Bani publici pentru terenurile de joacă din Tiraspol

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

La Tiraspol a început festivalul de film documentar Cesnok, care va avea proiecții și la Dubăsari, Bender și Râbnița, dar va fi prezent două zile și la Chişinău. Autoritățile moldovene vor ca asistența care vine de la donatorii externi în susținerea populației din regiunea transnistreană să fie coordonată cu Chişinăul. Controlul comun la punctul de trecere Cuciurgan – Pervomaisk de la frontiera moldo-ucraineană a devenit complet funcțional începând de miercuri. Și o analiză a cauzelor care au dus la creșterea comerțului regiunii transnistrene, în special al celui cu Uniunea Europeană.

Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

***

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Chişinăul vrea ca asistența care vine de la donatorii externi în susținerea populației din regiunea transnistreană să fie coordonată cu autoritățile centrale ale Republicii Moldova, la fel ca și proiectele care vor fi realizate în stânga Nistrului. Cu suportul partenerilor străini, începând cu anul 2015, în regiunea transnistreană au fost realizate 36 de proiecte în valoare de peste 45 milioane euro, cel mai mare donator fiind Uniunea Europeană, se spune într-un comunicat al Guvernului de la Chişinău. Autoritățile centrale ale Republicii Moldova au alocat în acest an pentru programe de dezvoltare în regiunea transnistreană aproximativ 750 mii euro.

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a declarat că Rusia a blocat la Adunarea Generală a Națiunilor Unite discutarea cererii Republicii Moldova privind retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului, dar a subliniat că Chișinăul nu renunță la promovarea unei rezoluții care ar cere Moscovei să retragă Grupul Operativ de Trupe Ruse din regiunea transnistreană. „Rezoluția oricum va fi susținută de mai multe state și, cel mai probabil, în luna iunie vom trece toate procedurile ca această rezoluție ca și proiect să fie introdusă pe agenda ONU”, a spus Candu.

Kievul este pregătit să ofere Moscovei un „coridor verde” pentru evacuarea trupelor rusești din regiunea transnistreană, însă Rusia nu manifestă dorința de a-și retrage forțele. Declarația a fost făcută de reprezentantul special al Ucrainei pentru negocierile privind conflictul transnistrean, Victor Krîjanovski, marți, la o masă rotundă la Kiev cu tema „Capcanele reglementării transnistrene, cum să le evităm?”, transmite agenția UNIAN.

Chişinăul și Tiraspolul lucrează intens pentru a găsi un compromis în subiectul circulației internaționale a mașinilor înmatriculate în regiunea transnistreană. Miercuri, joi și vineri la sediile Misiunii OSCE de la Tiraspol și Chişinău au avut loc ședințe ale grupurilor de lucru privind transportul auto. La întâlniri au participat negociatorii din partea Chişinăului și Tiraspolului, Cristina Lesnic și Vitali Ignatiev, precum și reprezentanți ai mediatorilor și observatorilor în formatul 5+2.

Cristina Lesnic şi Vitali Ignatiev

Subiectul plăcuțelor de înmatriculare face parte din pachetul de înțelegeri protocolare semnate la sfârșitul anului trecut, iar președinția italiană a OSCE din acest an a anunțat că subiectul este unul prioritar și cel mai aproape de o soluționare completă. Anterior s-a anunțat că modelul plăcuțelor de înmatriculare a fost deja elaborat, controversele țin însă de modul în care se va ține evidența mașinilor. Negociatorii transnistreni insistă ca registrul auto să fie ținut la Tiraspol, în timp ce Chişinăul este categoric în a spune că evidenta transportului trebuie făcută de autoritatea centrală a Republicii Moldova.

Controlul comun la punctul de trecere Cuciurgan – Pervomaisk de la frontiera moldo-ucraineană a devenit complet funcțional începând de miercuri. Autoritățile Republicii Moldova spun că o anumită perioadă de timp agenții economici transnistreni care nu sunt înregistrați la Chişinău vor putea folosi acest punct vamal, însă le sugerează să-și facă totuși înregistrarea la Chişinău „dacă vor să se bucure în continuare de tot confortul care îl oferă acest punct comun de control”. Detalii, în continuare în program.

