Majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a modificat, pe 5 martie, legislația astfel încât membrii comisiilor de vetting propuși de partenerii externi să poată fi numiți cu votul a 51 de deputați, dacă o primă tentativă de a-i desemna cu 61 de voturi (adică trei cincimi din totalul celor 101 deputați) eșuează.
Asta după ce, cu o săptămână mai devreme, Parlamentul nu a reușit să desemneze doi membri în comisia de evaluare a procurorilor, deoarece opoziția a respins candidatura fostului președinte al comisiei pre-vetting, olandezul Herman von Hebel, considerându-l o figură controversată.
Puterea spune că votarea repetată permite să fie evitate blocajele din procesul de vetting, care ar trebui să se încheie până la sfârșitul acestui an și este, ca parte a reformei justiției, o cerință a Comisiei Europene în procesul de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană.
Pe de altă parte, opoziția crede că modificarea a fost cu dedicație pentru Hebel, care, de altfel, a fost numit în funcție a doua zi, cu votul a 53 de deputați PAS.
Your browser doesn’t support HTML5
Nicolae Negru și Igor Boțan despre cum și-a „arătat mușchii” opoziția, dar a fost „fentată arogant” de PAS
Analistul politic Igor Boțan crede că majoritatea parlamentară ar fi trebuit să discute cu celelalte fracțiuni ca să găsească o soluție de compromis, în loc să „fenteze” procedurile necesare aprobării unei legi.
„PAS, prin comportamentul său, demonstrează că pășește peste orice fel de obstacol de o manieră nu tocmai elegantă și acest lucru deranjează. Sunt argumente pertinente de ce trebuie grăbită această reformă [a justiției], pentru că e necesară. Dar, cum rămâne cu predictibilitatea legislativă?”, se întreabă Igor Boțan.
El observă că PAS a încălcat frecvent regulamentul Parlamentului și a ignorat opoziția începând cu legislatura precedentă, când a avut și mai multe mandate. „Cât poate dura acest comportament care, trebuie să recunoaștem, este expresia sau a aroganței PAS, sau a incapacității PAS de a prevedea și de a dialoga cu cei din opoziție? Acest lucru este foarte îngrijorător”, spune Boțan.
„Desigur, e bine să participe și opoziția la selectarea și aprobarea acestor comisii. Asta și s-a dorit atunci când s-a stabilit acest prag de 61 de voturi, recomandat și de Comisia de la Veneția”, spune și celălalt invitat al podcastului, analistul și publicistul Nicolae Negru.
Totuși, el crede că opoziția nu a adus suficiente argumente împotriva candidaturii lui Herman von Hebel, ci doar „și-a arătat mușchii”, opunându-se numirii lui.
O investigație jurnalistică la care au făcut trimitere deputații din opoziție arătase că, în urma unei reforme pe care a făcut-o juristul din Olanda la Curtea Penală Internațională de la Haga, în 2018, mai mulți funcționari și-au pierdut slujbele și au câștigat ulterior despăgubiri.
„Din punctul meu de vedere, aceste informații nu afectează imaginea lui Herman von Hebel ca profesionist, ca om care și-a făcut conștiincios datoria și a fost o piesă grea în comisia de pre-vetting […] Hebel a fost recomandat de Comisia Europeană. Nu cred că nu a trecut acolo verificarea și, dacă și a doua oară Comisia Europeană îl propune, mi se pare că, totuși, trebuie să avem încredere în el”, afirmă Nicolae Negru.
- Te-ar putea interesa și: Olandezul Herman von Hebel, o figură cheie în reforma justiției moldovene, respinge acuzațiile de lipsă de integritate și profesionalism
Amendamentul care reduce pragul de voturi a fost introdus într-un proiect privind protecția sporită a judecătorilor și procurorilor, care a fost votat în lectura a doua. Legea a fost imediat promulgată de șefa statului și a intrat în vigoare a doua zi, fiind publicată în Monitorul Oficial. Opoziția a anunțat că o va contesta la Curtea Constituțională.
Igor Boțan spune că judecătorii au la dispoziție șase luni pentru a o examina, iar dacă vor constata că Parlamentul a procedat greșit, lucrurile ar putea fi reluate de la zero și „asta înseamnă că am pierdut mai mult timp decât am câștigat sau, cum spune înțelepciunea populară, graba strică treaba”.
Alte subiecte discutate în această ediție:
- Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a declarat la o emisiune TV că unii membri ai PSRM își doresc să-l vadă la închisoare, pentru a prelua conducerea formațiunii, dar că el nu are de gând să se retragă din politică în următorii 10 ani. Dodon a sugerat că printre aceștia ar fi deputata Olga Cebotari, care a vorbit în câteva interviuri recente despre nevoia unor schimbări de cadre și atragerea unor oameni noi în PSRM. Este acesta începutul declinului politic al lui Dodon sau doar un conflict de moment dintre cei doi?
- Guvernul a instituit stare de alertă în sistemul energetic al R. Moldova pentru o perioadă de 60 de zile, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, care a dus la scumpirea carburanților, și a atacurilor tot mai intense ale Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care periclitează livrările de curent. A fost nevoie de această măsură de prevenție sau, mai degrabă, va produce panică în rândul populației?
- Agențiile naționale pentru siguranța alimentelor din R. Moldova și Ucraina au convenit un mecanism de control comun, care ar permite reluarea importurilor de carne de pasăre din Ucraina. R. Moldova le-a oprit pe 26 ianuarie, după ce ar fi depistat reziduuri de antibiotice în furajele ucrainene. Drept răspuns, Guvernul de la Kiev a anunțat că va introduce un regim de licențiere pentru importul de vinuri, struguri și alcool din R. Moldova. Cum arată această dispută comercială dintre două țări vecine și aliate, care merg împreună spre aderarea la Uniunea Europeană și în plin război în Ucraina?
În podcastul „Dincolo de Știri” explicăm și punem în context cele mai importante evenimente ale săptămânii împreună cu invitații noștri, analiștii Igor Boțan și Nicolae Negru. Un episod nou apare în fiecare sâmbătă dimineața, pe YouTube și pe pagina noastră moldova.europaliberă.org.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te