Dezastrul din Beirut ne face să ne întrebăm cât de sigur este depozitul de armament de la Cobasna

Localitatea se află sub jurisdicția Tiraspolului, iar accesul în zonă este strict interzis. Nimeni, în afară de autoritățile transnistrene și ruse, nu cunoaște până astăzi cantitatea, tipul și starea munițiilor din Cobasna.

Dezastrul din Beirut ne face să ne întrebăm cât de sigur este depozitul de armament de la Cobasna

Aici se păstrează munițiile fostei Armate a 14-a, dar și o parte din armamentul, evacuat în anii `90 de armata sovietică, din fosta RDG și Cehoslovacia. Nenumăratele discuții și negocieri privind evacuarea acestora din regiune, precum și tratatele semnate cu oficialii ruși nu au dat rezultate. După tragedia de la Beirut, cu cele doua explozii soldate cu peste 135 de morți și peste 5000 de răniți și pagube de miliarde de dolari, securitatea acestui depozit – ce pare uitat de lume – a revenit in actualitate.

Între întrebarea câtă corupție moldovenească ar fi la mijloc în criza libiană, generată de amplele explozii din Beirut, și nevoia urgentă a unei anchete pentru a-i identifica pe funcționarii moldoveni corupți care ar fi luat și mai iau șpagă pentru pavilioane navale, se discută mult la Chișinău în aceste zile mai ales despre un pericol cel puțin similar, ce ar exista în legătură cu depozitele de muniții de la Cobasna.

Opoziția, cea care a dat tonul în această dezbatere, crede că exploziile din Beirut reprezintă o mică parte din ce s-ar putea întâmpla în R. Moldova în cazul unui accident la Cobasna. Tot opoziția crede că binecunoscuta de toți soluție, adică evacuarea neîntârziată a munițiilor, nu se întâmplă în primul rând din cauza obedienței față de Rusia a actualelor autorități de la Chișinău, în primul rând a președintelui Igor Dodon.

În mediul experților internaționali, problema insecurității depozitelor de la Cobasna este pusă demult în fața oricăror altor pericole: și a celui militar, prezent mai ales de la începutul crizei transnistrene, și chiar a celui politic, rezultat din potențialul de subminare a suveranității statului prin simpla prezență pe teritoriul său a unor trupe și muniții străine.

Ion Leahu

Cum se văd însă lucrurile de la Chișinău? L-am întrebat mai întâi pe Ion Leahu, un fost oficial din comisia unificată de control: „Pe parcursul perioadei de la 1992 încoace, cel puțin de două ori la Cobasna au fost admiși ambasadori ai statelor CSI cu reședință în R. Moldova. La prima vizită s-a atestat un dezastru – o mare parte din armament, muniții, proiectile, inclusive cu reacție pentru Katiușa, se păstrau la suprafață, în lăzi deteriorate. Pericolul era foarte mare – ne-a păzit Dumnezeu atunci că nu s-a găsit un răufăcător care să provoace un dezastru. Însă, după aceasta, rușii au luat anumite măsuri și o parte din averea militară a fost dusă în alte depozite, inclusiv ale armatei transnistrene. Dar asta nu înseamnă că pericolul a dispărut. În primul rând au loc procese de uzare, procese chimice care nu pot fi controlate. Deci, în orice clipă putem avea și acolo explozii involuntare din cauza modului în care este păstrat armamentul. Însă, repet, spre deosebire de Beirut, aici avem depozite separate și explozia într-un bunker nu neapărat ar putea condiționa detonarea în altul. Deși, totul e posibil.”

Iată și răspunsul unui fost ministru al apărării, Vitalie Marinuța: „Problema e că în ultimele două decenii la aceste depozite nu a fost permis accesul la nici un fel de observatori internaționali, de aceea informația este furnizată doar de regimul separatist sau contingentul Federației Ruse. Să-i credem pe ruși? , dar chiar și din ce cunoaștem, 20 de mii de tone de muniții cu termenul de exploatare și păstrare expirat, sunt un pericol. De aceea, eu nu m-aș baza pe faptul că Federația Rusă a mai pus o tonă-două de beton îântre muniții și aș insista ca ele să fie evacuate.”

Și viziunea unui fost șef pe reintegrare, Alexandru Flenchea, ex-vicepremier în debut de mandat a actualului cabinet Chicu: „Dincolo de marea problemă de ordin politic, riscul de Securitate și pericol iminent persistă, pentru că estimările sunt că ceea ce a mai rămas acolo sunt muniții învechite moral și fizic. Ceea ce a rămas acolo nu a putut fi fizic transportat pe cale ferată în 1999 -2004: probabil că ceea ce nu este transportabil, comport firește riscuri de securitate.”

Alexandru Flenchea mai crede că recentele explozii de amploare din Libia ar trebui să impulsioneze eforturile de căutare a unei soluții pentru depozitul de muniții ruse de la Cobasna și că, fiind cea mai interesată, R. Moldova ar trebui să fie prima care să insiste pe acest lucru. O ultimă propunere rusească în acest sens - lansată în august 2019 de Șoigu, ministrul rus al apărării - prevedea inițierea unui nou proces de casare a munițiilor stocate la Cobasna, dar timp de un an lucrurile nu s-au mișcat din loc.