După ce consiliul ce administrează corpul de judecători a semnalat că nu recunoaşte demiterea sa, vinerea trecută, de către o parte din judecători, iar prim-ministra Maia Sandu a calificat drept nelegitimă adunarea la care acea parte de magistraţi a luat decizia, este clar că diviziunile din sistem, dar şi cele dintre executiv şi justiţie se aprofundează. Într-un moment în care e nevoie ca niciodată poate de unitate. Ce soluţii se examinează în spaţiul politic şi nu numai?
Your browser doesn’t support HTML5
Igor Dodon: Dezbaterea dintre judecători capătă forma unui conflict, iar autoritățile ar face bine să nu se implice
Preşedintele Igor Dodon s-a declarat profund îngrijorat, semnalând că deocamdată nu are o soluţie, dar că o va căuta împreună cu echipa sa şi în discuţii cu părţile implicate. Dezbaterea dintre judecători capătă forma unui conflict, a mai spus şeful statului, un conflict în care autorităţile ar face bine deocamdată să nu se implice pentru a nu lăsa impresia de părtinire, a sugerat preşedintele.
Prim-ministra Maia Sandu, dimpotrivă, şi-a făcut publică fără echivoc părerea: adunarea la care au fost destituiţi membrii consiliului nu a dispus de cvorum, iar regulile de revocare nu au fost respectate. „Cele întâmplate demonstrează că autocurățarea sistemului judecătoresc este imposibilă. De aceea vom merge înainte cu fermitate în ceea ce privește reforma Curții Supreme de Justiție și a sistemului judecătoresc în ansamblu, inclusiv prin evaluarea externă a judecătorilor”, a comentat şefa executivului urmare a adunării de vineri a magistraţilor.
### Vezi și... ### Igor Boţan: „Dacă e compromisă reforma justiției, nu are sens nici existența acestei coaliții”
Ministra Justiţiei, Olesea Stamate, a spus la rândul ei că ar fi preferat ca lucrurile să nu ajungă aici şi că aşa şi s-ar fi întâmplat dacă magistraţii cu incompatibilităţi ar fi plecat de bună voie din sistem, fără a provoca această criză. „Noi avem nevoie ca CSM-ul, oricare i-ar fi componenţa, să poată acţiona în regim normal, ca procurorul general să poată veni la acest consiliu cu solicitări de ridicare de imunitate în privinţa magistraţilor, iar consiliul să poată reacţiona la astfel de solicitări. Dacă îl blocăm pe două-trei luni, niciun judecător nu va rămâne în această perioadă fără imunitate”, a explicat ministra în cel mai recent interviu.
De fapt, este tocmai ceea ce s-a întâmplat. Dacă am admite că decizia adunării magistraţilor de vineri va intra în vigoare, alegerea unui alt consiliu s-ar putea întâmpla în cel mai fericit caz peste o lună, adică pe 25 octombrie când e programată următoarea adunare generală a magistraţilor. Până atunci, vechiul consiliu rămâne nefuncţional. Totuşi, deocamdată, demiterea acestuia este contestată atât de consiliu, cât şi de executiv, iar lucrurile se vor clarifica cel mai probabil într-un proces de judecată.
Preşedintele Curţii de Apel Bălţi, Alexandru Gheorghieş, este unul din magistraţii care şi-a pus umărul la cea mai recentă convocare a magistraţilor. Solicitat de noi astăzi, el ne-a spus: „Noi suntem 202, iar 6 magistraţi [din CSM sunt] aleşi şi de aceşti 202 să se opună la decizia noastră? Nu ştiu dacă e bine”.
Un nou consiliu nu înseamnă un consiliu care să boicoteze reformele...Alexandru Gheorghieş
„O să fie adunare, o să alegem alt consiliu şi o să o să fie un consiliu funcţional, indiferent de declaraţiile care se fac în societate. Şi un nou consiliu nu înseamnă un consiliu care să boicoteze reformele. Noi, dimpotrivă, suntem cei care ne dorim reformele, dar toate trebuie discutate cu noi la modul egal, şi nu altfel”, a adăugat Gheorghieş.
„Iar fiecare trebuie să răspundă pentru faptele pe care le-a comis: urmează să-i fie ridicată imunitatea, să-i fie retrasă; urmează să fie tras la răspundere penală, să fie tras la răspundere penală - , prin urmare, cei cărora nu le este locul în sistemul judecătoresc să plece”, mai spune preşedintele Curţii de Apel Bălţi.
Ceea ce îi face pe unii observatori să le dea dreptate magistraţilor răzvrătiţi e că consiliul pe care îl apără în momentul de faţă executivul s-ar fi compromis anterior prin decizii controversate, iar ceea ce l-ar fi făcut cooperant cu noile autorităţi ar fi teama de răsplată. O soluţie sugerată de aceşti observatori e ca Guvernul să aplice principiul „răului cel mic” în abordarea breslei judecătoreşti şi, identificând judecătorii integri şi curajoşi, să se coalizeze în jurul lor şi să încerce să obţină un minim consens asupra reformelor pe care intenţionează să le aplice în justiţie.