La Moscova a avut loc vineri o ședință dedicată relațiilor Federaţiei Ruse cu Transnistria, ședință prezidată de vicepremierul Dmitri Rogozin, reprezentant special al președinției ruse pentru Transnistria. La ședință au participat liderul transnistrean Vadim Krasnoselski, șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martinov, și șeful departamentului de externe al regiunii separatiste, Vitali Ignatiev. Presa scrie că discuțiile au vizat susținerea pe care Federaţia Rusă o acordă regiunii transnistrene, în special proiectele social-economice și cele care se referă la „asigurarea drepturilor cetățenilor Rusiei și ale compatrioților”. Potrivit unor estimări neoficiale, întreținerea regiunii transnistrene costă Rusia un miliard de dolari pe an, o parte importantă fiind gazele livrate gratuit regimului de la Tiraspol și trecute pe nota de plată prezentată Republicii Moldova.

Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la radio Europa Liberă.

O tentativă ignorantă de cenzură, așa a numit fostul colaborator al agenției americane de securitate Edward Snowden, refugiat la Moscova, decizia autorității ruse în telecomunicații Roskomnadzor de a bloca adresele IP folosite de aplicația de mesagerie Telegram. Snowden a scris că încercarea Roskomnadzor de a pedepsi Telegram pentru că apără drepturile utilizatorilor săi „a stricat definitiv internetul” în Rusia.

În Armenia, au fost reținuți peste 180 de protestatari în timpul ciocnirilor cu forțele de ordine la Erevan. Ciocnirile au avut loc în cadrul protestelor opoziției față de alegerea fostului președinte Serj Sarkisian ca premier, după o reformă constituțională controversată care i-a asigurat acestuia menținerea puterii. Protestele au fost reluate la Erevan după intervenția forțelor de ordine. Ele au început vinerea trecută și au fost în general pașnice, cu excepția unor ciocniri înregistrate luni. Proteste similare au avut loc în al doilea oraș ca mărime din Armenia, Gyumri, și în alte câteva orașe.

Proteste la Erevan

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: Între 20 și 27 aprilie are loc a treia ediția a festivalului de film documentar Cesnok (în traducere Usturoiul). Organizat la Tiraspol, acesta are și o componentă itinerantă cu proiecții în alte câteva orașe din regiunea transnistreană – Bender, Dubăsari și Râbnița, dar și cu două zile de filme proiectate la Chişinău. Deci, e un festival care are loc pe ambele maluri ale Nistrului. Evenimentul este organizat cu susținerea platformei internaționale de filme documentare despre drepturile omului, Fundația Filme care contează (Movies that Matter Foundation).

Ediția din acest an a festivalului a fost precedată de un master-class organizat în regiunea transnistreană, la Tiraspol, în cunoscutul Club 19, de regizorul documentarist din Estonia, Meelis Muhu, pentru doritorii de a face filme documentare și care să participe ulterior la festivalul Cesnok. Printre participanți au fost oameni de creație și tineri interesați de filmul documentar atât de pe malul stâng, cât și de pe malul drept ale Nistrului. Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, a stat de vorbă cu documentaristul estonian care în 2014 a făcut și un film despre viața din așa-numita republică moldovenească transnistreană.

Festivalul de film documentar Cesnok

​Europa Liberă: Înainte de precedentele alegeri așa-zise prezidențiale ați făcut un film despre Transnistria, cu titlul „rmn”. Acum ați venit pe malul stâng al Nistrului în calitate de instructor și coordonator al unui atelier de creație. De ce ați decis să inițiați tinerii în arta producerii de filme documentare? Ce rol a jucat în această decizie festivalul Cesnok?

Meelis Muhu: „De fapt, nu este proiectul meu, este proiectul Festivalului de film documentar Cesnok. Și anul trecut, când am participat la ediția anterioară, după unul dintre filmele proiectate am spus că în paralel cu festivalul am lucrat într-o zonă frontalieră din Estonia, unde locuiesc mulți tineri vorbitori de limbă rusă. Acolo am organizat, împreună cu colega mea Cristina Norman, mai multe work-shop-uri pentru tineri pe tema filmului documentar. Am vorbit acolo și am explicat despre filmul documentar – despre cum trebuie privit și cum trebuie făcut. Și în paralel a fost și un mic concurs de filme.

După ce am povestit despre această experiență a mea celor din Tiraspol organizatorii acestui festival au luat legătura cu mine și m-au întrebat dacă aș fi de acord să vin și să coordonez un trening similar, dacă s-ar organiza așa ceva și la Tiraspol. M-am gândit că este o propunere interesantă. Am înțeles că nu pot spune nu și mi-am dat acordul. Eram curios.

Despre Transnistria sunt făcute multe filme, dar cred că a venit deja timpul când ar fi interesant de văzut și filme documentare făcute în comun cu tinerii și documentariștii din regiune. Evident că regizorii locali nu au o tradiție foarte bogată, poate că nu au cunoștințele și nici experiența necesare. Deci trebuie de văzut ce știu și ce pot face ei deja. Deci, am fost de acord să vin la Tiraspol și timp de trei zile să coordonez evenimentul, să povestesc despre experiența mea, să arăt filmele mele și alte producții interesante din arta documentară.”

Europa Liberă: Și cum a fost master-class-ul? Ce lucruri specifice ați observat la tinerii din regiunea transnistreană?

Meelis Muhu: „Am fost surprins un pic pentru că nu mă așteptam la un interes atât de mare, la o participare atât de activă. Am fost plăcut surprins să văd câtă lume a completat aplicațiile pentru participare și eu știu că organizatorii acestui eveniment au fost nevoiți să facă și o selecție – nu au putut ajunge la trening toți cei care și-au dorit.

Tinerii sunt tineri peste tot. Au interese asemănătoare, sunt interesați de ceea ce se întâmplă în viață. Așa că nu pot spune că tinerii din Transnistria sunt cumva diferiți sau că ar exista careva diferențe. Când am completat grupul am fost atenți ca acolo să fie oameni care deja au o anumită experiență, să fie oameni care știu deja să lucreze cu camera, care deja lucrează în domeniul video și care au dorința să facă ceva, să se dezvolte în acest domeniu.

Melis Muhu laTiraspol

Poate că ar fi prea ambițios să ne dorim ca acești tineri să înceapă imediat după acest curs să filmeze profesionist. Dar am văzut și simțit că acești tineri trăiesc într-un spațiu în care televiziunea este cea care influențează cel mai mult tinerii. Iată de ce în primele două zile am dedicat mult timp pentru a le explica că există și alte stiluri în documentaristică și ce înseamnă în general filmul documentar. A fost foarte interesant momentul în care grupul a început să discute independent și era interesant de urmărit felul în care ei simt, în care ei percep acest gen necunoscut de cinematografie.”

Europa Liberă: Care este diferența dintre producerea unui film documentar și un material video pentru televiziune sau turnarea unui film în baza unui scenariu?

Meelis Muhu: „Există o deferența mare. Am discutat toate acele zile și am arătat care este diferența în baza unor exemple concrete. Eu aș spune astfel – filmul documentar este ca o carte, iar reportajul pentru televiziune este ca un ziar. Adică, atunci când citești o carte, asta îți va lua ceva timp, poate destul de mult timp. Iar când citești un ziar este un proces rapid.”

Europa Liberă: Regizorul documentarist din Estonia, Meelis Muhu, în dialog cu corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul.

***

Europa Liberă: La Tiraspol administrația locală a decis să aloce o sumă importantă de bani pentru reabilitarea și construirea terenurilor de joacă pentru copii. Corespondentul nostru în stânga Nistrului Serghei Ursul transmite că decizia a venit în urma unui număr mare de solicitări din partea cetățenilor. În bugetul local există un capitol separat prevăzut pentru punerea în aplicare a cerințelor alegătorilor. În acest an, toți banii din acest fond vor merge pentru terenurile de joacă. Pentru fiecare proiect vor fi alocate 30 de mii de ruble transnistrene, sau aproximativ 1840 de dolari. Primul teren reabilitat va fi redeschis pe data de 1 mai pe malul Nistrului. Ulterior, terenul va fi transmis la balanța companiei specializate care administrează fondul locativ.

Curtea unui bloc din Tiraspol

Interesul autorităților pentru subiectul terenurilor de joacă pentru copii nu este unul întâmplător. Aanul trecut un băiat s-a accidentat la terenul de joacă din curtea în care locuia, iar părinții acestuia au dat în judecată instituţiile responsabile. În timpul procesului s-a constatat că la Tiraspol nu există nicio instituție care să poarte responsabilitatea pentru starea terenurilor de joacă. Multe dintre acestea sunt vechi, fiind construite încă în perioada sovietică, s-au degradat în timp și au devenit chiar periculoase.

Totuși, măsurile întreprinse până acum nu par să fi rezolvat problema – banii alocați sunt insuficienți pentru a da curs tuturor solicitărilor venite din partea alegătorilor. Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au întrebat câțiva trecători care ar fi domeniile prioritare pentru care ar trebui să fie cheltuiți banii din bugetul orașului.

- Eu cred că banii publici trebuie să fie cheltuiți pentru a face terenuri de joacă pentru copii. Respectiv, trebuie iluminate străzile acolo unde este nevoie și trebuie un control strict ca totul să fie făcut bine. Ar mai fi nevoie de săli de sport pentru ca tinerii să poată merge acolo și să se antreneze. E nevoie de benzi de alergare și aparate sportive instalate în spații publice, care vor atrage doritorii de a face mișcare.

Foto simbol

- Eu cred că problema folosirii abuzive a banilor publici este de mare actualitate la noi. Sunt alocate sume foarte mari care nu se știe unde se duc. Eu consider că trebuie stabilite priorităţile, direcțiile unde e bine să se ducă acești bani. Trebuie făcute sondaje și de văzut în ce domenii lipsa de finanțare se resimte cel mai mult. Trebuie început în primul rând cu verificarea felului în care sunt folosiți banii care sunt alocați deputaților. Pentru că nu te poți baza doar pe declarații – fiecare copeică pe care el o primește sau o cheltuiește trebuie să fie trecută la evidență și aceste date să poată fi verificate undeva direct, cu acces public.

- Eu cred că dacă unui deputat i s-au alocat niște bani, el trebuie să-i folosească pentru a-și îmbunătăți imaginea. Și asta îi va asigura realegerea la următorul scrutin.

- În primul rând, banii trebuie cheltuiți pentru ceea ce locatarii nu pot face din sursele lor. Dacă pentru a face curățenie în scări ei găsesc bani, atunci de exemplu construirea și reperarea terenurilor de joacă pentru copii este deja prea costisitoare. Banii trebuie să meargă și pentru a repara gropile și craterele care sunt în preajma scărilor de bloc. Aceste drumuri din curți nu s-au reparat deja de 25 sau 30 de ani. Și drumurile s-au transformat în câmpuri minate. Pentru astfel de proiecte mari trebuie cheltuiți banii din visteria publică.

Europa Liberă: Voci ale locuitorilor de la Tiraspol și Bender, culese de corespondenții noștri în regiunea transnistreană.

***

Europa Liberă: Chişinăul vrea ca asistența care vine de la donatorii externi în susținerea populației din regiunea transnistreană să fie coordonată cu autoritățile centrale ale Republicii Moldova, la fel ca și proiectele care vor fi realizate în stânga Nistrului. Un comunicat al guvernului anunță că subiectul a fost discutat în cadrul unei ședințe a Comisiei guvernamentale pentru reintegrarea ţării, prezidată de premierul Pavel Filip.

Cu suportul partenerilor străini, începând cu anul 2015, în regiunea transnistreană au fost realizate 36 de proiecte în valoare de peste 45 milioane euro, cel mai mare donator fiind Uniunea Europeană, se spune în comunicatul care precizează că în regiune sunt realizate și programe de dezvoltare finanțate de Guvernul de la Chişinău. În acest an bugetul a alocat în acest sens 15 milioane lei, sau aproximativ 750 mii euro.

Podul de la Gura Bîcului-Bîciok a fost reabilitat inclusiv cu bani europeni

​***

Europa Liberă: Controlul comun la punctul de trecere Cuciurgan – Pervomaisk de la frontiera moldo-ucraineană a devenit complet funcțional începând de miercuri. Autoritățile Republicii Moldova spun că o anumită perioadă de timp agenții economici transnistreni care nu sunt înregistrați la Chişinău vor putea folosi acest punct vamal, însă le sugerează să-și facă totuși înregistrarea la Chişinău „dacă vor să se bucure în continuare de tot confortul care îl oferă acest punct comun de control”.

Din momentul lansării pe 17 iulie 2017, controlul comun moldo-ucrainean la punctul de trecere Pervomaisk-Cuciurgan a funcționat în regim provizoriu. Controlul comun deplin a devenit posibil după ce președintele ucrainean Petro Poroșenko a promulgat acum o săptămână legea privind ratificarea acordului bilateral în acest sens.

Administrația de la Tiraspol, susținută de Moscova, a criticat dur de la bun început instituirea acestui control mixt, comparându-l cu o nouă blocadă economică a regiunii transnistrene. Asta, în timp ce autoritățile de la Chişinău vorbeau despre beneficii pentru populație și agenți economici, beneficii care ar consta în reducerea birocrației și în mai puțin timp petrecut în vamă. Iar Kievul a declarat că astfel va fi mărită eficiența luptei cu criminalitatea și contrabanda, fiind sporită și securitatea regională.

Înregistrarea agenților economici transnistreni în Republica Moldova se face din 2006, după ce Chişinăul a retras Tiraspolului ștampilele vamale necesare procedurilor de export. Agenții economici din regiunea transnistreană plătesc taxe vamale, dar sunt scutiți de alte taxe în bugetul Republicii Moldova, având în vedere că fac toate plățile în bugetul regiunii din stânga Nistrului.

Potrivit unor informații prezentate în ședința de guvern de miercuri de către premierul Pavel Filip, procesul de control se desfășoară fără incidente, fiind deja efectuate procedurile vamale pentru primele mașini. „Este o perioadă de tranziție și pentru agenții economici care încă nu sunt înregistrați la Chișinău. În această perioadă pe care le-o oferim au posibilitatea să se înregistreze și mai departe să se bucure de tot confortul care îl oferă acest punct comun de control”, a precizat premierul Pavel Filip.

Autoritățile de la Chişinău și Kiev mai au o înțelegere de extindere a controlului mixt la alte 17 puncte de control de la frontiera moldo-ucraineană. Pavel Filip a dat indicații ca acest control să fie urgentat, mai ales pe segmentul central al frontierei, cel transnistrean.

Intrarea în vigoare la turații complete a controlului mixt moldo-ucrainean la punctul de trecere Pervomaisk-Ciuciurgan, cel mai circulat în regiunea transnistreană, a supărat administrația de la Tiraspol. Liderul acesteia, Vadim Krasnoselski, s-a plâns în cadrul unei întâlniri cu șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova de faptul că acest control creează noi condiții de blocadă și pune în pericol securitatea economică a Transnistriei.

Punctul de trecere a frontierei Cuciurgan-Pervomaisk

Krasnoselski a spus, citat de presa din regiune, că noua etapă în controlul mixt poate periclita progresul din procesul de negocieri. Subiectul va fi discutat, potrivit lui, în cadrul următoarei ședințe a Consiliului de securitate de la Tiraspol, unde se vor examina și eventualele măsuri de răspuns la care ar putea recurge Transnistria.

Vadim Krasnoselski îl contrazice pe Pavel Filip și spune că probleme au apărut din chiar prima zi a controlului comun moldo-ucrainean. „Mai devreme politicienii moldoveni, inclusiv președintele Igor Dodon, spuneau că nu vor exista niciun fel de restricții în deplasarea prin punctul de trecere Pervomaisk-Cuciurgan și că subiectul nu are nicio legătură cu economia. Acum probleme apar. Ieri a fost reținut un transport cu medicamente, fără explicații, după care a fost lăsat să treacă cu formularea „ca excepție”. Se planifică introducerea și controlului pentru persoanele fizice care au activități de antreprenoriat. Adică se pun în aplicare pârghii reale de presiune, sunt create noi condiții de blocadă pentru existența Transnistriei”, a subliniat Vadim Krasnoselski.

Anterior s-a anunțat că președintele Igor Dodon va avea o întâlnire cu Vadim Krasnoselski pe 25 aprilie în orașul Tighina (Bender), iar președintele moldovean a spus că se va discuta despre pericole vitale pentru ambele părți și despre ceea ce el a numit „supraviețuirea comună”.

***

Europa Liberă: Date furnizate recent de așa-zisele autorități vamale din regiunea transnistreană arată că în primele trei luni ale anului 2018 exporturile de mărfuri din stânga Nistrului au crescut cu circa 45 la sută. Astfel, cota Uniunii Europene în exporturile din regiune este acum de peste 40 de procente, față de 29, cât era în aceeași perioadă a anului trecut. În Federația Rusă, potrivit informațiilor publicate, ajung circa 11 la sută din livrările regiunii. Despre aceste evoluții și felul în care agenții economici, inclusiv cei din regiunea transnistreană, valorifică beneficiile Acordului de Liber Schimb dintre Republica Moldova și UE Tamara Grejdeanu a discutat cu jurnalistul specializat pe probleme economice, Ion Preașcă.

Europa Liberă: Așadar, statistici făcute publice recent de departamentul vamal din regiunea transnistreană arată că volumul exporturilor spre Uniunea Europeană a crescut considerabil, de la circa 29% până la aproape 45 la sută. Dle Preașcă, ce factori au determinat această creștere? Să fie resimțite efectele Acordului de Liber Schimb între Republica Moldova și UE?

Ion Preaşca

​Ion Preașcă: „Parțial este și acest factor, fiindcă regiunea beneficiază de aceste drepturi de export și le autorizează la maximum aproape că, fiindcă au produse care cad sub incidența acestui acord, de exemplu, produse animaliere. Este o firmă de la Tiraspol care este unicul exportator de produse animaliere în Uniunea Europeană din Republica Moldova și face parte din holdingul „Sheriff”. La fel este și conjunctura favorabilă. De exemplu, pentru Uzina metalurgică cererea mare de metal în Polonia și România a favorizat o creștere de patru ori a exporturilor în Uniunea Europeană. Și acești factori cumulativi au dat acest salt masiv.”

Europa Liberă: Dle Preașcă, dar se discuta la un moment dat despre anumite măsuri pe care trebuia să le îndeplinească Tiraspolul pentru a continua comerțul cu UE?

Ion Preașcă: „Ei au realizat un set de măsuri și-au adaptat Codul vamal. În Codul vamal se găsesc o mare parte din noțiunile, termenii care sunt utilizați și în Codul vamal al Republicii Moldova și adaptarea aceasta a cerințelor vamale a fost unul din factorii care au stimulat aceste cerințe, plus înseși companiile își adaptează producția la cerințele UE. Produc ceea ce este conform standardelor UE, nu se tem, adică nu caută să se justifice că, iată, ne creează probleme, ci se adaptează.”

Europa Liberă: Despre ce vorbesc aceste tendințe în momentul în care vectorul politic urmat de Tiraspol este altul decât cel care, arată statisticile, s-au apropiat antreprenorii din regiune?

​Ion Preașcă: „Politica e politică, dar banii întotdeauna caută locul unde pot fi mai ușor și mai facil câștigați, pentru că în condițiile în care regiunea este până la urmă o structură izolată, ea nu poate livra mărfuri, să zicem, prin Ucraina spre Rusia și mai este și factorul distanței și al treilea este factorul prețului, prețul care este oferit. Deci, în mod normal, oamenii de afaceri, întreprinderile se adaptează la cerințele pieței și caută acolo unde este cerere pe piață. Și Transnistria, și întreprinderile din regiune au fost lovite grav de crizele din 2008 și din 2014 din Rusia, când s-a prăbușit rubla foarte brusc și au avut de pierdut. Acum, chiar după primele sancțiuni ale SUA față de Rusia, față de agenții economici, ei iarăși s-au arătat îngrijorați și caută posibilități pentru a evita. De exemplu, își restrâng legăturile cu principalele bănci din Rusia, fiindcă acelea pot cădea sub incidența sancțiunilor SUA.”

Europa Liberă: Să înțeleg că chiar la nivel de așa-zise autorități au fost create facilități pentru agenții economici, ca ei să pătrundă pe piețele UE?

Ion Preașcă: „Da, desigur, fiindcă așa-zisul cod vamal din regiune a fost adaptat astfel ca practic să corespundă și cerințelor incluse de Acordul de Liber Schimb și asta nu putea fi adaptat fără acordul autorităților. Noi nu trebuie să uităm că și în trecut, adică nu este o problemă; am avut 20 de ani în urmă cel mai mare exportator din regiune – Uzina metalurgică exporta bare de metal în America cu ștampilă moldovenească și nu era o problemă adică pentru dânșii dacă pun „Produs în Moldova”, doar să-și livreze producția.”

Europa Liberă: Am să citez acum constatări recente formulate de experți ai Institutului „Viitorul”, care spun că „accesul agenților economici din regiunea transnistreană pe piețele externe, fără a contribui la bugetul național al Republicii Moldova, este un alt instrument de finanțare indirectă a separatismului transnistrean”. Cum priviți Dvs. această remarcă? Ar trebui condiționat, se subînțelege cumva, accesul businessului din stânga Nistrului pe piața UE?

Ion Preașcă: „Deci, pe parcursul ultimilor 27 de ani, de când regiunea aceasta este separatistă, încercările de a lua, de a controla această regiune, de a o bloca cu sancțiuni n-au avut efectul scontat. Și în acest sens o liberalizare, o integrare treptată a regiunii în sistemul economic al Republicii Moldova este necesară. Este adevărat că, după aceste acțiuni de liberalizare, ar fi nevoie și ca ei să se înceapă a integra în sistemul fiscal și în sistemul vamal al Republicii Moldova, dar, deocamdată, avem așa o zonă, până la urmă, tenebră, cu anumite condiții. Adică, ei se înregistrează la Chișinău, plătesc anumite tarife pentru serviciile vamale și atât. În rest, ei nu au alte legături cu bugetul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Adică nu plătesc taxele și impozitele pe care le plătește orice alt agent economic din dreapta Nistrului?

Ion Preașcă: „Ei le plătesc în regiune. Adică pot să arate confirmări că ei plătesc în regiune. În plus, înseși rapoartele autorităților de acolo, care arată cine sunt cei mai mari plătitori de impozite. E adevărat că de acolo nu vin în bugetul Republicii Moldova și, respectiv, se finanțează bugetul regiunii separatiste.”

Europa Liberă: Aceste statistici care arată că regiunea devine tot mai deschisă pentru comerțul cu UE, cum influențează pe plan economic regiunea?

Ion Preașcă: „Faptul că, să zicem, crește exportul, crește producția în mod normal duce la o creștere a bunăstării în regiune. Și evident am putea să ne așteptăm și la anumite modificări din punct de vedere politic, social, doar că aici este problema propagandei rusești, influenței rusești, care oricum se menține și ea nu poate fi combătută. Noi am avut situația din Republica Moldova când un ambasador a spus că „uite, noi atâta vă ajutăm și totuna majoritatea populației este pro-Rusia”. Deci, este și factorul psihologic, fiindcă masele nu întotdeauna merg după decidenții din economie și politică.”

Europa Liberă: Auzim și autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol, care susțin frecvent că sprijinul Rusiei este crucial, vorbesc despre un blocaj economic. Ne amintim, bunăoară, de momentul în care Republica Moldova și Ucraina au lansat controlul comun la punctul de trecere a frontierei. Într-adevăr, au fost influențe negative asupra agenților economici sau din contră, iată, în această perioadă?

