iunie curent, sechestrul pus pe roada anului 2018, la numai câteva săptămâni, aplică un nou sechestru, deja pe roada anului 2019.

Alexandru Berbec, din satul Cuza-Vodă, care și-a dat terenurile în arendă în companie, întrucât este o afacere de familie, are peste 70 de ani, și s-a trezit și el cu sechestru pe casă, fiindu-i blocat chiar și contul pe care primește pensia. El, care continuă să muncească la vârsta pe care o are, se arată nedumerit de inacțiunea reprezentanților organelor de drept.

„Când au venit să ne ia roada, veniseră și polițiști, și procurori, care se uitau și nu făceau nimic. Nu înțelegeam de ce se face așa. Oare să fi fost așa de tare cumpărați și ei în schema asta? Eu îi întrebam de ce se face aceasta, iar ei dădeau din mâini si ziceau că este decizia judecăţii…”


Gheorghe Sprânceană și familia sa sunt convinși că în cazul dat se urmărește preluarea sau distrugerea afacerii lor de către persoane cu relații în organele de drept și în justiție. Altfel ei nu-și pot explica de ce reprezentanții procuraturii și ai poliției nu opresc abuzurile, care, în mare parte, au fost constatate.

Cazul lui Gheorghe Sprânceană nu este singurul. Când pregăteam acest material, un alt caz, aproape tras la indigo, ne-a fost comunicat din raionul Orhei.

În timp ce oamenii care ajung în contact cu justiţia spun că dosarele lor circulă cu anii prin instanţe, oamenii legii se tânguiesc din cauza numărului mare de dosare pe care trebuie sa le examineze, precum şi pe condiţiile proaste de muncă.

De cealaltă parte, apărătorii drepturilor omului dau vina pe corupţia şi birocrația din mai multe instituţii ale statului, pe procedurile greoaie, dar şi pe lipsa de profesionalism al celor care trebuie să repună cetăţenii în drepturi.

Experta Mariana Kalughin susține că atât judecătorii, cât și reprezentanți ai organelor de drept care sunt bănuiți că ar fi luat decizii abuzive ar trebui să fie evaluați și, în cazul în care se constată că au admis încălcări ale legii, să nu mai fie promovați în profesie.

Mariana Kalughin
Mariana Kalughin

„În aplicarea măsurilor preventive cum ar fi sechestarea mijloacelor bănești pe conturi, asta înseamnă că riști să prejudiciezi interesele anumitor parteneri, în cazul în care ai contracte, îți pierzi bunul nume, reputația. Sau mai grav, în cazul în care se aplică arestul preventiv, și apoi se fac anumite presiuni, pentru preluarea afacerii. Remediul ar fi, pentru că nu ar trebui să desființăm măsurile preventive într-o urmărire penală, însă în cazul în care acestea au fost aplicate eronat, necorect, abuziv, persoanele care se fac vinovate trebuie să fie trase la răspundere, inclusiv prin evaluarea activității lor, și limitarea posibilității de a fi promovat în funcție, având asemenea calificative”.

Fermitatea cu care noul Guvern de la Chișinău a demarat reformele în organele de drept și în justiție aduce un dram de speranță pentru mulți dintre cei nedreptățiți. Guvernul Sandu a creat un birou anticorupție și îndeamnă cetățenii să comunice abuzurile grave comise de funcționari și pretinși oameni ai legii. Deocamdată nu cunoaște câte dintre cazurile sesizate de cetățeni au fost cercetate de noua structură anticorupție de pe lângă Cabinetul de Miniștri. Cert este că peste noapte nu poate fi schimbată starea de lucruri probată fără drept de tăgadă de dosarele puse pe rol la CEDO împotriva Republicii Moldova.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG