În ajun, judecătorul Nicolae Roșca și-a dat demisia din funcția de președinte al Curții Constituționale. Anunțul a fost publicat pe 9 noiembrie seara pe site-ul Curții, fără alte detalii. Manole a spus presei că Roșca a invocat motive personale și că judecătorii au fost „luați prin surprindere de această decizie”.
- Te-ar putea interesa și: Explainer | Cine este noul președinte al CC și cum a votat până acum în chestiuni vitale pentru guvernarea PAS și președinta Sandu
Domnica Manole a fost președintă a Curții Constituționale între aprilie 2020 și mai 2023. Ea i-a luat locul lui Vladimir Țurcan, care a fost revocat din funcție de colegii judecători după ce președintele de atunci, Igor Dodon, a povestit într-o emisiune că a discutat cu el o decizie a Curții.
Conform legii, președintele Curții Constituționale se alege pe un mandat de 3 ani. Actuala componență a Curții Constituționale a fost numită în vara anului 2019. Un post din cele șase a rămas vacant după moartea judecătorului Eduard Ababii. Recent, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat concurs pentru suplinirea acestei funcții.
Ultimele două decizii ale Curții Constituționale au fost adoptate de trei judecători: Domnica Manole, Serghei Țurcan și Vladimir Țurcan. Magistrații Liuba Șova și Nicolae Roșca, aleși în 2019 de Guvernul condus de Maia Sandu, au formulat opinii separate.
Mai exact, pe 3 octombrie Curtea a declarat neconstituțională interdicția pentru mai mulți foști membrii ai Partidului Șor să candideze la alegeri, iar pe 9 noiembrie au declarat neconstituțional un articol din legea procuraturii, în baza căruia a fost evaluat și ulterior demis procurorul general Alexandr Stoianoglo.
- Te-ar putea interesa și: Fruntașii Partidului Șor vor putea candida. Curtea Constituțională a anulat interdicția de a participa la alegeri
Partidul Șor a fost declarat neconstituțional de o altă majoritate, formată din Nicolae Roșca, Domnica Manole și Liuba Șova.
Cine este Domnica Manole
Domnica Manole și-a început cariera de judecător în anul 1990, la Judecătoria Ciocana, iar din 2005 până în 2017 a lucrat la Curtea de Apel Chișinău. În 2016, ea a emis o hotărâre prin care a obligat Comisia Electorală Centrală să organizeze un referendum cu privire la modificarea Constituției, susținut de Platforma Demnitate și Adevăr (DA). Opoziția de atunci își dorea revenirea la alegerile prezidențiale directe, reducerea numărului deputaților și lipsirea acestora de imunitate parlamentară.
Referendumul nu a avut loc, iar împotriva Domnicăi Manole a fost pornit un dosar penal sub acuzația că decizia ei a fost ilegală. În vara anului 2019, procurorul a renunțat la învinuire. Peste câteva luni, Domnica Manole a fost numită de Parlament în funcția de judecătoare a Curții Constituționale, la propunerea fracțiunilor PAS și DA.
În februarie 2023, Judecătoria Chișinău i-a acordat o compensație morală de 800.000 de lei pe motiv că ar fi fost urmărită penal ilegal. Ministerul Justiției și Procuratura au contestat această hotărâre, considerând că suma este prea mare. Curtea de Apel a menținut decizia, iar acum cauza se află pe rolul Curții Supreme de Justiție.
### Vezi și... ### Statul îi va plăti 800.000 de lei despăgubiri morale judecătoarei Domnica ManoleÎn iulie 2023, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a constatat că Domnica Manole a fost demisă ilegal în 2017 din funcția de judecător, după ce a comunicat presei argumentele unei decizii, și a dictat despăgubiri în sumă de 9.500 de euro.
### Vezi și... ### Domnica Manole a câștigat la CEDO. Statul urmează să îi compenseze prejudiciul moral