​Ion Preașcă: „Deci, însuși acordul care a fost semnat prevede clar că agenții economici care respectă legislația, sunt înregistrați la Chișinău și fac toate procedurile conform cerințelor Republicii Moldova și ale Ucrainei nu au nicio problemă și, respectiv, nu sunt probleme. Și aceasta este demonstrat și de creșterea exporturilor în Ucraina. În Ucraina au crescut de două ori și ceva exporturile prin regiunea transnistreană. Deci, avem o situație inversă celor ce spun autoritățile de la Tiraspol. Există o deschidere mult mai mare și, respectiv, e contrar celor ce spun. Asta e pentru public, pentru un anumit auditoriu și pentru Rusia cred că se spune, fiindcă realitatea arată altceva. Ceea ce, de exemplu, în relațiile cu Rusia, ceea ce exportă ei în Rusia – doar produse alcoolice, legume și anumite produse ale industriei siderurgice și cam atât.”

Europa Liberă: Federația Rusă este considerată, în același timp, principalul partener. Au reacționat cumva liderii de la Tiraspol, după ce Rusiei i-au fost impuse noi sancțiuni? Presa rusă a scris că Duma de Stat intenționează să adopte un set de măsuri legislative, care să permită Kremlinului să interzică sau să restricționeze anumite produse importate din Statele Unite.

Ion Preașcă: „În principiu, regiunea oricum rămâne dependentă de asistența din Rusia, de gazul rusesc, pentru că, datorită gazului rusesc, pe care ei nu-l achită, ei vând, produc, generează energie electrică pe care o vând Republicii Moldova și astfel au o sursă de finanțare a găurilor din buget. Plus, Rusia le acordă ajutor și de aceea ei imediat au făcut declarații de susținere a Rusiei, îngrijorări, au ieșit și unii șefi de bănci din regiunea transnistreană care au spus că în principiu administrația, companiile, băncile trebuie să se pregătească de anumite probleme și au spus cum să le evite, adică să evite tranzacțiile în dolari și să treacă la alte valute de alternativă. Și apropo, ca un detaliu, circa 40 la sută din vânzări, din valuta care circulă în regiune sunt leii moldovenești. O perioadă, doi ani în urmă, ea practic era principala valută acolo…”

Europa Liberă: Și unul din principalii parteneri comerciali care absoarbe produsele transnistrene tot malul drept al Republicii Moldova este?

​Ion Preașcă: „Da, dar e vorba de circulație atât în tranzacțiile în numerar, cât și în tranzacțiile bancare și dolarul are o cotă de 50%, leul – 40%, rubla și euro – restul. Adică, respectiv avem și o creștere a influenței leului în această zonă.”

Europa Liberă: Pe finalul acestei discuții, dle Preașcă, acum câțiva ani experți din mediul neguvernamental susțineau că Acordul de Asociere va spori atractivitatea malului drept al Nistrului și va crea premise firești pentru reintegrarea țării. La o distanță de câțiva ani, cum se privește această părere?

Ion Preașcă: „Vedeți, timpul este încă foarte scurt. Avem practic patru ani, perioadă în care au fost atâtea evenimente și atâtea probleme; a fost o criză financiară regională acută și la noi o fraudă bancară și, respectiv, rezultatele încă nu pot fi evaluate, dar sunt evidente. Avem o creștere semnificativă a cotei UE atât în comerțul Republicii Moldova, cât și în comerțul regiunii transnistrene. Avem o deschidere mai mare a Uniunii Europene față de produsele din Moldova și din regiunea transnistreană, doar că este cerința ca aceste produse să corespundă cerințelor, normelor UE. Și aici este problema, deoarece e nevoie de o perioadă de adaptare și, indiferent e în regiunea transnistreană sau în Republica Moldova, toate companiile au nevoie de timp, bani și tehnologii pentru a se adapta la aceste cerințe.”

Europa Liberă: Expertul economic Ion Preașcă, în dialog cu colega mea Tamara Grejdeanu.

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune.

Aici e Radio Europa Liberă