Cel mai cunoscut și mai limpede exemplu de ambiguitate circulatorie este Kosovo. Acolo, posesorii de automobile au trebuit să treacă prin mai multe rânduri și modele de plăci de înmatriculare, totul sub supraveghere internațională și îngreunat de refuzul Serbiei de a accepta orice tip de plăcuțe care ar da argumente sprijinitorilor independenței provinciei Kosovo... independentă de facto, de altfel.
În teorie, Serbia acceptă intrarea vehiculelor cu plăcuțe de Kosovo, însă, pe teritoriul Serbiei, sau trecând mai departe, ele vor fi obligate să poarte plăci sârbești provizorii speciale. Aceste plăcuțe provizorii de înmatriculare nu ar fi, oricum, valabile în anumite țări ale Uniunii Europene care nu au recunoscut independența Kosovo, una din acestea fiind România.
Kosovo este de altfel una din acele țări sau teritorii unde plăcuța de înmatriculare arată limpede din ce loc exact vine mașina, teritoriul Kosovo fiind împărțit în șapte zone numerotate care corespund principalelor șapte localități, oarecum precum județele în România. Asta contrastează total cu alte sisteme de atribuire a plăcuțelor, precum cel din Belgia de pildă, unde este imposibil de ghicit din ce zonă vine o mașină, pentru că acea combinație de cifre și litere de pe plăcuță este atribuită la voia întâmplării, în funcție de ordinea înscrierii.
Ciprul de Nord, ocupat de Turcia, a păstrat sistemul vechi de plăcuțe, din momentul rupturii, așa încât locuitorii de acolo pot circula cu mașina doar în partea lor de insulă...
Într-o situația practic identică cu cea din Kosovo se află și regiunile separatiste din Georgia, și anume: Abhazia și Osetia de Sud, care s-au declarat independente de Georgia și sunt sub ocupație militară rusească. Acolo, de asemenea, plăcuțele locale nu sunt recunoscute de Georgia și de nici de o altă țară din lume, așa încât posesorii de de vehicule nu pot călători decât trecând granița în Rusia. Diferența față de Kosovo este că Abhazia și Osetia de Sud nu recunosc, la rândul lor, plăcuțele georgiene, în vreme ce în Kosovo o mașină înmatriculată în Serbia poate circula liber… pentru cine îndrăznește.
Alte teritorii ar fi, de pildă, Karabahul, care în armeană își spune Arțah și unde vehiculele locale poartă pur și simplu plăcuțe armenești, sau Gibraltar, unde plăcuțele sunt similare cu cele britanice. Mașinile din Gibraltar pot circula liber în Spania și în restul Europei, însă sunt deseori supuse multor hărțuieli ale vameșilor la granița spaniolă.
În schimb, Ciprul de Nord, ocupat de Turcia, a păstrat sistemul vechi de plăcuțe, din momentul rupturii, așa încât locuitorii de acolo pot circula cu mașina doar în partea lor de insulă.
În sfârșit, Vaticanul, stat suveran, are propriile sale plăcuțe, recunoscute prin literele SCV, care înseamnă Status Civitatis Vaticanae („Statul Orașului Vatican”) și din care cea mai cunoscută este mașina Papei, acel „papamobil” cu plăcuța SCV 1.
***
După mai bine de două decenii de negocieri Chişinăul şi Tiraspolul au ajuns la o soluție declarată drept una de compromis în subiectul înmatriculării unităților de transport de o maniera care să satisfacă ambele părți.
Decizia agreată va face posibilă, de la 1 septembrie 2018, circulația în străinătate a mașinilor din regiunea transnistreană în baza unor plăcuțe de înmatriculare zise neutre. OSCE şi UE au salutat decizia considerând-o „un pas important în procesul de reglementare a diferendului transnistrean”, în timp ce opoziţia de dreapta de la Chişinău şi unii experţi au criticat-o fără ezitare calificând-o drept mostră de cedare în favoarea secesioniștilor transnistreni.
Prezentând soluția identificată cu asistenţa pedantă a mediatorilor, autoritățile moldovene au spus că s-au ghidat de modelul german. Numai că, observă expertul Sergiu Gaibu, în Germania toate regiunile, adică landurile au numere regionale şi nu o singură regiune cum s-a decis în cazul Moldovei. Totodată, în Germania nu există regimuri de import a automobilelor diferite și preferențiale pentru anumite regiuni, cum e în cazul regiunii transnistrene a R. Moldova, spune expertul:
Sergiu Gaibu
„În cazul Germaniei este o politică la nivel naţional care se face. Aici noi trebuie să decidem dacă facem la nivel naţional o astfel de politică de numere regionale sau nu. În cazul dat se primește disproporțional faţă de restul regiunilor. Doi, prin mecanismul dat noi efectiv, de facto, recunoaștem regimul vamal şi fiscal, individual al unei singure regiuni. Asta ar fi echivalent cu faptul că fiecare din raioanele noastre decide regimul său de import al automobilelor.”
Concluzia expertului e că mecanismul la care s-a ajuns constituie o sursă de riscuri majore pentru disciplina fiscală și colectările la buget, mai cu seamă pentru că înregistrarea automobilelor şi eliberarea plăcuțelor se va face în stânga Nistrului.
Riscuri similare au fost invocate de şeful fracţiunii liberal-democrate Tudor Deliu, care a revendicat, cu sprijinul opoziţiei liberale, audierea în plenul parlamentului a vicepremierului pentru reintegrare Cristina Lesnic.
Tudor Deliu
Tudor Deliu: „Semnarea acestei decizii comune, pe lângă caracterul contradictoriu din punct de vedere constituţional ce priveşte una din părţi, comportă o serie de probleme cum ar fi aspectele financiare ale procesului de emitere a certificatelor de înregistrare şi a plăcuţelor. În Transnistria sunt câteva sute de mii de autovehicule, unde vor fi vărsate fondurile pentru executarea serviciului de reînregistrare. Altfel spus iarăşi creăm premise de finanţare a regimului secesionist similare sistemului energetic.”
Deşi demersul a fost susţinut şi de o componentă a majorităţii parlamentare, de popular europeni în frunte cu fostul vicepremier pentru reintegrare Eugen Carpov, democraţii, comuniştii şi socialiştii au respins audieri parlamentare la acest subiect.
În culise se operează cu informația că Ucraina, mediator în cadrul formatului oficial de negocieri, nu ar fi agreat mecanismul prezentat deja publicului larg, deoarece poate fi folosit ulterior drept precedent în regiunile separatiste din Donbass...
Ce prevede de fapt noul mecanism? Proprietarii de automobile domiciliați în stânga Nistrului vor putea obține la cerere numere de înmatriculare neutre care indică țara de proveniență. Cei care nu vor să circule în străinătate îşi vor păstra actualele plăcuţe de înmatriculare emise de autorităţile neconstituţionale de la Tiraspol cu care pot circula doar pe teritoriu al R. Moldova. Dublarea celor două tipuri de plăcuţe va fi interzisă.
Până la anexarea Crimeii de către Rusia şi declanşarea conflictului din estul Ucrainei, transnistrenii puteau călători nestingherit în Ucraina în baza plăcuțelor cu însemnele nerecunoscutului stat transnistrean. În 2015 autorităţile de la Kiev au interzis intrarea pe teritoriul ucrainian a unităților de transport dotate cu plăcuțe de fabricație transnistreană.
Tiraspolul şi-a dorit acum să obțină barem o perioadă tranzitorie de un an în care toate mașinile transnistrene să poată circula pe teritoriul Ucrainei, inclusiv cele care nu vor avea numere neutre. În protocolul final această doleanță nu şi-a găsit locul. Consultantului Biroului Politici de Reintegrare Viorel Cernăuţeanu ne-a spus azi că Ucraina va fi obligată să accepte doar automobilele cu plăcuțele neutre. Potrivit analistului politic Oazu Nantoi, în culise se operează cu informația că Ucraina, mediator în cadrul formatului oficial de negocieri, nu ar fi agreat mecanismul prezentat deja publicului larg, deoarece poate fi folosit ulterior drept precedent în regiunile separatiste din estul Ucrainei.